Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)

1900-01-15 / nr. 5

tul loan Botezătoriul, care e patronul scarei celei nouă de acolo. Tabloul a fost dăruit de harnicul comerciant din Boz, dl loan Serbu, şi stimata sa soţie, născuţi în Silişte; dânşii au avut totodată fericita idee, că au invitat poporul de a nu­b­e confesiunile la o masă comună în şcoală, apoi pe preoţi şi omenii bisericei iarăşi de ambe confesiunile în ca­sele Dior, care sunt vecine cu şcola, şi ast­fel s’a încins o petrecere veselă în o plăcută şi frumoasa dragoste frăţescă între preoţi şi popor. La masă nu au lipsit toastele, cu deo­sebire numiţii binefăcători cari au sigilat buna armonie între fraţi, au fost viu felicitaţi. Dee D-zeu, ca asemenea bărbaţi şi creştini vred­nici se avem cât de mulţi! * Numire, p. S. Sa­ul episcop al Ara­dului Iosif Goldiş a numit pe dl Romul Gio­­rogariu, referent al senatului şcolar, în lo­cul răm­as vacant după decedatul Dr. George Popa. * Cas de moarte. In Varcar Varcul (Bosnia) a răposat dna Ana Aleman năs­cută Savu, soţia d-lui Ion Aleman (Ro­mân din Transilvania), forestier în numitul loc. * Fiumanii contra Maghiarilor. Din când în când vin ştiri din Fiume despre ciocnirile, ce se întâmplă între cetăţeni ca demonstraţii antimaghiare. Cea mai proisperă ştire spune, că la o petrecere de carneval mulţimea a insultat pe un funcţionar interior dela căile ferate, înbrăcat ca stăvar (csikós). Respectivul s’a retras în un restaurant pe c­o r z­o, unde obicinuesc se merga Un­gurii. Acolo s’a escat dup’aceea o bătae sân­­gerosă. Studenţii italieni şi croaţi sparseră toate ferestrile restaurantului şi răniră pe mai mulţi culegători tipografi. Poliţia a arestat pe doi studenţi. Ziarele maghiare aruncă întrega afacere asupra conducătorilor partidului au­tonomist, despre care susţin, că ar agita pe studenţi la demonstraţii. învăţătorul Umberto Ricotti a fost suspendat din post pentru par­ticiparea la demonstraţii antimaghiare. * Linia ferată Zlatna-Roşia. In mi­nisterul de comerciu se plănuesce construi­rea, respective prelungirea liniei ferate vi­­cinale Alba-Iulia-Zlatna, pănă la Roşia­­montană. * Şedinţă literară. Joi, în 25 Ianuarie c, a ţinut Reuniunea socialilor români prima şedinţă literară în anul acesta, despre de­cursul căreia remarcăm următoirele : Presidiul reaminteşte actul nobil împlinit în presera Crăciunului în localul reuniunei, prin împăr­ţirea de daruri copiilor săraci orfani, iar notarul ceteşte darea de seama despre contri­­buirile incurse pentru scopul indicat. Mem­brul Victor Griguţa ceteşte apoi cu mult haz „Ţiganul şi Vulpea“ anecdotă de Spe­ranţă, au urmat d­­orele: Elena Mohan, care declameaza poesia: „Ideal“, de G. Coşbuc ; Elena Grindean: „O mamă“, de Eminescu, şi Paraschi­va Buzdughină: „Limba mea“, de Nicu Stejărel. Dintre declamatoarei cu deosebire Elena Mohan a dovedit un mare progres, predând frumoasa şi lunga poesie corect şi cu căldură, pentru care­ a şi fost viu aplaudată, de asemenea şi d-sora Elena Grindean. Au mai declamat bine membrii Ioan Borcea „Rugămintea din urmă de G. Coşbuc şi loan Pamfilie „Rea de plată“ şi „Nuşa“ ambele de G. Coşbuc. înregistrăm totodată că ni s’a oferit plăcuta peasiune a asculta şi doue romanţe cântate de membrii Nicolau Işan şi Valeriu Grindean, primul cântând: „Dorul", iar cel din urmă, „O noapte amorosa“, solo-tenor, fiind acompaniaţi la pian de d-sora Eugenia Grecu. Şedinţa­­ a încheiat d-sara Grecu, prin mai multe arii româneşti executate la pian. P.a.