Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)
1900-01-15 / nr. 5
tul loan Botezătoriul, care e patronul scarei celei nouă de acolo. Tabloul a fost dăruit de harnicul comerciant din Boz, dl loan Serbu, şi stimata sa soţie, născuţi în Silişte; dânşii au avut totodată fericita idee, că au invitat poporul de a nube confesiunile la o masă comună în şcoală, apoi pe preoţi şi omenii bisericei iarăşi de ambe confesiunile în casele Dior, care sunt vecine cu şcola, şi astfel s’a încins o petrecere veselă în o plăcută şi frumoasa dragoste frăţescă între preoţi şi popor. La masă nu au lipsit toastele, cu deosebire numiţii binefăcători cari au sigilat buna armonie între fraţi, au fost viu felicitaţi. Dee D-zeu, ca asemenea bărbaţi şi creştini vrednici se avem cât de mulţi! * Numire, p. S. Saul episcop al Aradului Iosif Goldiş a numit pe dl Romul Giorogariu, referent al senatului şcolar, în locul rămas vacant după decedatul Dr. George Popa. * Cas de moarte. In Varcar Varcul (Bosnia) a răposat dna Ana Aleman născută Savu, soţia d-lui Ion Aleman (Român din Transilvania), forestier în numitul loc. * Fiumanii contra Maghiarilor. Din când în când vin ştiri din Fiume despre ciocnirile, ce se întâmplă între cetăţeni ca demonstraţii antimaghiare. Cea mai proisperă ştire spune, că la o petrecere de carneval mulţimea a insultat pe un funcţionar interior dela căile ferate, înbrăcat ca stăvar (csikós). Respectivul s’a retras în un restaurant pe co r zo, unde obicinuesc se merga Ungurii. Acolo s’a escat dup’aceea o bătae sângerosă. Studenţii italieni şi croaţi sparseră toate ferestrile restaurantului şi răniră pe mai mulţi culegători tipografi. Poliţia a arestat pe doi studenţi. Ziarele maghiare aruncă întrega afacere asupra conducătorilor partidului autonomist, despre care susţin, că ar agita pe studenţi la demonstraţii. învăţătorul Umberto Ricotti a fost suspendat din post pentru participarea la demonstraţii antimaghiare. * Linia ferată Zlatna-Roşia. In ministerul de comerciu se plănuesce construirea, respective prelungirea liniei ferate vicinale Alba-Iulia-Zlatna, pănă la Roşiamontană. * Şedinţă literară. Joi, în 25 Ianuarie c, a ţinut Reuniunea socialilor români prima şedinţă literară în anul acesta, despre decursul căreia remarcăm următoirele : Presidiul reaminteşte actul nobil împlinit în presera Crăciunului în localul reuniunei, prin împărţirea de daruri copiilor săraci orfani, iar notarul ceteşte darea de seama despre contribuirile incurse pentru scopul indicat. Membrul Victor Griguţa ceteşte apoi cu mult haz „Ţiganul şi Vulpea“ anecdotă de Speranţă, au urmat dorele: Elena Mohan, care declameaza poesia: „Ideal“, de G. Coşbuc ; Elena Grindean: „O mamă“, de Eminescu, şi Paraschiva Buzdughină: „Limba mea“, de Nicu Stejărel. Dintre declamatoarei cu deosebire Elena Mohan a dovedit un mare progres, predând frumoasa şi lunga poesie corect şi cu căldură, pentru care a şi fost viu aplaudată, de asemenea şi d-sora Elena Grindean. Au mai declamat bine membrii Ioan Borcea „Rugămintea din urmă de G. Coşbuc şi loan Pamfilie „Rea de plată“ şi „Nuşa“ ambele de G. Coşbuc. înregistrăm totodată că ni s’a oferit plăcuta peasiune a asculta şi doue romanţe cântate de membrii Nicolau Işan şi Valeriu Grindean, primul cântând: „Dorul", iar cel din urmă, „O noapte amorosa“, solo-tenor, fiind acompaniaţi la pian de d-sora Eugenia Grecu. Şedinţa a încheiat d-sara Grecu, prin mai multe arii româneşti executate la pian. P.a.