Telegraful Roman, 1896 (Anul 44, nr. 1-146)

1896-11-26 / nr. 132

Anul XLIV. Nr. 132. Sibiiu, Sâmbătă, 28 Novembre (5 Decembre) 1896. TELEGRAFUL RO Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. • Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată. 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rendul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Sibiiu, 22 Novembre 1896. Z­iarele din capitală ne aduc scrrea, că în România este crisă ministerială. Ministerul Sturdza a dimisionat, regele a însărcinat pe presidentul ca­merei pe domnul Aurelianu cu forma­rea noului cabinet. Cabinetul se va forma tot din si­nul partidului liberal. Atâta seim din­­firele unguresci. z­iarele din Bucuresci nu le-am mai primit de 4 z­ile. Nu putem sei deci mai amănunţit modul, cum s’a făcut căderea cabine­tului Sturdza, nu căuşele, cari au pro­vocat căderea, nici stadiul, în care se află formarea noului cabinet. Un lucru seim, că Sâmbăta trecută în 16 Novembre, a. c. stradele Bucures­tilor au fost martore unor scene tur­bulente, că poliţia şi miliţia s’a folosit de arme, că stradele Bucurescilor au fost stropite cu sânge, că tulburările au pătruns şi în sanctuariul universi­­tăţei, unde asemene au curs sânge, că rectorul universităţei a constatat violarea acelui sanctuariu, reser­vat stiinţei, că el a telegrafat regelui, care se afla în Sinaia, că regele încă Sâmbătă sera s'a reîntors în capitală, unde sub a lui presidenţie s’a ţinut consiliu de mi­niştri. Avem deci înaintea noastra mai multe lucruri întâmplate, şi căderea ministeriului Sturdza trebue să o con­siderăm ca urmare a acelora. In credinţa aceasta ne întăresc şi rapoartele, cari au ajuns din Bucuresci la filarete din capitala noistră. Pe z­iua de Sâmbătă deputatul Fleva a convocat o adunare de popor în sala „Dacia“, spre a lua cond­use în afacerea metropolitului-primat. în adunarea sa a luat resoluţiunea de a se presenta petiţiuni camerei. Deore-ce în i­nstituţiunea română e prevăzut, că fie-care cetăţăn poate presenta în persona petiţiunea sa ca­merei, petiţiunea s’a făcut în mii de exemplare, şi fie-care cetăţăn a voit să ducă în persona petiţiunea la cemeră. Poliţia a împedecat poporul de a merge la cameră, s’a vărsat sânge, şi terorea s’a transpus şi în salele Uni­versitat­ei. Căderea guvernului e adusă deci în legătură cu cestiunea metropoli­­tului primat. Atâta seim din parele unguresci, cari ni-au sosit a­ji. S’a făcut deci numai o schimbare de persoane, care într’u nimica nu va altera nici politica internă, nici cea externă. Guvernul următoriu va fi format tot din partida liberală. Un lucru se va putea ajunge în tot cașul, anume agitațiunea în cestiu­nea metropolitului primat se va putea domoli. Noul ministru-president nu este angagiat în afacerea acesta și de săp­tămâni de u jde vedem, că el sistema­tice s a opus tuturor opintirilor de a întră în ministeriul, care a cău­ut. Satisfăcută opinia publică, care acuma prin judecata neumană cu tot dreptul s’a revoltat, satisfăcută ,ficem opinia publică prin o judecată dreaptă, lucrurile îşi vor lua din nou mersul lor normal, şi guvernul liberal se va putea apuca de realizarea programului cu care s’a present­at parlamentului pentru sesiunea actuală. Noi credem, că înţelepţiunea băr­baţilor de stat ai României va suc­cede a afla o soluţiune fericită, care să redea statului şi bisericei demnitatea ce ’i s’a vătămat, şi cetăţenilor linişcea sufietesca, care li s’a răpit cu judecata neumană, adusă şi executată faţă cu primul dignitariu al bisericei din Ro­mânia. Să se facă dreptate, să piară cel vinovat, însă intact să rămână statul și biserica pentru fericirea poporului din România. Kálmán. In acest comitet voesce Bánffy să pregatéscá ideia ridicării cuptei, ca apoi co­mitetul pentru cuptă, ce are a se consistui ulterior să fie împretinit cu idea aceasta. Din România. După o telegramă a­­­ianului din