* '.) societate înfloritore. In 24 i. c. şi-a ţinut „Societatea reg. ung. de ştiinţe na­turale1 din Budapesta a 59 adunare gene­rală, c­ercetată de astădată din partea mem­brilor într’un număr neobicinuit de mare. Participarea acesta mai cu zel decât de altă dată se aduce în legătură cu alegerea noului comitet şi a secretarilor, fiind vorba de a scoate din comitet pe membrul Szily Kálmán şi din secretariat pe Paszlavszky, cea­ ce n’a succes. Adunarea a fost presidiată de Wartha Mulţumită publică. Cu ocasiunea pe­­trecerei, arangiată de inteliginţa română din Sighişora, în 2/14 Ianuarie a. c. s’au încas­­sat suprasolviri în favorul fondului scalei centrale din Sighişora dela următorii P. T. Domni: Dimitrie Moldovan 4 coroane, Sebesi Ákos 40 fii. George Negru 2 cor. Nicolau Fleschin 80 fii. Leonhard Vilmos 40 fii. Samuil Bretter 4 cor. Calipsa Şandru 80 fii. Alexandru Todor 2 cor. 40 fii. losif Orchiş 40 fii. şi Augustin Sonea 40 fii. I primescu generoşii contribuenți expresiunea celei mai calduroase mulţumiri. Sighişdra, în 6/18 Ia­nuarie 1900. Comitetul arangiator. • * Furt la mănăstirea din Predeal. La mănăstirea din Predeal s’a comis un furt. Un călugăr venind zilele trecute la acea mănăstire, a șezut acolo şi pe urmă a dispă­rut. Cînd s’a observat călugărul furase 8 bonuri ale creditului funciar urban în valoare de 40 000 lei, de la călugărul Constantin Ștefănescu Basarabeanu. După cercetările făcute, s’a constatat că călugărul hoţ a fugit spre Bucureşti, un­de este urmărit. * întărirea elementului unguresc în Braşov. La iniţiativa casinei maghiare din Braşov s’a pornit acţiune pentru zidirea unei case maghiare, spre care scop s’au co­lectat până acum o mie fiorini. Patrioţii speră că mişcarea entusiastă din Braşov va răpi şi pe alţi aderenţi a sări în ajutorul ideii salu­tare maghiarismului. Se mai spune că nu­mărul membrilor casinei maghiare s’a urcat cu totul la 2501 la ce a contribuit mai ales înscrierea de membrii ai casinei a tuturor oficerilor dela honveziune.* Reuniunea femeilor rom. gr. or. din Făgăraș și jur învită la petrecerea de dans împreunată cu vBazaru ce o arangiază joi în 1 Februarie 1900 st. n. în sala hotelului „Lauritsch“ din Făgăraș, începutul la 8 ore sora. Damele sunt rugate a se presenta întru­cât e posibil costumate. In­trarea : de personă 2 Cor., de familie 5 Cor., Galerie 2 Cor. In sala decorată se va insti­tui o şezătore ca la sate (grup românesc), Bazar, Cort chinezesc, pentru ceaiu, cort tur­cesc, pentru cafea negra, ţigări şi ţigarete. Un biurou postal pentru „posta umoristică de petrecere a reuniunei“, şi Buffet. * Producţiune teatrală împreunată cu joc se va arangia joi în 20 Ianuarie v. (1 Februarie n.) 1900 în sala hotelului „Hun­gária“ din Brad. Venitul curat este destinat pentru sporirea fondului „Masa studen­ţilor“ de la gimnasiul român gr.-oriental din Brad, începutul la 7­2 ore sora. Intrarea : Loc I. 2 cor., Loc II. 1 cor. 60 fii. Loc de stat 80 fii. Ofertele marinimose se primesc cu mulţumită şi se vor cuita publice. Program: „Plevuşcă ceapcănu, co­medie într’un act, prelucrată de R. D. Ro­­setti. Persoanele: Plevuşcă ceapcănul Dl loan Mateiu. Gurița dl Dr. loan Radu. Sevastiţa soţia­­. Guriţă doamna Iolanta Dr. Radu. Un ciasornicar dl Emanuil Pop. Traian Sa­lep dl loan Bârna. Joiţa, servitoare d-sora Maria Cristea. II. „N­unta Jeránesca" tablou naţional într’un act de Vasile Alexandri. Persoanele: Alec Leonescu dl loan Mateiu. Chir Gaitanis Logheotatos dl Dr. loan Radu. Moş Trohin, păcală, fruntaş dl loan Bârna. Ilenuţa, fata lui, d-şora Maria Cristea. Frunză, puşcaş dl George Jula. Trotuşan *** Un vornicel de nuntă dl George Ometa. Un pri­vegh­etor dl Emanuel Pop. Ţărani, ţerance. * Avansări în armată. Cu ziua de 31 Decembre 1899 au fost înaintaţi la gradul de sublocotenenţi la regimentele de infanterie în­tre alţii şi următorii cădeţi voluntari de re­­servă români: C. Pădure reg. 2, G. Tordai 31, Ios. Moldovan 32 Jos. Hora 24 Victor Oni­­şor 31, George Măcelar 82, Nic. Tanco 31, Ioan Giurgiu 50, Victor Muntean 50, Mo­dest Sbiera 43, George Morariu 63, Cornel Pop, 41, Ant. Delariu 88, Toma Cornea 64, Avilon Popovici 61, Al. Ţunea 50, Al. Rim­­baş 33, Al. Verza 81, Aurel Nistor 33, Ata­­nasie Roşian 63.