Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)

1900-10-14 / nr. 115

476 se vor întări numai „Valachii“, şi au înce­put se strige iarăşi în contra guvernului Széll că sufere toate acestea. Imediat au ur­mat, după foia kossuthistă, clericalii oposiţio­­nali de la „Alkotmány“, cari în fanatismul lor religionar catolic ved chiar în înfiinţarea episcopiilor amintite o „organisare a Românilor în contra Romei“, înţelege adecă în contra bi­­sericei catolice. Ei scriu un articol cu acest titlu, care prin neexactităţile, suspiţionările şi insultele, ce le conţine, nu face onoare nu­mitei foi. „Alkotmány“ năvâlesce turbat asu­pra bisericei gr.-or. contrar ţinutei sale se­riose de mai înainte. Ce poate să sufere Roma şi biserica ca­tolică, dacă biserica română gr.-or. îşi va completa organizarea sa prin înfiinţarea de câteva episcopii noue ? E învederat clar, că „Alkotmány“ sub masca religionară face pro­paganda cea mai condamnabilă şovinistă în contra naţionalităţii române din Transilvania şi Ungaria. Tot în contra naţionalităţii române sunt îndreptate şi uneltirile catolicilor unguri con­tra organisaţiunei autonome a bisericei ro­mâne unite. Va se zică iau pe unul, ca se dea într’altul, și întors, ţîntind numai la una, adecă la slăbirea și totala aservire a po­porului român fără deosebire de confesiune. Acum vin foile guvernamentale și chib­­zuesc cum s’ar putea folosi de cestiunea în­ființării nouelor eparchii române gr.-or., pen­­tru­ ca se revisuesca statutul organic al bi­sericei, adecă să-­i bată pe calapodul unguresc. Dar vom avea destul prilegiu a reveni la planurile duşmanilor neamului şi bisericei noastre“. Căsătoria moştenitoriului. Con­form programului de muncă, azi s’a început în plenul dietei ungare desbaterea proiectului de lege despre înarticularea căsătoriei moşte­nitoriului, archiducele francisc Ferdinand de Este, cu contesa Sofia Chotek. Simplificarea admin­istraţiu­­nii. Ministrul-president Széli, ad interim mi­nistru de interne, va presenta dietei un pro­iect de lege despre simplificarea administra­­ţiunii publice municipale. Principiile funda­mentale ale proiectului sunt urmatorele: Decentralizarea sferelor de competinţă în anumite cestiuni poliţiale şi administrative şi unificarea posibilă a forurilor. Regularea remediilor de drept pe basă unitară. Aducerea cestiunii înmannărilor în con­sonanţă cu exigenţele vieţii moderne. Indemnisare ministrului, să reguleze pe basă unitară evidenţa şi contarea banilor de pedepse în cause de transgresiuni. Regularea administrării banilor comita­­tenşi pe basa sistemului de ceccuri şi plassare la cassele de păstrare poştale, etc. Studiile prealabile pentru compunerea acestui proiect le-a făcut consilieriul de secţie Némethy împreună cu Sándor János, fişpanul comitatului Târnava-mică, un Român ! Nu ştiu, ce i-a fost răsplata ?* — Intrând în capelă, cată un mic altar, pe care e așezat tipul sculptat al Maicei Domnului — patroana Ungariei, — la dreapta și la stânga sunt insigniile statului nostru, în mijloc e o afundătură rotundă, de un metru, unde pe o lespede de peatră e gravată în aur coroana aflată. Deasupra ei arde un candelabru cu lumini aprinse. Ni-am înscris cu reverinţă numele în cartea pusă la disposiţia visitatori­­lor şi ne-am preumblat puţin prin parcul cel fru­mos, făcut în faţa Dunării anume pentru Capelă. „Domnilor“, — strigă fratele Henţu — să ne grăbim la vapor „căci timpul de ple­care se apropie“ ! Iar eu, după principiul : In verba magistri­­urarea am f­ost cel dintâi, care i-am dat ascultare. Mai ales să mergi tu pe Dunăre cu vaporul, asta nu e lucru de toate zilele ! In frunte cu venerabilul president, I. M. Moldovan, d-nii P. Cosma, G. Pop de Băsesci, Mihail Popovici, Iosif Vulcan, protopresbiteri, advocaţi, profesori, preoţi şi învăţători, o