* '.) societate înfloritore. In 24 i. c. şi-a ţinut „Societatea reg. ung. de ştiinţe naturale1 din Budapesta a 59 adunare generală, cercetată de astădată din partea membrilor într’un număr neobicinuit de mare. Participarea acesta mai cu zel decât de altă dată se aduce în legătură cu alegerea noului comitet şi a secretarilor, fiind vorba de a scoate din comitet pe membrul Szily Kálmán şi din secretariat pe Paszlavszky, cea ce n’a succes. Adunarea a fost presidiată de Wartha Mulţumită publică. Cu ocasiunea petrecerei, arangiată de inteliginţa română din Sighişora, în 2/14 Ianuarie a. c. s’au încassat suprasolviri în favorul fondului scalei centrale din Sighişora dela următorii P. T. Domni: Dimitrie Moldovan 4 coroane, Sebesi Ákos 40 fii. George Negru 2 cor. Nicolau Fleschin 80 fii. Leonhard Vilmos 40 fii. Samuil Bretter 4 cor. Calipsa Şandru 80 fii. Alexandru Todor 2 cor. 40 fii. losif Orchiş 40 fii. şi Augustin Sonea 40 fii. I primescu generoşii contribuenți expresiunea celei mai calduroase mulţumiri. Sighişdra, în 6/18 Ianuarie 1900. Comitetul arangiator. • * Furt la mănăstirea din Predeal. La mănăstirea din Predeal s’a comis un furt. Un călugăr venind zilele trecute la acea mănăstire, a șezut acolo şi pe urmă a dispărut. Cînd s’a observat călugărul furase 8 bonuri ale creditului funciar urban în valoare de 40 000 lei, de la călugărul Constantin Ștefănescu Basarabeanu. După cercetările făcute, s’a constatat că călugărul hoţ a fugit spre Bucureşti, unde este urmărit. * întărirea elementului unguresc în Braşov. La iniţiativa casinei maghiare din Braşov s’a pornit acţiune pentru zidirea unei case maghiare, spre care scop s’au colectat până acum o mie fiorini. Patrioţii speră că mişcarea entusiastă din Braşov va răpi şi pe alţi aderenţi a sări în ajutorul ideii salutare maghiarismului. Se mai spune că numărul membrilor casinei maghiare s’a urcat cu totul la 2501 la ce a contribuit mai ales înscrierea de membrii ai casinei a tuturor oficerilor dela honveziune.* Reuniunea femeilor rom. gr. or. din Făgăraș și jur învită la petrecerea de dans împreunată cu vBazaru ce o arangiază joi în 1 Februarie 1900 st. n. în sala hotelului „Lauritsch“ din Făgăraș, începutul la 8 ore sora. Damele sunt rugate a se presenta întrucât e posibil costumate. Intrarea : de personă 2 Cor., de familie 5 Cor., Galerie 2 Cor. In sala decorată se va institui o şezătore ca la sate (grup românesc), Bazar, Cort chinezesc, pentru ceaiu, cort turcesc, pentru cafea negra, ţigări şi ţigarete. Un biurou postal pentru „posta umoristică de petrecere a reuniunei“, şi Buffet. * Producţiune teatrală împreunată cu joc se va arangia joi în 20 Ianuarie v. (1 Februarie n.) 1900 în sala hotelului „Hungária“ din Brad. Venitul curat este destinat pentru sporirea fondului „Masa studenţilor“ de la gimnasiul român gr.-oriental din Brad, începutul la 72 ore sora. Intrarea : Loc I. 2 cor., Loc II. 1 cor. 60 fii. Loc de stat 80 fii. Ofertele marinimose se primesc cu mulţumită şi se vor cuita publice. Program: „Plevuşcă ceapcănu, comedie într’un act, prelucrată de R. D. Rosetti. Persoanele: Plevuşcă ceapcănul Dl loan Mateiu. Gurița dl Dr. loan Radu. Sevastiţa soţia. Guriţă doamna Iolanta Dr. Radu. Un ciasornicar dl Emanuil Pop. Traian Salep dl loan Bârna. Joiţa, servitoare d-sora Maria Cristea. II. „Nunta Jeránesca" tablou naţional într’un act de Vasile Alexandri. Persoanele: Alec Leonescu dl loan Mateiu. Chir Gaitanis Logheotatos dl Dr. loan Radu. Moş Trohin, păcală, fruntaş dl loan Bârna. Ilenuţa, fata lui, d-şora Maria Cristea. Frunză, puşcaş dl George Jula. Trotuşan *** Un vornicel de nuntă dl George Ometa. Un priveghetor dl Emanuel Pop. Ţărani, ţerance. * Avansări în armată. Cu ziua de 31 Decembre 