­ Ca subofiţeri de reservă: Adrian Hedeliu 43, G. Opreanu 46. La ca­­valerie, ca cădeţi de reservă : Severin Zotta, dragoni nr. 9. La artileria campestră, ca cădeţi de reservă: Ilariu Tofanu 33. Ca sub­­oaceri: Iosif Dămian 40. La trupa sanitară ca cădeţi­: Dr. Corneliu Georgean 22. Cădeţi locţiitori: Dion. Cimponeriu 32, Ios. Buteanu 31, D. Voina 64, Valeriu Nicoala 31, Al. Danescu 31, Aurel Crişanu 33. La arti­leria campestră, cădeţi: Dion. Romanu 36. La infanterie : Filip Suciu 2, Ioan Ciu­lei 82, Traian Marcu 33, Antoniu Tasnau 29, Daniel Şerban 31, Basiliu Gradinariu 2, Corneliu Beşanu 101, Martin Buna 50, Dem. Paciu la telegraf: Remu Chici 101, Deme­­triu Galiciu, 43, Iuliu Pop 31, Tămaş Voicu 58, Emeric Grama 50. La artileria : Corio­­lan Giucu 21, Victor Fizeşanu 34. La tren: Corneliu Bardosy 2, Arcadiu Lucescul. * Dela universitatea din Cluj. Pe semestrul II al anului acestuia şcolar s’au înscris 970 ascultători faţă de 1200 în pri­mul semestru. Din aceştia sunt înscrişi la facultatea juridică 570, la cea filosofică 270, la medicină 100 şi 30 farmacişti. Causa de­­crescerei numărului se zice a fi urcarea ta­xelor de colegii. * Ortacii lui Luccheni. Din Genua s’a lăţit ştirea, că s’ar fi dat de urmele unor tovarăşi ai ucigaşului reginei, în republica Argentinia. Guvernul, deşi se îndoieşte asupra acestei ştiri, fiindcă Luccheni a negat tot­­deauna că ar fi avend tovarăşi,­­totuşi a făcut demersuri prin ambasada din Argentinia, pentru a i se face raport. TELEGRAFUL ROMAN Vincze, care arătă în cuvântul de deschidere cum societatea de 32 de ani lucră la popu­larizarea ştiinţelor naturale şi în ţinta aceasta e sprijinită de public cu căldură, numă­rând azi 8000 de membri. Din raportul secretarului vedem, că so­cietatea e dă 2 reviste în 8300 exemplare, una „Term. Közlöny“ cu un supliment, și a 2-a : Kémiai Folyóirat. Anul trecut socie­tatea a ajutorat cu o colectă de 1000 fi. pe un explorator maghiar în „Noua­ Guinea“. Ave­rea totală la finea anului trecut a fost de 295.854 coroane ; biblioteca are 11.040 opuri şi e cercetată c­a zel de membrii societăţii. Membrul comitet, Szily a dăruit în amintirea activităţii sale de 30 ani suma de 20.000 co­roane, pentru­ ca din interesele ei să se pre­mieze lucrările cele mai bune apărute pe te­renul stiinţelor naturale. S’a decis procura­rea unui loc potrivit pentru zidirea unei case proprii a societăţii. Pentru anul 1900 societatea publică mai multe premii pentru scrieri din ramul botanicei şi zoologiei. * Notiţă literară. Cu 15 Ianuarie a. c. un comitet de studenţi de la facultatea de litere şi filosofe a universităţii din Bucureşti, scrie o „Re­vistă de cursuri şi conferinţe, în care se vor publica: I. Cursuri întregi de: Psichologia experimentală, Estetică ale D-lui Rădulescu-Motru. Psichologie, Pedagogie ale D-lui Crâ­­ciunescu. Istoria filosofiei antice, Etica naturalistă, Cursul seminarului pedagogic ale dlui C. Di­­mitrescu-Iaşi Istoria literaturilor neolatine al dlui Pompiliu-Eliad Istoria literaturii române, Istoria limbii române ale dlui Ov. Densușianu. Gramatica istorică a limbii latine a dlui Evolceanu. II Dări de seama despre