Viena „Neue freie Presse“ fos­tului president al camerei, Aurelianu, i-a succes deja a constitui noul cabinet. Acesta după­ cum raporteza foile sosite a­ci, s’a constituit tot din partidul liberal în modul următoriu: Aurelian, ministru pre­sident şi de domenii; Lascar, interne; Şendrea, justiţie; Porumbar, lucrările publice şi Mâr­­zescu, culte şi instrucţiune publică. Din ve­chiul cabinet şi-a reţinut portofoliul Canta­­cuzen, la fiinance. Stoicescu, fostul ministru la lucrările publice, a luat portofoliul de ex­terne şi totodată va conduce şi afacerile mi­nistrului de resbel până­ când se va denumi şi pentru acest fotoliu un nou ministru. Sturdza a promis tot sprijinul noului cabinet, FOITA. Documente pentru limbă si istorie. (Urmare.) Asa stau si intimplat in ziua din 1. a luni curge­­toare, kind spânul au venit kupetere militereaszke szpre executzie de partea de adreapta a Tirnavi, fiindke atuntsa ne dindule podul szpre tretsere, Spânului si Szolgebi­­reului kari pedinsi mai demulte ori jau dozsenit or­beste i’ au reszpunsz,­ke pofteszk vreme de 15 di­e szpre asza îndreptare, neputind tretse peszte apa exe­cuţia militereaszke au foszt szilita inke’ intra atsejas di a sze intoartse le Tius Instiintziind deszpre in­­potrivirea atsaszta alor printre trei deputaţii pe atzi­­tzetori din Szibiju, atsestia jau inkradintzat kumke levoriszprevi, pritsa at­aszta, ka inke innaintea Com­­missii atsesztia un atzitzetoriu kunoszkut szpre at­­seja jau iimigat, ka szekistizse arme, sze sze in­­potrivenszke, ke de vorfi aszkultetori szekui pe totzi ei voromori. — Intra atseja Fispanul Comitatului Albei de Zsos Domnul B. Bánffy Miklós, fiindke execuţia militereaszke in Zioa din 1. a luni kurge­­tare szau inpedekat, intru atsejas­zi din dirigetorie au requirat pe Majorul Regementului pedesztru a Sekuilor Domnul Balás Konrád ka sze mai ren­­dujaszke inke o Companie de militari, care om­are parte a Companii în Ajud remasze indate pasi rin­­duito la Tius, ka impreuninduse ku Compania kare au foszt szilite akolo a sze intoartse, la Miháltz se inpleneaszke cse jeszte de am­plini. Domnul majorul in a 2 zi a luni atsesztia ku azsutoriul militereszk din Ajud szoszind la Tius, de akolo ku Spânul si ku mai multe Tiszturi militeresti au pornit ketre Mi­háltz, si pine atuntsa cse la Galtiu militari au trekut peszte mures, ku Domni akuma pomenitzi szau dusz innainte ka Mihaltzenirol szelake kunoszhut szkopul legiut a t­imiteri szale. Insze atsestia innainte de szoszirea Tiszturilor pe Obrezseni Csisztejeni si Kret­­suneni ku szei azsute in szilnaka atsaszta inpotrivire ku batarea clopotelor introureke jau kemat, bainke mai mari Mihaltzului pe lekuitori deakolo ka kuarme szesze inpotriveaszke si ku amenintzeri jau Szilit, in urmarea atsesztora interiteri si szile, lokuitori a nu­mitelor patru szaturi in a 2-a zi aluni atsestia de­­demineatze kala trei mii, ku inbletsei, szekuri, Furtsi defer ku koasze in lung legate, ka inke si ku pusti intrarmatzi, szta innaintea szatului, ka intrarea exe­cutii militeresti si ku puterea sze o impedetse, — kind Spanu cu pomenitzi D. Tiszturi militeresti szo­szind ladinsi, toata sztradania pre atseja au intorszo, ka pe poporul întrarmat asezindul deszpre atseja szel invinge ka sze primeaszke executzia militereaszka, si szenusi bage inkap ginduri d’ atsele szmintite kumke doare szekui nu arfi militari Imperatului. Dar ne inplinindusze sztredanialor, mai mult de kit in dóá csaszuri ku opatientie ne meszurata’ szau sztreduit gloata atsaszta intramata’ din trekari uni era si ku propusz de omor — au invinzse deszpre inpotrivirea cse negleguita’ si deszpre urmerile csele rele kari vor veni peszte dinszi, ai adutse la aszkultarea de legi si de mai mari szei, si ka sze primeaszke exe­cutia militereaszke. Intru atseja militari szoszind peszte Békás, Majorul innantea lor mergind, dupe rindueala militereaszke jau pusz