Telegraful Roman, 1896 (Anul 44, nr. 1-146)
1896-11-26 / nr. 132
Anul XLIV. Nr. 132. Sibiiu, Sâmbătă, 28 Novembre (5 Decembre) 1896. TELEGRAFUL RO Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. • Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată. 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rendul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Sibiiu, 22 Novembre 1896. Ziarele din capitală ne aduc scrrea, că în România este crisă ministerială. Ministerul Sturdza a dimisionat, regele a însărcinat pe presidentul camerei pe domnul Aurelianu cu formarea noului cabinet. Cabinetul se va forma tot din sinul partidului liberal. Atâta seim dinfirele unguresci. ziarele din Bucuresci nu le-am mai primit de 4 zile. Nu putem sei deci mai amănunţit modul, cum s’a făcut căderea cabinetului Sturdza, nu căuşele, cari au provocat căderea, nici stadiul, în care se află formarea noului cabinet. Un lucru seim, că Sâmbăta trecută în 16 Novembre, a. c. stradele Bucurestilor au fost martore unor scene turbulente, că poliţia şi miliţia s’a folosit de arme, că stradele Bucurescilor au fost stropite cu sânge, că tulburările au pătruns şi în sanctuariul universităţei, unde asemene au curs sânge, că rectorul universităţei a constatat violarea acelui sanctuariu, reservat stiinţei, că el a telegrafat regelui, care se afla în Sinaia, că regele încă Sâmbătă sera s'a reîntors în capitală, unde sub a lui presidenţie s’a ţinut consiliu de miniştri. Avem deci înaintea noastra mai multe lucruri întâmplate, şi căderea ministeriului Sturdza trebue să o considerăm ca urmare a acelora. In credinţa aceasta ne întăresc şi rapoartele, cari au ajuns din Bucuresci la filarete din capitala noistră. Pe ziua de Sâmbătă deputatul Fleva a convocat o adunare de popor în sala „Dacia“, spre a lua conduse în afacerea metropolitului-primat. în adunarea sa a luat resoluţiunea de a se presenta petiţiuni camerei. Deore-ce în instituţiunea română e prevăzut, că fie-care cetăţăn poate presenta în persona petiţiunea sa camerei, petiţiunea s’a făcut în mii de exemplare, şi fie-care cetăţăn a voit să ducă în persona petiţiunea la cemeră. Poliţia a împedecat poporul de a merge la cameră, s’a vărsat sânge, şi terorea s’a transpus şi în salele Universitatei. Căderea guvernului e adusă deci în legătură cu cestiunea metropolitului primat. Atâta seim din parele unguresci, cari ni-au sosit aji. S’a făcut deci numai o schimbare de persoane, care într’u nimica nu va altera nici politica internă, nici cea externă. Guvernul următoriu va fi format tot din partida liberală. Un lucru se va putea ajunge în tot cașul, anume agitațiunea în cestiunea metropolitului primat se va putea domoli. Noul ministru-president nu este angagiat în afacerea acesta și de săptămâni de u jde vedem, că el sistematice s a opus tuturor opintirilor de a întră în ministeriul, care a căuut. Satisfăcută opinia publică, care acuma prin judecata neumană cu tot dreptul s’a revoltat, satisfăcută ,ficem opinia publică prin o judecată dreaptă, lucrurile îşi vor lua din nou mersul lor normal, şi guvernul liberal se va putea apuca de realizarea programului cu care s’a presentat parlamentului pentru sesiunea actuală. Noi credem, că înţelepţiunea bărbaţilor de stat ai României va succede a afla o soluţiune fericită, care să redea statului şi bisericei demnitatea ce ’i s’a vătămat, şi cetăţenilor linişcea sufietesca, care li s’a răpit cu judecata neumană, adusă şi executată faţă cu primul dignitariu al bisericei din România. Să se facă dreptate, să piară cel vinovat, însă intact să rămână statul și biserica pentru fericirea poporului din România. Kálmán. In acest comitet voesce Bánffy să pregatéscá ideia ridicării cuptei, ca apoi comitetul pentru cuptă, ce are a se consistui ulterior să fie împretinit cu idea aceasta. Din România. După o telegramă aianului