fru­­mosă cunună de dame şi darnicele, cu un cuvânt preste 250 de persoane ne apropiem cu sfiială de malul Dunării bătrăne". Bată-ne în faţa ei! Un fior rece ne trece prin suflet. Un aglomerat de sentimente de mân­drie şi de durere, de fală şi de speranţă cu­prinde inimile tuturor. Şir de şir trec prin mintea noastra imaginaţiuni din trecutul glorios, amintiri de jalnice peripeţii, care arteriile noastre sunt electrisate de speranţă şi frumoase ilusii, spre idealuri de o măreţie stralucitoare! Dunăre dragă! Tu ne ştii, ne cunoşti. Cunoscut’ai pe părinţii şi protopărinţii noştri! Cunoscut’ai pe strămoşii şi străbunii noştri ! Noi ai tăi suntem! Cere dela Dumnezeire să te prefacă pe un minut în fiinţă cuvântă­­toare, ş’apoi să ne spui durerile tale, cari sunt durerile­­ noastre ! Povesteşte-ne de vitejia strămoşilor din trecutul glorios, căci mai ales acum avem lipsă de astfel de învăţăminte ! Impărtăşeşte-ne istoria plină de suferinţe a părinţilor, căci atunci suferinţele noastre prin durerile lor alinate vor fi, car’ noi întări ne-vom şi ne vom oţări în luptele vieţii de azi ! Dar’ tu taci ! Şi noi trebue să o tăcem. Priviţi-o! Cum curge de majestesa în alina ei cea lată. Priviţi munţii gingatici cum o încungiură şi o adăpostesc ca tot atâţia fraţi de cruce de prin veacurile dure­­roase şi pline de glorie străbună. La schelă ne aşteptă vaporul „Elisabeta“. Un taraf de lăutari de pe învălişul vaporului­­ fac să răsune din „cerere şi ţimbale“ imnul naţional nDeşteptă-te Române11! Lumea se grăbeşte să-şi ocupe locuri în vapor. Un „Urra“ după altul răsună prin văzduh, al cărui echo se auzia de prin puternicii munţi din faţă. Se dă signalul de plecare. La re­vedere Râşava ! încă un puternic „Să trăiască“ resună din piepturile veselei cruciade şi va­porul îşi croiesce drumul său greoiu spre Dunăre în sus. Pe malul drept al Dunării dăm de satul sârbesc rachia. Hurube de case,—o Serbie în miniatură. Elă ne întimpină un vaporaş sârbesc cu tricolorul roşu-vânăt-alb. Construc­ţia de vapor primitivă. Starea financiară e vădită. Pe malul stâng dăm de satul românesc Ieşelniţa, comună natală a secretariului consis­torial, Dr. Traian Bădescu din Caransebeş. Preotul cu poporul ne întimpină la mal cu urale de „Să­ trăiască“ şi cu bubuituri de treas­­curi. Noi ne reranjăm conscienţios prin un puternic „Vivat“ şi trecem mai departe. Mai la vale dăm de satul românesc Ogradena, aici aflăm un ostrov mărişor cu plantaţiuni de cucuruz, cartofi şi sălcii, e proprietatea ogrădinţenilor. Cum stăm şi glumiam cu amicul meu logan era că ne conturba conversaţia puşcătura unei sentinele serbesci. Era acesta pare-mi-se un semn de onoare la adreasa noastra sau o manifestaţie de vitejie din partea sâr­bului. Irelevant, noi l’am resalutat şi am privit cu compătimire la „comanda de fron­tieră a Sârbiei“, nesce case ruinate fără gramuri la fereşti. Dar ce ne atrage admiraţia tuturor, e „DRUMUL LUI TRAIAN“, construit cu o adevărată măiestrie architectonică de divul Traian în a doua espediţie a sa contra ne­înfrântului Decebal. In lungime de vreo câţiva chilometri, drumul acesta e săpat pe malul drept al Dunării în stânci puternice, traver­­sează în aceiaşi înălţime de la suprafaţa Dunărei şi pe lângă o lăţime egală palele nenumă­raţilor munţi puternici, face cotiturile flu­viului şi primesce de prin văile propastiase ale munţilor un şir întreg de rîuleţe, preste cari erau aşezate poduri de piatră, ale căror urme şi acum se pot observa. Dar’­sta ne apropiem de una dintră cele mai scumpe religuii din lumea anticilor noştri străbuni. Credinciosul nostru cicerone, fratele Tr. Henţu, din răsputeri striga: „Dom­nilor ne apropiem de: TABULA TRAIANA. Emoţionaţi pănă în estas, cuprinşi de sâmţăminte de mândrie şi durere, am privit-o cu drag şi profundă pietate, or în