Telegraful Roman, 1902 (Anul 50, nr. 1-146)

1902-01-15 / nr. 6

ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 lu­ni 3 C. 50 fii. Pentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 6 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Sibiiu, Marţi 15/28 Iaiuuarii­ 1902 Anul L Apare Marţia, Ma şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor. 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refusă. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. ÎNSERTIUNILE: • Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 AL, — de trei ori 30 fii. rândul cu litere garmond Organisarea partidului. Sibiiu, 27 Ianuarie n. Intru­cât am putut străbate în spiritul programului noului ziariu ro­mân din Orăştie, scopul urmărit din partea tinerilor grupaţi în jurul acestui ziariu ar fi pregătirea terenului pentru noue acţiuni politice, esecutate din par­tea partidului naţional român din sta­tul nostru. Cert e, că partidul nostru se află astăzi în o perfectă nelucrare, aşa că nici nu se ştie dacă mai esistă sau ba. Şi adevărat e şi aceea, că în viaţa po­­porelor acţiunile politice sunt tot atât de necesare ca mişcarea corpului în viaţa indivizilor. Acţiunile politice formeaza viaţa însăşi a popoarelor, dat fiind că popoa­­rele cari nu se mişcă nu trăesc, ci vege­­teza numai, car’ istoria trece preste ele fără a le observa şi fără a le aminti în cartea veciniciei, tocmai pentru­ că nu produc mişcări vrednice de amintire. Cea mai frumosă epocă a vieţii noastre naţionale este, cum ştim, epoca anilor 1848—49. De ce? Pentru­ că atunci am săvârşit cele mai frumoase şi mai impunătoare mişcări politice, şi le-am săvârşit în mijlocul celor mai mari primejdii, de cari nu ne am temut, pe cari am ştiut să le dăm la o parte ori să ne croim drumul printre ele pen­tru a merge înainte. Acţiunile politice, putem zice deci că sunt justificarea esistenţei şi a drep­tului de asistenţă, pe seama partidelor tot aşa ca şi pe seama popoarelor. De aceea, dacă tinerii din jurul noului ziariu de la Orăştie acţiune po­liticii doresc în locul nelucrării de pănă acum a partidului şi în special a con­ducătorilor de partid , bun şi folositor lucru doresc. Dar’___ este şi aici un dar­ la mijloc. Au şi acţiunile politice partea lor cea slabă, anume, că nu pot fi în­scenate atunci când vreai, şi peste tot, nu pot fi puse la cale decât numai atunci când permit impresuratile. In politică nu se poate forţa nimica, pentru­ că tot ce e forţat strică în loc să ajute. Ori­ce acţiune politică trebue să fie acomodată deci împrejur­ărilor date, pentru­ că împrejurările fac miş­carea posibilă, dar’ şi inevitabilă totodată. Fără de vreme nu se poate face nimica în politică; oar’ când le vine vremea, acţiunile politice si impun de sine, de o parte prin presiunea lipsurilor sim­ţite tot mai mult din partea celor dor­nici de a întră în acţiune, de altă parte prin situaţiunile favorabile, cari fac posibile acţiunile şi fac să fie usora înscenarea lor, şi de aşa, ca să nu fie periclitată causa însăşi. Astfel de situaţiuni prielnice pentru acţiuni politice trebue să se ivesca sin­gure, pentru­ că nimeni nu le poate crea din­adins, nimeni nu le poate provoca, şi nici combina înainte sau prevesti. Şi arta în politică este tocmai aceea, de a şti alege momentul potrivit pen­tru înscenarea de acţiuni de asemenea natură, şi de a te şti feri de înscena­rea lor atunci, când împrejurările nu le sunt favorabile. Revenind acum asupră acţiunilor politice pe care tinerii grupaţi în jurul ziariului nou de la Orăştie ar dori să le vadă puse la cale, ne întrebăm, că acestea de ce natură ar putea să fie ? Ca acelea de pe vremea memorandu­lui?? Nu se poate, pentru­ că astăzi al­tele sunt împrejurările. Şi chiar şi atunci, ele au fost acţiuni forţate, şi tocmai de aceea ni-au dat rudele pe cari le avem astăzi: oprirea în loc a funcţionării partidului. Este însă un teren pe care se pot înscena frumoase acţiuni politice, şi pe terenul acesta ne-am putea întâlni toţi, pentru­ ca să mergem mână în mână. E reorganizarea, mai bine zis organi­zarea de nou a partidului, prima ce­rinţă pentru acţiuni politice, şi în pri­vinţa aceasta am aşteptat şi aşteptăm programul de muncă al tinerilor din fruntea noului curent politic. Să -l