Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-10-14 / nr. 113

Nr. 113. Sibiiu, Marţi, 14/26 Octobre 1897. Anul 7LE ABONAMENTUL Ia „Td­. Rom.“ într’una cu suplementul „Foaia Pedagogică“ Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., fl luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni fl fl., 3 luni 3 fl. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. Articulii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. După încheierea canpsoli Pece tjile au durat desbaterile noastre congresuale, și in­­jîua a­­zecea sara s’a încheiat sesiunea actuală a congresului. După un interval de 2 ani s’a întrunit din nou biserica noastra cea viuă, și acuma s’a întrunit la terminul normal. Lucrările din sesiunea acesta au consolidat basele puse de congresele din trecut, au creat unele de tot noue, şi au dat condiţiunile normale pentru o desvoltare sanetoasă. După 2 ani ne-am veterit din nou întruniţi la o conlucrare comună. Fiii acelei mame, cu aceeaşi limbă cu aceeaşi credinţă, cu aceleaşi datini, cu aceleaşi aspiraţiuni şi naţionale şi şi bisericesci, din nou ne-am vădut adunaţi la o lucrare comună, şi din aceasta armonioasa conlucrare am supt puteri de viaţă încă pe trei ani. Nici­odată nu am simţit mai mult ca şi acuma sensul profund al pro­­verbiului: în unire este puterea. Avem o limbă, o lege, aceleaşi datini, aceleaşi obiceiuri, aceleaşi aspi­raţiuni isvorîte din trecutul bisericei şi al neamului nostru. Toate aceste ne-au dat puteri în­doite de a merge înainte pe calea pro­gresului. Ce tari am fi noi Românii când unele şi aceleşi ar fi aspiraţiunile noa­stre şi în cele bisericesci, şi când in­spiraţi de aceleaşi dorinţe şi în ale credinţei, ne-am vedea toţi la un loc, la o conlucrare, la o însufleţire. Doamne, Doamne, când va dispare păretele cel din mijloc al vrajbei. Ce tari ne-am simţit noi Românii ortodoxi, când ne-am v­itat la­olaltă, când cu o gură şi cu o inimă am înălţat rugăciuni de cerere şi de mul­ţumită cătră tronul cel prea înalt de unde vine toata darea cea bună, şi tot darul desăvîrşit. Lucrările congresului din sesiunea aceasta în binefacerile lor se vor vedea mai târziu. Noi constatăm că desba­terile au fost la niveul cerut de dem­nitatea acestei corporaţiuni supreme în organismul nostru bisericesc, fie­care a contribuit cu partea cea mai bună din ştiinţa sa, ca afacerile noastre bisericesci să dea înainte. Rapoartele consistorului nostru me­tropolitan ne-au dat o icoana fidelă des­pre afacerile bisericesci, şcolare şi epi­­tropesci în provincia nostra metropolis­tană, şi noi ocasional vom reveni, spre a pune pe credincioşii noştri în curent cu aceste importante afaceri. Legile cele noue bisericesci în ge­neral nu au fost chemate să promoveze binele bisericilor creştine, în ceşti doi ani, de când ele sunt introduse, influenţa lor vatematoare s’a putut vedea până acuma mai ales la căsătorii şi la reli­­giunea copiilor din căsătorii mestecate. S’au accentuat ivirea de caşuri de natură proselitistică din partea bi­sericei greco-catolice, şi consistoriul me­tropolitan s’a îndrumat a eria asemene caşuri de uneltiri proselitistice, şi a cere dela guvernul ţărei curmarea. Nefavorabile urmări au avut le­gile bisericesci în ce privesce venitele protopresbiterilor noştri mai cu seama în archidiecesă. Protopresbiterilor noştri la insti­tuirea lor li s’au asigurat venitele dela licenţele pentru cununii şi dela procesele matrimoniale. Din interese mai înalte bisericesci congresul din anul 1895 le-a luat aceste venite şi biserica în ceşti 2 ani din urmă nu a fost în stare să le dea alte venite în locul acelora. A fost deci justă înteţirea cu care s’a cerut ca biserica să desdauneze pe aceşti funcţionari bisericesci. In anii din urmă guvernul ţarei a destinat ajutoare mai însemnate pen­tru biserici, în scopul de a ameliora dotaţiunile servitorilor ei, pănă când le va putea asigura o dotaţiune per­manentă. Modalitatea observată la distri­buirea acestor ajutoare a insuflat serioase îngrijiri autorităţilor bisericesci. Fără a-şi motiva