1899 au fost înaintaţi la gradul de sublocotenenţi la regimentele de infanterie între alţii şi următorii cădeţi voluntari de reservă români: C. Pădure reg. 2, G. Tordai 31, Ios. Moldovan 32 Jos. Hora 24 Victor Onişor 31, George Măcelar 82, Nic. Tanco 31, Ioan Giurgiu 50, Victor Muntean 50, Modest Sbiera 43, George Morariu 63, Cornel Pop, 41, Ant. Delariu 88, Toma Cornea 64, Avilon Popovici 61, Al. Ţunea 50, Al. Rimbaş 33, Al. Verza 81, Aurel Nistor 33, Atanasie Roşian 63. Ca subofiţeri de reservă: Adrian Hedeliu 43, G. Opreanu 46. La cavalerie, ca cădeţi de reservă : Severin Zotta, dragoni nr. 9. La artileria campestră, ca cădeţi de reservă: Ilariu Tofanu 33. Ca suboaceri: Iosif Dămian 40. La trupa sanitară ca cădeţi: Dr. Corneliu Georgean 22. Cădeţi locţiitori: Dion. Cimponeriu 32, Ios. Buteanu 31, D. Voina 64, Valeriu Nicoala 31, Al. Danescu 31, Aurel Crişanu 33. La artileria campestră, cădeţi: Dion. Romanu 36. La infanterie : Filip Suciu 2, Ioan Ciulei 82, Traian Marcu 33, Antoniu Tasnau 29, Daniel Şerban 31, Basiliu Gradinariu 2, Corneliu Beşanu 101, Martin Buna 50, Dem. Paciu la telegraf: Remu Chici 101, Demetriu Galiciu, 43, Iuliu Pop 31, Tămaş Voicu 58, Emeric Grama 50. La artileria : Coriolan Giucu 21, Victor Fizeşanu 34. La tren: Corneliu Bardosy 2, Arcadiu Lucescul. * Dela universitatea din Cluj. Pe semestrul II al anului acestuia şcolar s’au înscris 970 ascultători faţă de 1200 în primul semestru. Din aceştia sunt înscrişi la facultatea juridică 570, la cea filosofică 270, la medicină 100 şi 30 farmacişti. Causa decrescerei numărului se zice a fi urcarea taxelor de colegii. * Ortacii lui Luccheni. Din Genua s’a lăţit ştirea, că s’ar fi dat de urmele unor tovarăşi ai ucigaşului reginei, în republica Argentinia. Guvernul, deşi se îndoieşte asupra acestei ştiri, fiindcă Luccheni a negat totdeauna că ar fi avend tovarăşi,totuşi a făcut demersuri prin ambasada din Argentinia, pentru a i se face raport. TELEGRAFUL ROMAN Vincze, care arătă în cuvântul de deschidere cum societatea de 32 de ani lucră la popularizarea ştiinţelor naturale şi în ţinta aceasta e sprijinită de public cu căldură, numărând azi 8000 de membri. Din raportul secretarului vedem, că societatea e dă 2 reviste în 8300 exemplare, una „Term. Közlöny“ cu un supliment, și a 2-a : Kémiai Folyóirat. Anul trecut societatea a ajutorat cu o colectă de 1000 fi. pe un explorator maghiar în „Noua Guinea“. Averea totală la finea anului trecut a fost de 295.854 coroane ; biblioteca are 11.040 opuri şi e cercetată ca zel de membrii societăţii. Membrul comitet, Szily a dăruit în amintirea activităţii sale de 30 ani suma de 20.000 coroane, pentru ca din interesele ei să se premieze lucrările cele mai bune apărute pe terenul stiinţelor naturale. S’a decis procurarea unui loc potrivit pentru zidirea unei case proprii a societăţii. Pentru anul 1900 societatea publică mai multe premii pentru scrieri din ramul botanicei şi zoologiei. * Notiţă literară. Cu 15 Ianuarie a. c. un comitet de studenţi de la facultatea de litere şi filosofe a universităţii din Bucureşti, scrie o „Revistă de cursuri şi conferinţe, în care se vor publica: I. Cursuri întregi de: Psichologia experimentală, Estetică ale D-lui Rădulescu-Motru. Psichologie, Pedagogie ale D-lui Crâciunescu. Istoria filosofiei antice, Etica naturalistă, Cursul seminarului pedagogic ale dlui C. Dimitrescu-Iaşi Istoria literaturilor neolatine al dlui Pompiliu-Eliad Istoria literaturii române, Istoria limbii române ale dlui Ov. Densușianu. Gramatica istorică a limbii latine a dlui Evolceanu. II Dări de seama