publice, pentru­ ca să ’1 stu­diem, să ’1 discutăm, şi se­­ accep­tăm toţi, în bună înţelegere. Pentru­ că aşa cum suntem nu mai putem rămâne, fără a ne ruşina de noi înşine. Căci prea e de compătimit situaţia în viaţa internă a partidului nostru. De o parte ne sunt conducătorii de cari nu mai ascultă nimeni, — un fel de comandanţi fără trupe, de altă parte sunt trupele, massele poporului, cari merg de capul lor, sau ce e şi mai rău, merg după comanda străinilor şi conduse de­­ străini. O organisare nouă de partid se impune deci în mod imperios şi ar fi bine dacă pe tema aceasta s’ar deschide o discuţie amănunţită în presă. Şi pentru­ ca să dăm însă la discuţie, vom veni în curând cu un proiect de orga­nisare. Beidmrath­-u­l austriac va fi în­trunit de nou, pentru a ţină şedinţe, cu în­cepere de la 4 Februarie. Comisiunea budge­tary, care lucrază cu rîvnă la censurarea budgetului, crede că va termina lucrările până la datul acela, aşa ca reichsrab­­ul se iee imediat budgetul în discuţie. Monarchul şi-a esprimat mulţămirea faţă cu activitatea comisiunii budgetare, şi totodată dorinţa, ca plenul să o imiteze şi se trefa şi el repede preste budget. Alegerea din D Dej. Dieta magiară se va ocupa astăzi, Luni, d­e alegerea din Dej. Comisunea verificatoare îşi va presenta raportul şi propunerea pe care am dat-o în numărul trecut, şi asupra căreia se va naste, după toate presemnele, o discuţie animată. Moştenitoriul de tron la Pe­tersburg. O ştire de mare însemnătate ne vine de la Viena. Moştenitoriul de tron Fran­­cisc Ferdinand va pleca în zilele cele mai apropiate la Petersburg, pentru a face vizită ţarului Nicolae. Motivul acestei călătorii ar fi numirea moştenitoriului nostru de tron de general în cavaleria rusescă, o distincţie pentru care se cuvine, ca moştenitoriul de tron să-şi esprime în persoana mulţămita. Se crede însă, că acesta e numai pretext sub care se ascunde o mare misiune politică pe care are să o împlinescă moştenitoriul nostru de tron la curtea de la Petersburg. Ar fi adecă vorba de continuarea unor tratări în­cepute la Viena pe vremea visitei marelui­­duce Mihail din Rusia. Că de ce natură sunt tratările acestea, şi că ele fost’au într’adevăr iniţiate la Viena, — nu poate şti nimeni. Sa­lari­zarea invelătorilor de stat. Ministrul de culte şi instrucţiune pu­blică s’a hotărît se reguleze salarisarea învă­ţătorilor de stat, suscepându-i în categoria amploiaţilor de stat (în scala de ranguri şi salarisări introdusă pentru amploiaţii de stat). Acestă regulare, conform declaraţiunii minis­trului de finanţe, se va face deodată cu re­­gularea salarizării celorlalţi amploiaţi de stat. Congresul catolicilor. Congresul întrunit la Budapesta pentru a discuta asu­pra autonomiei bisericei romano-catolice a pri­mit în şedinţa de Sâmbătă proiectul de statut organic elaborat din partea comisiunii de 27,­­ ca basă pentru discuţia specială, care se va începe în şedinţa de astăzi. Pentru pro­iect au votat 69, contra 56. Dacă nu lipsiau de la şedinţă foarte mulţi din oposiţie, proiec­tul putea să fie respins. Dar’ se poate că opo­­siţia n’a voit să ’l respingă, ci a marcat nu­mai respingerea, căci de, tot e mai bună o autonomie slabă şi restrînsă, de­cât nici o autonomie. Crisă ministerială în România. Joi a ţinut camera română prima şe­dinţă după vacanţele de Crăciun, înainte de a se întră în ordinea de zi preşedintele con­ciliului de miniştri, dl D. A. Sturdza, a dat cetire decretului prin care se numesc­ dsa ministru de finanţe în locul demisionatului titular de la finanțe, O. Faliade,­­ trecând resortul esternelor, în mod interimar, asupra dlui Ionel Bratian, ministrul lucrărilor pu­blice. Retragerea dlui Paliade din ministeriu s’a făcut, — spunea dl Sturdza, — din mo­tive de sănătate, având trebuinţă de câtva timp de odihnă. Prin schimbarea făcută însă nu s’a schimbat nimica, nici la guvern nici în partidul liberal. Aceleaşi principii condu­­cătoare rămân în fiinţă şi pentru viitoriu : con­solidarea finanţelor ţării şi echilibrarea bud­getului. Tot în şedinţa aceea prim ministrul Sturdza a promis camerei, că budgetul va fi presentat probabil astăzi, Luni, parlamentului român, spre censurare şi votare. Asemenea comunicare s-a făcut şi la senat. Decretul regal, prin care s’a