sau justifica procederea guvernul ţării a escepţionat pe unii dintre aceia, pe cari autoritatea bise­­riceasca i-a presentat ca vrednici de a fi ajutaţi. Chestiunea aceasta s'a ventilat şi în şedinţele congresului din sesiunea aceasta, şi a rămas, ca consistoriele să continue a delătura neînţelegerile şi în punctul acesta. Situaţiune penibilă a creat bise­ricei vicariul dela Oradea-mare, archi­­mandritul Iosif Gioldiş prin atitudinea sa la alegerea de deputat dietal, şi prin faptul, că în decurs de aproape 2 ani de o jele nu a aflat cu cale a desminţi faimele, cari le-a aruncat în sinul bisericei noastre pressa maghiară prin publicarea vorbirei lui. Chestiunea verificării sau neveri­­ficării lui s’a deslegat ea de sine prin renunţarea la acel mandat tocmai în ajunul de a-şi încheia congresul şe­­din ele sale, ea însă a provocat un vot al sinodului archieresc, care e do­vada cea mai eclatantă despre sânte­­nia cu care sinodul nostru episcopesc ţine la corectitatea şi onestitatea de caracter a dignitarilor noştri bisericesci. De ani 16 se tot lucră, ca să ajungem la un normativ uniform şi în administrarea averilor bisericesci în metropolie. Congresul din sesiunea aceasta a făcut un pas înainte, a votat un re­gulament, l-a introdus în mod provi­­soriu, rămânând ca observaţiunile din practica vieţei să fie notate spre a servi la ameliorarea lui, la perfecţio­narea lui. Măr de aur a fost în congresul din anul acesta raportul despre starea înfloritoare a fundaţiunei Grozsdu. In fruntea acestei instituţiuni de binefacere pentru biserica nostra stă o representaţiune, care cu ochi profetici contemplézâ viitoriul, şi voesce să pună base unui internat, unde tinerilor no­ştri să li se dea adevărata crescere na­­ţională-bisericască. Din analele acestei fundaţiuni ve­dem, că s’au şi luat măsurile cuviin­­cioase pentru înfiinţarea unui internat, şi ideia a emanat dela acei oameni, cari s’au retras cu totul de pe terenul politic, şi toate puterile şi le concentreaza spre a realisa instituţiuni culturale în sinul poporului nostru, şi cari au fă­cut începutul acuma sunt doi ani cu mesa studenţilor lipită de inima „Al­binei“ din Sibiiu. Vom publica pe rând toate aceste lucrări de mare importanţă, şi le vom comenta spre a fi bine pricepute. Pe lângă lucrările presentate ca material de la consistoriul metropolitan au venit lucrări demne de toată consi­­deraţiunea şi din iniţiativa deputaţilor congresuali. Ce a avut mai bun, mai nobil, mai cu caracter metropolia noastra, pe cei mai devotaţi fii ai sei­­ a întrunit aici în dela 1 până la 10 Oc­tobre a. c. spre a lua în seama mersul afacerilor, a îndrepta unde este de în­dreptat, a da îmbărbătare, unde dera s’ar reclama o îmbărbătare, a delătura pedecile, cari se pun în calea mersu­lui normal al afacerilor, şi a da pept cu atacurile îndreptate în contra bise­ricei Văc­ându-ne întruniţi în casa Dom­nului, în frunte cu archiereii noştri, vă­ ret­d la un loc floarea clerului nostru din provincia nostra metropolitană, vă­zând rîvna şi devotamentul, cu care inteligenţa nostru mireană urmăresce mersul normal al afacerilor noastre bi­sericesci, inima ni­ s’a umplut de bu­curie, şi numai în asemenea momente am putut pricepe semnificativele cu­vinte ale Marelui metropolit Şaguna din primul congres naţional bisericesc, cu care plin de încredere a pus în mâ­­nile acestei corporaţiuni soartea biseri­cei ortodoxe române din patria noastră în congresul acesta mai mult ca până acuma am fost toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Aceasta este forţa noastra şi de ea se vor sdrobi toate uneltirile îndreptate contra bisericei noastre şi contra institu­­ţiunilor ei. Congresul naţional-bisericesc. Şedinţa VII. Mercuri, 8/20 Oct. President I. P. S. Sa metropolitul Miron Romanul. Se cetesce protocolul şedinţei de eri şi se autentică. Se presenteaza:­­ cererea lui N. Sânzian din Haţeg, pentru regularea chestiunii Împărţirii ajutoarelor de stat pentru preoţime. 