lucrările din Se­­minarii. II. Informațiuni universitare. Revista de cursuri şi conferințe, se va vinde: Nu­mărul 70 bani, abonamente zece numere 6 lei, două­zeci de numere 11 lei. Dacă va fi nevoe de mai mult de­cât douăzeci de numere abonaţii vor primi gratis numerile de la 21 înainte. Dela „Reuniunea rom. de agricultură din comitatul Sibiiului“. Programul de lucru pro 1900 In scopul cunoaşterei referinţelor eco­nomice ale agricultorilor în 1900 se vor ţine întruniri agricole în comunele Ilimbav, Bradu, Vale, Deal, Turnişor şi Cichin­­deal. In cadrul acestora se numără şi pre­legerile poporale ce se vor ţină în comuna Silişte. Esposiţia de vite cornute împreunată cu distribuire de premii în bani se va ţine în Mercurea. Cursul de altoit pomi se va ţină în Sebeşel. Cu câte un altoiu (mer patur) va fi dăruit fiecare membru al Reuniunei cu locuinţa în Sebeşul-de-sus. In decursul primăvărei se vor distribui între membri în mod gratuit seminţe de tri­foi, luternă, napi de nutreţ, orz de Hanna, secară de primăvară, cânepă italiană, etc. In acelaşi timp comitetul mijloceşte pentru ori­cine li­ se va adresa procurarea de seminţe bune şi mai ieftine. In scopul răspândirei culturei galiţelor, membrii vor primi în mod gratuit, ouă, găini etc. de soiul Plaimonth­ Rocks. Maşina de semânat şi alte unelte eco­nomice se vor pune spre folosire la disposiţia membrilor. Intre membrii din Fofeldea se va sorta o viţea de rassa „Pinzgau“ şi even­tual un berbece şi 2 oi de rassa Frislan­­­deză. In scopul întemeierei unui museu al industriei de casă, se va reînoi apelul lansat anul trecut. La cas de an roditor, în toamna a. c. se va pune în lucrare cuptorul de uscat poame sistem „Cazeniile11. Direcţiunile „Tovărăşiilor agricole“ şi ale „Însoţirilor de credit săteşti sistem Raiff­eisen“ se vor recerca a face comitetului Reuniunei raport amănunţit despre activita­tea lor în 1899, în acelaşi timp comitetul va insista pentru înfiinţarea de asemenea aşe­zăminte folositoare şi potrivite trebuinţelor agricultorilor. Membrii împărtăşiţi anii trecuţi cu să­­minţe de tot soiul, cu pădureţi, cuc etc. se vor recerca a face raport despre resulta­­tele obţinute. Membrii Reuniunei vor primi la cerere pădureţi, meri, peri, gutui, cireşi etc. Institutul de credit şi economii „Albina“ va fi rugat să voteze un ajutor bănesc pen­tru Reuniune. Adunarea generală pro 1900 se va ţine în comuna Sadu. Reuniunea abonează pro 1900 urmă­­toarele foi: „Revista economică“, „Bunul Econom“, „Landwirtschaftliche Blätter“ şi „Erdélyi gazda“. _________ Secretarul. DE ANUL NOU. Au mai contribuit pentru casa naţională în timpul din urmă: George Pop de Băseşti, proprietar, Ba­­seşti 20 cor. Dr. Iancu Meţian, proprietar, Zerneşti, 10 cor. Maria Cosma, Vascou, 1 cor. Antiţa Pop, Beiuş, 1 cor. Francisc Peter, Băiţa, 2 cor. Suma totală a contribuirilor face cor. 669.10. Dr. C. Diaconovich. Varietăţi [Cum trăeşte preşedintele Krüger al transvaalului,­ Krüger, cu toata vîrsta lui îna­intată, se scoala în tot­d’auna foarte de tim­puriu. La ora 5 îl vezi răsturnat într’un fotoliu mare, împrăştiind din belşug nori de fum din pipa sa. De la orele 5 până la 8, preşedintele acordă audienţe. Faţă cu străinii, el e posac, şi vorbeşte puţin. Cu toate că ştie foarte bine limba engleză, în­totdeauna se înţelege cu englezii printr'un tălmaciu. Conversaţia lui, în asemenea ocasiuni se mărgineşte numai la: „Ilm“ sau: „Da“; el vorbeşte foarte pu­ţin, gândeşte însă foarte mult. La orele 8 seara, Krüger e deja în pat. Posta Redacţiunei. 2. H. în Des. Mulţumită, că m­­ai fă­cuţi atenţi la acel hiperzel de noi adeseori. atins. — 19

Next