Telegraful Roman, 1902 (Anul 50, nr. 1-146)
1902-01-15 / nr. 6
ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 6 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Sibiiu, Marţi 15/28 Iaiuuarii 1902 Anul L Apare Marţia, Ma şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor. 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refusă. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. ÎNSERTIUNILE: • Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 AL, — de trei ori 30 fii. rândul cu litere garmond Organisarea partidului. Sibiiu, 27 Ianuarie n. Intrucât am putut străbate în spiritul programului noului ziariu român din Orăştie, scopul urmărit din partea tinerilor grupaţi în jurul acestui ziariu ar fi pregătirea terenului pentru noue acţiuni politice, esecutate din partea partidului naţional român din statul nostru. Cert e, că partidul nostru se află astăzi în o perfectă nelucrare, aşa că nici nu se ştie dacă mai esistă sau ba. Şi adevărat e şi aceea, că în viaţa poporelor acţiunile politice sunt tot atât de necesare ca mişcarea corpului în viaţa indivizilor. Acţiunile politice formeaza viaţa însăşi a popoarelor, dat fiind că popoarele cari nu se mişcă nu trăesc, ci vegeteza numai, car’ istoria trece preste ele fără a le observa şi fără a le aminti în cartea veciniciei, tocmai pentru că nu produc mişcări vrednice de amintire. Cea mai frumosă epocă a vieţii noastre naţionale este, cum ştim, epoca anilor 1848—49. De ce? Pentru că atunci am săvârşit cele mai frumoase şi mai impunătoare mişcări politice, şi le-am săvârşit în mijlocul celor mai mari primejdii, de cari nu ne am temut, pe cari am ştiut să le dăm la o parte ori să ne croim drumul printre ele pentru a merge înainte. Acţiunile politice, putem zice deci că sunt justificarea esistenţei şi a dreptului de asistenţă, pe seama partidelor tot aşa ca şi pe seama popoarelor. De aceea, dacă tinerii din jurul noului ziariu de la Orăştie acţiune politicii doresc în locul nelucrării de pănă acum a partidului şi în special a conducătorilor de partid , bun şi folositor lucru doresc. Dar’___ este şi aici un dar la mijloc. Au şi acţiunile politice partea lor cea slabă, anume, că nu pot fi înscenate atunci când vreai, şi peste tot, nu pot fi puse la cale decât numai atunci când permit impresuratile. In politică nu se poate forţa nimica, pentru că tot ce e forţat strică în loc să ajute. Orice acţiune politică trebue să fie acomodată deci împrejurărilor date, pentru că împrejurările fac mişcarea posibilă, dar’ şi inevitabilă totodată. Fără de vreme nu se poate face nimica în politică; oar’ când le vine vremea, acţiunile politice si impun de sine, de o parte prin presiunea lipsurilor simţite tot mai mult din partea celor dornici de a întră în acţiune, de altă parte prin situaţiunile favorabile, cari fac posibile acţiunile şi fac să fie usora înscenarea lor, şi de aşa, ca să nu fie periclitată causa însăşi. Astfel de situaţiuni prielnice pentru acţiuni politice trebue să se ivesca singure, pentru că nimeni nu le poate crea dinadins, nimeni nu le poate provoca, şi nici combina înainte sau prevesti. Şi arta în politică este tocmai aceea, de a şti alege momentul potrivit pentru înscenarea de acţiuni de asemenea natură, şi de a te şti feri de înscenarea lor atunci, când împrejurările nu le sunt favorabile. Revenind acum asupră acţiunilor politice pe care tinerii grupaţi în jurul ziariului nou de la Orăştie ar dori să le vadă puse la cale, ne întrebăm, că acestea de ce natură ar putea să fie ? Ca acelea de pe vremea memorandului?? Nu se poate, pentru că astăzi altele sunt împrejurările. Şi chiar şi atunci, ele au fost acţiuni forţate, şi tocmai de aceea ni-au dat rudele pe cari le avem astăzi: oprirea în loc a funcţionării partidului. Este însă un teren pe care se pot înscena frumoase acţiuni politice, şi pe terenul acesta ne-am putea întâlni toţi, pentru ca să mergem mână în mână. E reorganizarea, mai bine