din Viena „Neue freie Presse“ fostului president al camerei, Aurelianu, i-a succes deja a constitui noul cabinet. Acesta după cum raporteza foile sosite aci, s’a constituit tot din partidul liberal în modul următoriu: Aurelian, ministru president şi de domenii; Lascar, interne; Şendrea, justiţie; Porumbar, lucrările publice şi Mârzescu, culte şi instrucţiune publică. Din vechiul cabinet şi-a reţinut portofoliul Cantacuzen, la fiinance. Stoicescu, fostul ministru la lucrările publice, a luat portofoliul de externe şi totodată va conduce şi afacerile ministrului de resbel până când se va denumi şi pentru acest fotoliu un nou ministru. Sturdza a promis tot sprijinul noului cabinet, FOITA. Documente pentru limbă si istorie. (Urmare.) Asa stau si intimplat in ziua din 1. a luni curgetoare, kind spânul au venit kupetere militereaszke szpre executzie de partea de adreapta a Tirnavi, fiindke atuntsa ne dindule podul szpre tretsere, Spânului si Szolgebireului kari pedinsi mai demulte ori jau dozsenit orbeste i’ au reszpunsz,ke pofteszk vreme de 15 die szpre asza îndreptare, neputind tretse peszte apa execuţia militereaszke au foszt szilita inke’ intra atsejas di a sze intoartse le Tius Instiintziind deszpre inpotrivirea atsaszta alor printre trei deputaţii pe atzitzetori din Szibiju, atsestia jau inkradintzat kumke levoriszprevi, pritsa ataszta, ka inke innaintea Commissii atsesztia un atzitzetoriu kunoszkut szpre atseja jau iimigat, ka szekistizse arme, sze sze inpotrivenszke, ke de vorfi aszkultetori szekui pe totzi ei voromori. — Intra atseja Fispanul Comitatului Albei de Zsos Domnul B. Bánffy Miklós, fiindke execuţia militereaszke in Zioa din 1. a luni kurgetare szau inpedekat, intru atsejaszi din dirigetorie au requirat pe Majorul Regementului pedesztru a Sekuilor Domnul Balás Konrád ka sze mai rendujaszke inke o Companie de militari, care omare parte a Companii în Ajud remasze indate pasi rinduito la Tius, ka impreuninduse ku Compania kare au foszt szilite akolo a sze intoartse, la Miháltz se inpleneaszke cse jeszte de amplini. Domnul majorul in a 2 zi a luni atsesztia ku azsutoriul militereszk din Ajud szoszind la Tius, de akolo ku Spânul si ku mai multe Tiszturi militeresti au pornit ketre Miháltz, si pine atuntsa cse la Galtiu militari au trekut peszte mures, ku Domni akuma pomenitzi szau dusz innainte ka Mihaltzenirol szelake kunoszhut szkopul legiut a timiteri szale. Insze atsestia innainte de szoszirea Tiszturilor pe Obrezseni Csisztejeni si Kretsuneni ku szei azsute in szilnaka atsaszta inpotrivire ku batarea clopotelor introureke jau kemat, bainke mai mari Mihaltzului pe lekuitori deakolo ka kuarme szesze inpotriveaszke si ku amenintzeri jau Szilit, in urmarea atsesztora interiteri si szile, lokuitori a numitelor patru szaturi in a 2-a zi aluni atsestia dedemineatze kala trei mii, ku inbletsei, szekuri, Furtsi defer ku koasze in lung legate, ka inke si ku pusti intrarmatzi, szta innaintea szatului, ka intrarea executii militeresti si ku puterea sze o impedetse, — kind Spanu cu pomenitzi D. Tiszturi militeresti szoszind ladinsi, toata sztradania pre atseja au intorszo, ka pe poporul întrarmat asezindul deszpre atseja szel invinge ka sze primeaszke executzia militereaszka, si szenusi bage inkap ginduri d’ atsele szmintite kumke doare szekui nu arfi militari Imperatului. Dar ne inplinindusze sztredanialor, mai mult de kit in dóá csaszuri ku opatientie ne meszurata’ szau sztreduit gloata atsaszta intramata’ din trekari uni era si ku propusz de omor — au invinzse deszpre inpotrivirea cse negleguita’ si deszpre urmerile csele rele kari vor veni peszte dinszi, ai adutse la aszkultarea de legi si de mai mari szei, si ka sze primeaszke executia militereaszke. Intru atseja militari szoszind peszte Békás, Majorul innantea lor mergind, dupe rindueala militereaszke jau