făcut schim­barea siunţată în sinul guvernului român, e ur­matoriul: — „Noi, Parol, etc. Având în vedere demisiunea ce ni-a înfăţişat dl G. D. Paliade, ministrul secretar de stat la departamentul financelor, Am decretat şi decretăm: Art. 1- Acâstă demisiune este primită de Noi. Art. 11. Dl Dimitrie A. Sturdza, pre­şedintele consiliului Nostru de miniştri, mi­nistru secretar de stat la departamentul afa­cerilor străine şi ad-interim la acel al răsbo­­iului, este numit ministru secretar de stat la departamentul finanţelor, păstrând preşedinţa consiliului şi interimul ministeriului de răsboiu. Art. 111. Dl Ion I. C. Brătianu, minis­trul Nostru secretariu de Stat la departamen­tul lucrărilor publice, este însărcinat cu in­­terimul ministeriului afacerilor străine. Ziarele oposiţionale din România vreau să ştie, că în curânt au să urmeze şi alte schimbări la guvern, provocate de unele ne­înţelegeri cari ar esista în sinul partidului liberal astăzi aflătoriu la putere. Din Mediaş. Conferenţă preertéseu.­ ­ — 3 Ianuarie 1902. (Urmare şi fine.) Preotul G. Iacob refereaza asupra pla­nului pentru punerea în praxă a demisiunilor aduse în conferenţele anteriore. Acest plan e de următor­ul cuprins: I. Partea­­pastorală. 1. Fie­care preot e obligat se aixă cel puţin odată pe lună o predică, după aceea la sărbătorile mai mari, precum ziua de Crăciun, de Pasci şi de Ru­salii, apoi în posturi cu deosebire in P­resimi. 2. La administrarea tainelor, cu deosebire­ la mărturisire, să ţină în evidenţă pe cei îm­părtăşiţi şi pe cei ne­împărtăşiţi. 3. Să ţină catichisaţii cu tinerimea adultă. 4. Să înfiin­ţeze biblioteci poporale. II. Partea administrativă. 1. Să înfiin­țeze fonduri. Spre alimentarea acestora sunt a se folosi: a) magazine de bucate; b) 50% din banii incurşi cu discul; c) taxele pentru strane; d) taxele pentru publicarea cununiilor; e) taxele de iertăciuni; f) taxele pentru clopote ; g) taxele pentru prapori; h) lu­mini i) colecte benevole. 2. Să înființeze reuni­uni de femei pentru înfrumsețarea bisericei. — Să introducă cartea de aur. Despre toate acestea preotul va raporta întru cât a satis­făcut sau nu a putut satisface acestor în­datoriri. ■”* ~ Se piimesce din partea conferenței şi fie­care preot se obligă a presenta la proxima conferenţă ordinară raportul cerut. Punându-se, pe basa ordin. V. C. doito 11 August 1901 Nr. 7097 Ep. în discuţie cond­usul sinodului prot. din tractul Solno­­cului, conferenţă, fiind în tractul Mediaşului cestiunea acesta regulată şi condlusul apro­bat, trece la ordinea zilei. A mai fost la ordinea zilei cetirea te­mei : „Aflarea modalităţii şi mijloacelor pentru înfiinţarea de fonduri în singuratecele parochii, din cari cu timpul să se acopere toate tre­buinţele bisericesci-şcolare,“ elaborată de G. Iacob, dar, fiind timpul înaintat, cetirea s'a amânat pentru conferenţă extraordinară ţinândă preste trei luni. La 3 ore p. m. preşedintele după ce închee conferenţă, invită membrii, ca în cor­pore să participe şi la puţină recreare aşa precum au participat şi la muncă seriasă. Urmând acestei invitări, aproape toţi membrii, eu preşedintele în mijloc au luat parte la masa comună, unde, după ce şi cu acastă ocasiune s’a manifestat iubirea ce o avem faţă de bunul nostru Archiereu, faţă de vred­nicul nostru şef tractual şi frăţietatea ade­vărată dintre preoţi, folosind şi acest timp cu discuţii asupra obiectelor din opera nostră de activitate, am petrecut pănă la 4 ore, alţii pănă la 7 ore, când fie­care a plecat cu tre­nul cătră comuna sa, ducând cu sine speranţe de un viitor mai bun. Din cele pănă aci arătate se vede, că resultatul conferenţei este destul de satisfă­cător, ceea-ce celor­ ce au participat poate servi spre mângăere, de desaprobar­e numai, că prea mulţi membri au absentat de la aeastă conferenţă. Dintre cei absenţi unii şi-au scusat absenţa, o parte însă nu. Sperăm că confe­­renţa viitoare va fi cercetată aşa precum au fost şi celelalte cercetate, convinşi fiind, că preoţii din acest tract îşi împlinesc da­­torinţele. Ca de încheere fie-mi permis a constata, că preoţimea acestui tract, având fericirea de a avu în fruntea sa un conducător vrednic, un om pe care îl caracteriseza dreptatea, bunătatea, blândeţele şi înţelepciunea pe

Next