despre lucrările din Seminarii. II. Informațiuni universitare. Revista de cursuri şi conferințe, se va vinde: Numărul 70 bani, abonamente zece numere 6 lei, douăzeci de numere 11 lei. Dacă va fi nevoe de mai mult decât douăzeci de numere abonaţii vor primi gratis numerile de la 21 înainte. Dela „Reuniunea rom. de agricultură din comitatul Sibiiului“. Programul de lucru pro 1900 In scopul cunoaşterei referinţelor economice ale agricultorilor în 1900 se vor ţine întruniri agricole în comunele Ilimbav, Bradu, Vale, Deal, Turnişor şi Cichindeal. In cadrul acestora se numără şi prelegerile poporale ce se vor ţină în comuna Silişte. Esposiţia de vite cornute împreunată cu distribuire de premii în bani se va ţine în Mercurea. Cursul de altoit pomi se va ţină în Sebeşel. Cu câte un altoiu (mer patur) va fi dăruit fiecare membru al Reuniunei cu locuinţa în Sebeşul-de-sus. In decursul primăvărei se vor distribui între membri în mod gratuit seminţe de trifoi, luternă, napi de nutreţ, orz de Hanna, secară de primăvară, cânepă italiană, etc. In acelaşi timp comitetul mijloceşte pentru oricine li se va adresa procurarea de seminţe bune şi mai ieftine. In scopul răspândirei culturei galiţelor, membrii vor primi în mod gratuit, ouă, găini etc. de soiul Plaimonth Rocks. Maşina de semânat şi alte unelte economice se vor pune spre folosire la disposiţia membrilor. Intre membrii din Fofeldea se va sorta o viţea de rassa „Pinzgau“ şi eventual un berbece şi 2 oi de rassa Frislandeză. In scopul întemeierei unui museu al industriei de casă, se va reînoi apelul lansat anul trecut. La cas de an roditor, în toamna a. c. se va pune în lucrare cuptorul de uscat poame sistem „Cazeniile11. Direcţiunile „Tovărăşiilor agricole“ şi ale „Însoţirilor de credit săteşti sistem Raiffeisen“ se vor recerca a face comitetului Reuniunei raport amănunţit despre activitatea lor în 1899, în acelaşi timp comitetul va insista pentru înfiinţarea de asemenea aşezăminte folositoare şi potrivite trebuinţelor agricultorilor. Membrii împărtăşiţi anii trecuţi cu săminţe de tot soiul, cu pădureţi, cuc etc. se vor recerca a face raport despre resultatele obţinute. Membrii Reuniunei vor primi la cerere pădureţi, meri, peri, gutui, cireşi etc. Institutul de credit şi economii „Albina“ va fi rugat să voteze un ajutor bănesc pentru Reuniune. Adunarea generală pro 1900 se va ţine în comuna Sadu. Reuniunea abonează pro 1900 următoarele foi: „Revista economică“, „Bunul Econom“, „Landwirtschaftliche Blätter“ şi „Erdélyi gazda“. _________ Secretarul. DE ANUL NOU. Au mai contribuit pentru casa naţională în timpul din urmă: George Pop de Băseşti, proprietar, Baseşti 20 cor. Dr. Iancu Meţian, proprietar, Zerneşti, 10 cor. Maria Cosma, Vascou, 1 cor. Antiţa Pop, Beiuş, 1 cor. Francisc Peter, Băiţa, 2 cor. Suma totală a contribuirilor face cor. 669.10. Dr. C. Diaconovich. Varietăţi [Cum trăeşte preşedintele Krüger al transvaalului, Krüger, cu toata vîrsta lui înaintată, se scoala în totd’auna foarte de timpuriu. La ora 5 îl vezi răsturnat într’un fotoliu mare, împrăştiind din belşug nori de fum din pipa sa. De la orele 5 până la 8, preşedintele acordă audienţe. Faţă cu străinii, el e posac, şi vorbeşte puţin. Cu toate că ştie foarte bine limba engleză, întotdeauna se înţelege cu englezii printr'un tălmaciu. Conversaţia lui, în asemenea ocasiuni se mărgineşte numai la: „Ilm“ sau: „Da“; el vorbeşte foarte puţin, gândeşte însă foarte mult. La orele 8 seara, Krüger e deja în pat. Posta Redacţiunei. 2. H. în Des. Mulţumită, că mai făcuţi atenţi la acel hiperzel de noi adeseori. atins. — 19