pusz in sztáré de aperat, poruntsind ka intsét szemearge innainte. — Atuntsi trekind on csász dupe ameazézi, jau așezat in preazsma gloati de omeni kare era ka de omie de pasi depărtata’ de szat. Fispanul vezind ke din sztredátiiile szale csele de impetsuire nitse un rod dorit nu urmeaze, ba inke gloata tot mai szerbatike sze fetse, militari toate zioa fere de a minka si a be inzilele atsele kaduroasze, de popor puind sztrezsi pe marginea Tirnevi si dela beutul api jerá opritzi, dela 10 csasuri innainte de amezezi, pane la 6 csaszuri dupe amazezi ineduseli soarelui era expuşi. (Va urm.). Comitet special pentru pregătirea proiectelor de lege despre pactul vamal se va constitui , după cum se vorbesce în una din şedinţele apropiate a parlamentului. Preşedinte al acestui comitet va fi ales Szél Nou consilier de secţie. Succesorul în ministeriul de culte al fostului consilier de secţie Ivancovici, acum episcop în Rozsnyó, după isvor semioficios va fi profesorul de universitate în Pesta A. Aschenbrier. Retragerea prim-ministrului şerb. După depeşire ce sosesc din Belgrad retragerea ministrului-president şerb Novacovici e fapt împlinit. Cabinetul Novacovici au fost desavuat formal prin călătoria regelui la Bucuresci, Roma şi Viena. Probabil ministeriul: Simici-Frauassovici va ajunge la guvern. Din parlamentul magiar. Şedinţa de la 30 Novembre 1896. Luni, în 31 Novembre a. c. n. s’a constituit camera deputaţilor în mod definitiv. Preşedinte a fost reales Szilágyi Dezső, vicepreşidenţi Láng Lajos şi Berzeviczky Albert, notari contele Eszterházy Kálmán, Iossipovich, Géza, Lehoczky Vilmos, Molnár Antal, contele Teleki Sándor şi Lakatos Miklós, cuestor a fost reales Csávossy Béla. După con stituire preşedintele Szilágyi a ţinut o vorbire despre datorinţele parlamentului şi problemele de deslegat cerând sprijinul domnilor deputaţi ca să-şi potă împlini oficiul de president al parlamentului magiar. Şedinţa dela 1 Decembre 1896. A fost foarte rău cercetată. A lucrat însă din greu, preşedintele şi guvernul. S’a dat un concediu şi un deputat şi-a anunţat renunţarea la toate oficiile publice pentru durata timpului ca representant în parlament. Trecându-se la ordineafilei, s’au presentat o mulţime de proiecte de legi şi rapoarte ministeriale. Aşa ministrul Lukács a presentat proiectul de budget pro 1897, indemnitate pe primele patru luni, proiectul de lege despre cheltuelile comune în anul 1897. Intre rapoartele ministeriale se află cele despre cheltuelile în anul viitoriu pentru regularea porţilor de fer, despre încheierea socotelilor din anul trecut şi cel despre scăderea preţului sării pentru vite. Ministrul Fejérváry a prezentat un proiect de lege despre recrutare, despre voluntari, despre sinuciderile militare, despre fondurile academiei militare, despre darea celor scutiţi dela miliţie şi despre un asii al honvezilor. După acestea s’a făcut împărţirea deputaţilor în cele nouă clase şi s’a purces la alegerea comisiunilor. Preşedintele chiamă apoi clasele a se constitui şi în şedinţa viitoare să-i raporteze despre acesta. Şedinţa dela 2 Decembre 1896. A decurs fără de nici un interes deosebit; s’au ales încă doi notari, unul din partidul poporal, prin ceea ce guvernul şi parlamentul a recunoscut în mod oficiios legalitatea acestui partid; s’au presentat două interpelaţii: una din partea lui Kossuth, or alta din partea lui Polonyi, şi s'a luat jurământul membrilor aleşi în comisiunile de censurare şi criticare. Polonyi întrebă pe guvern: pentru ce nu s'a vorbit în discursul de tron despre politica externă, este ceva, ce ar putea conturba pacea de adi; are guvernul magiar vre-o cunoscinţă despre contractul secret dintre Germania şi Rusia desvălit de Bismark; cuprinsul acestuia fost-a cunoscut ministeriului nostru de externe; guvernul magiar are cunoscinţă despre cuprinsul lui; e