ochii mei bieuriau două lacrimi ferbinţi isvorite din doios sufletul meu! Tineri şi bătrâni, mici şi mari, dame şi bărbaţi, sub impresiunea de- *) Au aflat’o trei ţerani români, dintre cari numai unul mai trăeşte. Acesta, cu începere de astă primăvară are pensiune de la M. Sa. — Nota Red. TELEGRAFUL ROMAN Consiliu comun în Viena. Sâm­bătă şi Duminecă s’a ţinut în Viena consiliu comun în cestiunea înfiinţării căilor ferate în Bosnia şi Herţegovina. Au luat parte: mi­nistrul de externe conte Goluchowski, minis­trul de răsboiu baron Krieghammer, ministrul comun de finanţe Kállay, ministrii­ presidenţi Széll şi Körber, miniştrii de finanţe Lukács şi Böhm-Bawerk, miniştrii de comerciu He­gedűs şi baron Call, şi ministrul căilor ferate austriace cav. Wittek, Sell­­­in băi­i în corpul diploma­tic al României. Cum vestesc ziarele din Bucureşti, în corpul diplomatic al Româ­niei se vor face în curând schimbările urmă­­toare: In locul lui Bălăceanu, care va trece la pensie, ministru plenipotenţiar la Londra va fi numit Rosetti-Solescu, acum ministru plenipotenţiar la Petersburg; la Petersburg, în locul lui Rosetti, va trece A. Catargi de la Roma, iar la Roma va fi trimis N.­lleva, fost ministru al domeniilor. Ministrul-president Széll a fost primit Mercuri în audienţă privată la regele în palatul din Buda. Audienţa a durat mai mult de o oră. Dl Marghiloman, ministrul de es­terne al României, a plecat Mercuri la Paris. In absenţa sa resortul esternelor va fi condus de ministrul de justiţie T. Maiorescu. Raportul comitetului Maţiunii Gozsdu cătră consistoriul metropolitan, respec­tive cătră congres. Cu provocare la literele măritului con­­sistoriu metropolitan din 27 Iuniu a. c. Nr. 146 M. avem onoare a presenta următoriul raport, privitor la cursul afacerilor fundaţi­­unii marelui binefâcătoriu Emanuil Gozsdu, pe timpul de la 1 Octobre 1897 până în 1 Octobre 1900 v., şi anume: i­­ . I. Representanţa fundaţiunii, încetând din viaţă în în 4/16 Octobre 1898 Escelenţa Sa Părintele archiepiscop şi metropolit Miron Romanul, care după posiţia sa bisericeasca era totodată şi preşedintele re­­presentanţei, a urmat în aceasta funcţiune nou-alesul archiepiscop şi metropolit loan Metianu, care în locul său de membru nou Preasânţia Sa dl episcop al Aradului Iosif Goldiş. Comitetul fundaţional s’a reconstituit în următoriul mod: Preşedinte Dr. Iosif Gall, membri: Avram Berlogea şi George Szerb. II. Averea fundaţiunii. Active: în 31 Decembre 1897 florini 1.833,467-54; în 31 Dec. 1898 fi. 1.823,884-24; în 31 Dec. 1899 fi. 1.846,717-82. Pasive: în 31 Dec. 1897 fl. 204.61930; în 31 Dec. 1898 fl. 160.892-50; în 31 Dec. 1899 fl. 123.106-25. Crescere: în 1897 fl. 42.377-35 ; în 1898 fl. 34.135-50; în 1899 fl. 60.619-83. (Pe basa rad­ociniilor întregim la acest loc cifrele din raport cu următorele : averea totală a fundațiunii face 1,813.732 fl. 82 cr. In 1899 fundaţiunea a avut venite 100.850 fl. 89 cr., cheltueli 91.812 fl. 94 cr., realizând un profit de 9037 fl. 95 cr. (Nota red.) Se observă, că în decursul anului cu­rent s’a solvit şi ultimul împrumut, şi astfel fundaţiunea a devenit în posiţia de a se scăpa cu totul de datorii, deci între pasivele anu­lui curent (1900) va figura numai proforma ca posiţie pasivă capitalul ce ’l represintă usufructul dnei văduve a fericitului fundator cât timp este în viaţă. Inventariile şi raţiociniile pentru anii 1897 şi 1898 au fost supra-revăzute de Mă­ritul consistor metropolitan şi ca atari s’au înaintat şi înaltului guvern, având Măritul congres naţional-bisericesc a revisui numai inventariul şi raţiociniul pentru anul espirat 1899. III. Stipendiştii fundaţiunii. In decursul acestui period au primit stipendii: în a. şcolar 1897/8 118 studenţi în suma de 26.362 fl. 12 cr.; în 1898/9 122 în suma de 25.958 fl. 