2. Rugarea mai multor poporeni din tractul Dobrei pentru lămurirea unor disposiţii din Statutul org. 3. Rugarea mai multor credincioşi din Macea în chestia întregirii paro­­chiei de acolo. Se dau comisiei petiţionare. Se fac urmatoarele propuneri: 1. Propunerile deputatului Dr. Nestor Oprean: a) Având în vedere, că în sensul art. de lege IX din anul 1868 toţi românii de re­­ligiunea gr.-or. din Ungaria şi Transilvania, aparţin metropoliei gr.-or. române ; considerând, că comunele aşa numite mixte numai provisorie stau şi au stat sub jurisdicţiunea unor Eparohii gr.or. sârbe, pănă la efectuirea faptică a despărţirii averilor pre­tinse comune; considerând, că toate aceste comune bi­sericesci deci vor avu pe basa legii să iee parte activă la viaţa noastra bisericască prin participare la alegerile sinodale şi congresuale, considerând mai departe, că măritul congr. pe basa Statutului organic §. 148 din anul 1895 a făcut împărţirea cercurilor elec­torale pentru alegerile congresuale; că aceasta împărţire a intrat deja în vigoare cu putere de lege — şi alegerile numai pe basa acesteia se pot face legalminte; luând însă în considerare, că la facerea acestei împărţiri s’au trecut cu vederea co­munele mixte, din care unele au ajuns deja sub jurisdicţiunea metropoliei noastre ; or’ altele încă a să între cât de curând. Propun aducerea cond­usului: Congresul îndrumă Consistoriul Metro­politan, ca la proxima sesiune congresuală să aducă înaintea Congresului un proiect de suplement la arondarea cercurilor electorale pentru alegerile congresuale, care se cuprindă împărţirea comunelor mixte în cercurile elec­torale deja create, şi şi pănă va fi Congresul în posiţie a decide asupra numitului suple­ment, acesta să se aplice provisor la even­tualele alegeri. Se dă comisiunii organisatare. b) Subsemnatul îmi iau voie a face ur­­matorea propunere: Cu privire la aceea, ca metropolia gr.-or. sârbă din Carloveţ a făcut contra-acţiune în procesele de despărţire hie­­rarhică intentate de comunele noastre biseri­cesci pentru petrinse restanţii de contribuire la spesele congresuale din Carloveţ; a fost însă respinsă cu contra acţiunea, considerând, că după încheierea proce­selor de despărţire ierarchică a comunelor noastre bisericesci: Fenlac, Sânmiclauşul-mare şi Şarafola, ierarchia gr.-or. sârbă la finea anu­lui 1896 a făcut arunc de aproape 1l. 2000 titule restanţii la spesele congresuale din Car­loveţ pe credincioşii noştri din comuna bi­sericască Şarafola, şi încassarea numitei suine a pus-o în curgere pe cale execuţională ad­ministrativă , considerând, ca ierarchia sârbă nu va pregeta a face tot acelaş lucru şi în cele­lalte comune mixte, dacă va avea succes la Sarafola ; considerând, că prin urmare aici nu este vorba numai de interesele private a unei co­mune, ci a tuturor comunelor mixte, cari în modul acesta pot suferi daune de mii de fl.; considerând, că aruncul acesta se face după definitiva despărţire ierarchică, deci când românii gr.-or. nu mai aparţin de fel hierarchiei sârbe; considerând, că după lege ori ce cor­­poraţiune autonomică numai asupra membri­lor sei poate aruncă contribuiri spre acoperirea speselor administraţiunei autonomice, or nu şi asupra acelora, cari nu mai aparţin res­pectivei corporaţiuni, având în vedere deci, că deciderea în­trebării că­tre îndatoraţi sunt românii gr.-or. din comunele mixte se contribue la spesele Congresului din Carloveţ­i nu poate să cadă în competința forului administrativ a unui sau altui comitat din țară, ci în a ministe­­riului regesc — şi considerând în fine, că la deciderea acestei cause este lipsă se fie ascultată şi Me­tropolia nóstrá, Congresul enunţă: Metropolia nostrá adreseaza înaltului regim regnicolar o notă referitoare la aruncul făcut de ierarchia gr.-or. sârbă asupra credincioşi­lor comunei gr.-or. române din Sarafola cu observarea, că chestiunea fiind de natură prin­cipială şi nu locală, şi fiind­că din partea me­tropoliei noastre nu se recunoasce dreptul ie­­rarchiii sârbe de a face arunc şi asupra cre­dincioşilor gr.-or. români, să se ţină în sus­­pens executarea deciselor comitatense și se

Next