in sztáré de aperat, poruntsind ka intsét szemearge innainte. — Atuntsi trekind on csász dupe ameazézi, jau așezat in preazsma gloati de omeni kare era ka de omie de pasi depăr­tata’ de szat. Fispanul vezind ke din sztredátiiile szale csele de impetsuire nitse un rod dorit nu ur­­meaze, ba inke gloata tot mai szerbatike sze fetse, militari toate zioa fere de a minka si a be inzilele atsele kaduroasze, de popor puind sztrezsi pe mar­ginea Tirnevi si dela beutul api jerá opritzi, dela 10 csasuri innainte de amezezi, pane la 6 csaszuri dupe amazezi ineduseli s­oarelui era expuşi. (Va urm.). Comitet special pentru pregătirea proiectelor de lege despre pactul vamal se va constitui , după­ cum se vorbesce în una din şedinţele apropiate a parlamentului. Preşedinte al acestui comitet va fi ales Szél Nou consilier de secţie. Succesorul în ministeriul de culte al fostului consilier de secţie Iva­ncovici, acum episcop în Rozsnyó, după isvor semioficios va fi profesorul de universitate în Pesta A. Aschenbrier. Retragerea prim-ministrului şerb. După depeşire ce sosesc din Belgrad retra­gerea ministrului-president şerb Novacovici e fapt împlinit. Cabinetul Novacovici au fost desavuat formal prin călătoria regelui la Bu­curesci, Roma şi Viena. Probabil ministeriul: Simici-Frauassovici va ajunge la gu­vern. Din parlamentul magiar. Şedinţa de la 30 Novembre 1896. Luni, în 31 Novembre a. c. n. s’a con­stituit camera deputaţilor în mod definitiv. Preşedinte a fost reales Szilágyi Dezső, vice­­preşidenţi Láng Lajos şi Berzeviczky Albert, notari contele Eszterházy Kálmán, Iossipovich, Géza, Lehoczky Vilmos, Molnár Antal, con­tele Teleki Sándor şi Lakatos Miklós, cues­­tor a fost reales Csávossy Béla. După con­­ stituire preşedintele Szilágyi a ţinut o vor­bire despre datorinţele parlamentului şi pro­blemele de deslegat cerând sprijinul domni­lor deputaţi ca să-şi potă împlini oficiul de president al parlamentului magiar. Şedinţa dela 1 Decembre 1896. A fost foarte rău cercetată. A lucrat însă din greu, preşedintele şi guvernul. S’a dat un concediu şi un deputat şi-a anunţat renunţarea la toate oficiile publice pentru du­rata timpului ca representant în parlament. Trecându-se la ordinea­­filei, s’au pre­­sentat o mulţime de proiecte de legi şi ra­­poarte ministeriale. Aşa ministrul Lukács a presentat proiectul de budget pro 1897, indemnitate pe primele patru luni, proiectul de lege despre cheltuelile comune în anul 1897. Intre rapoartele ministeriale se află cele despre cheltuelile în anul viitoriu pentru re­­gularea porţilor de fer, despre încheierea socotelilor din anul trecut şi cel despre scă­derea preţului sării pentru vite. Ministrul Fejérváry a prezentat un pro­iect de lege despre recrutare, despre volun­tari, despre sinuciderile militare, despre fon­durile academiei militare, despre darea celor scutiţi dela miliţie şi despre un asii al hon­vezilor. După acestea s’a făcut împărţirea de­putaţilor în cele nouă clase şi s’a purces la alegerea comisiunilor. Preşedintele chiamă apoi clasele a se constitui şi în şedinţa viitoare să-i raporteze despre acesta. Şedinţa dela 2 Decembre 1896. A decurs fără de nici un interes deo­sebit; s’au ales încă doi notari, unul din par­tidul poporal, prin ceea ce guvernul şi par­lamentul a recunoscut în mod oficiios lega­litatea acestui partid; s’au presentat două interpelaţii: una din partea lui Kossuth, or alta din partea lui Polonyi, şi s'a luat jură­mântul membrilor aleşi în comisiunile de censurare şi criticare. Polonyi întrebă pe guvern: pentru ce nu s'a vorbit în discursul de tron despre politica externă, este ceva, ce ar putea con­turba pacea de adi; are guvernul magiar vre-o cunoscinţă despre contractul secret dintre Germania şi Rusia desvălit de Bis­­mark; cuprinsul acestuia fost-a cunoscut mi­­nisteriului nostru de externe; guvernul ma­giar are cunoscinţă despre cuprinsul lui; e

Next