78 cr.; în 1899/900 131 în suma de 28.029 fl. 64 cr. La­olaltă 80.350 fl. 54 cr. Intre stipendiştii anului şcolar 1899/900 sunt şi 6 stipendii pentru şculele de cădeţi, şi anume: 4 pentru şoola de cădeţi ces. şi reg., car’ 2 pentru şcola de cădeţi la hon­­vezime. La acest loc ne permitem a relaţiona şi aceea, că spre controlarea purtării religi­ose şi morale a stipendiştilor s’au autorizat: 1) pentru stipendiştii din Budapesta esactorul G. Bogoevici, 2. în Cluj dl protopop Tuliu Roşescu, 3. în Oradea-mare dl Dimitrie Pog­­nar, 4. în Sibiiu dl Partenie Cosma, şi 5. în Braşov dl director gimnasial Virgil Oniţiu. IV. Internatul din Budapesta. Cond­usul representanţei Nr. 32 din Martie 1897, referitor la înfiinţarea interna­tului, primind aprobarea Măritului Consistor metropolitan cu literele sale din 1898 Nr. 167, s’a aşternut şi înaltului guvern spre lu­are la cunoscinţă. Acesta prin hârtia sa din 19 Iuliu a. c. Nr. 15665 în principiu aproba conclusul, dar’ înainte de a lua conclus me­ritoriu în cestiune cere de la representanţa fun­­daţiuni mai multe în formaţiuni. Representanţa din şedinţa sa ţinută în August a. c. (Nr. prot. 34) rugă de nou pe dl ministru, ca se absteie de la întregiri cerute şi să se margineasca, pe lângă reso­lvirea cestiunii, că e­ste învoit cu interpretarea literelor fundaţionale astfel, ca mai multe stipendii cumulate să se pota da stipendiștilor în modul indicat în condlu­sul representanței Nr. 32 din 20—25 Martie 1897. V. In fine raportăm, că din portretele fericitului fundator vînzendu-se toate exempla­rele, s’a dispus procurarea de portrete noue, și că privitor la edarea unei biografii a fe­ricitului fundator s’au luat măsurile de lipsă cu cond­usul representanţei Nr. 30 din Mar­tie a. c. Budapesta, în 8/21 Septembre 1900. Dr. losif Gall G. Bogoevici preş. comit. fundaţional. notariu Conferenţele înveţătoresci. 9 9 Convocare. Pe temeiul ordinului veneratului consi­­storiu archidiecesan, dtn 13 Septembre a. c. Nr. 8448 Şcol., convoc prin acesta pe în­văţătorii dela şculele gr. or. române din protopresbiteratele Geoagiu şi Zarand la confe­­renţele învăţătoresci, cari se vor ţină în Brad, în localul şcolei populare. Sâmbătă în 21 Octobre v. şi zilele urmatoare. Ordinea obiectelor se va statori în confe­­renţa. Brad la 10 Octobre 1900. Vasiliu Damian comisar consistorial. Convocare. In legătură cu cerculariul venerabilului consistoriu archidiecesan di. 13 Septembre 1900 Nr. 8448 şcol. aduc la cunoştinţa tuturor învăţătorilor (şi învăţătorelor) definitivi, pro­­visori şi suplinitori din cercul Braşovului, compus din protopresbiteratele Braşov, Bran şi Treiscaune. Că conferenţa învăţătorescă, convocată prin cerculariul amintit, conform ordinului posterior din 12 Octombre Nr. 9248 şcol., nu se va ţinea în 21, 22 şi 23 Octombre, ci Luni în 23, Marţi în 24 şi Mercuri în 25 Octombre v. a. c., în sala cea mare a gimna­­siului român ortodox din loc, după următorul program: Luni în 23 Octombre v. 1. La 9 ore a. m. se va celebra în biserica Sfântului Nicolae din Scheiu. Che­marea Duchului sfânt şi parastas întru po­menirea fericiţilor în Domnul: Andreiu, Ema­nuil, Miron şi a învăţătorilor răposaţi din amintitele trei protopresbiterate. 2. Deschiderea conferenţei şi constitui­rea ei. 3. Invăţătoriul Ioan Suciu din Braşov- Toeile va ţinea prima lecţie practică din limba română cu elevii din anul I de şcoală. 4. La 2 ore p. m. înv. loan Toma din Herraan va ţinea un discurs teoretic despre frumseţa limbei române. Marţi în 24 octombre v. 1. La 8 ore a. m. înv. Maria Bogdan din Braşov va ţinea a doua lecţie practică din limba română cu elevii din anul II. de şcălă. 2. La 10 ore a. m. înv. Aurel Popovici din Satulung (Săcele) va ţinea a treia lecţie practică din limba română cu elevii din anul III. de şcală.

Next