zis organizarea de nou a partidului, prima cerinţă pentru acţiuni politice, şi în privinţa aceasta am aşteptat şi aşteptăm programul de muncă al tinerilor din fruntea noului curent politic. Să -l publice, pentru ca să ’1 studiem, să ’1 discutăm, şi se acceptăm toţi, în bună înţelegere. Pentru că aşa cum suntem nu mai putem rămâne, fără a ne ruşina de noi înşine. Căci prea e de compătimit situaţia în viaţa internă a partidului nostru. De o parte ne sunt conducătorii de cari nu mai ascultă nimeni, — un fel de comandanţi fără trupe, de altă parte sunt trupele, massele poporului, cari merg de capul lor, sau ce e şi mai rău, merg după comanda străinilor şi conduse de străini. O organisare nouă de partid se impune deci în mod imperios şi ar fi bine dacă pe tema aceasta s’ar deschide o discuţie amănunţită în presă. Şi pentru ca să dăm însă la discuţie, vom veni în curând cu un proiect de organisare. Beidmrath-ul austriac va fi întrunit de nou, pentru a ţină şedinţe, cu începere de la 4 Februarie. Comisiunea budgetary, care lucrază cu rîvnă la censurarea budgetului, crede că va termina lucrările până la datul acela, aşa ca reichsrabul se iee imediat budgetul în discuţie. Monarchul şi-a esprimat mulţămirea faţă cu activitatea comisiunii budgetare, şi totodată dorinţa, ca plenul să o imiteze şi se trefa şi el repede preste budget. Alegerea din D Dej. Dieta magiară se va ocupa astăzi, Luni, de alegerea din Dej. Comisunea verificatoare îşi va presenta raportul şi propunerea pe care am dat-o în numărul trecut, şi asupra căreia se va naste, după toate presemnele, o discuţie animată. Moştenitoriul de tron la Petersburg. O ştire de mare însemnătate ne vine de la Viena. Moştenitoriul de tron Francisc Ferdinand va pleca în zilele cele mai apropiate la Petersburg, pentru a face vizită ţarului Nicolae. Motivul acestei călătorii ar fi numirea moştenitoriului nostru de tron de general în cavaleria rusescă, o distincţie pentru care se cuvine, ca moştenitoriul de tron să-şi esprime în persoana mulţămita. Se crede însă, că acesta e numai pretext sub care se ascunde o mare misiune politică pe care are să o împlinescă moştenitoriul nostru de tron la curtea de la Petersburg. Ar fi adecă vorba de continuarea unor tratări începute la Viena pe vremea visitei mareluiduce Mihail din Rusia. Că de ce natură sunt tratările acestea, şi că ele fost’au într’adevăr iniţiate la Viena, — nu poate şti nimeni. Salarizarea invelătorilor de stat. Ministrul de culte şi instrucţiune publică s’a hotărît se reguleze salarisarea învăţătorilor de stat, suscepându-i în categoria amploiaţilor de stat (în scala de ranguri şi salarisări introdusă pentru amploiaţii de stat). Acestă regulare, conform declaraţiunii ministrului de finanţe, se va face deodată cu regularea salarizării celorlalţi amploiaţi de stat. Congresul catolicilor. Congresul întrunit la Budapesta pentru a discuta asupra autonomiei bisericei romano-catolice a primit în şedinţa de Sâmbătă proiectul de statut organic elaborat din partea comisiunii de 27, ca basă pentru discuţia specială, care se va începe în şedinţa de astăzi. Pentru proiect au votat 69, contra 56. Dacă nu lipsiau de la şedinţă foarte mulţi din oposiţie, proiectul putea să fie respins. Dar’ se poate că oposiţia n’a voit să ’l respingă, ci a marcat numai respingerea, căci de, tot e mai bună o autonomie slabă şi restrînsă, decât nici o autonomie. Crisă ministerială în România. Joi a ţinut camera română prima şedinţă după vacanţele de Crăciun, înainte de a se întră în ordinea de zi preşedintele conciliului de miniştri, dl D. A. Sturdza, a dat cetire decretului prin care se numesc dsa ministru de finanţe în locul demisionatului titular de la finanțe, O. Faliade, trecând resortul esternelor, în mod interimar, asupra dlui Ionel Bratian, ministrul lucrărilor publice. Retragerea dlui Paliade din ministeriu s’a făcut, — spunea dl Sturdza, — din motive de sănătate, având trebuinţă de câtva timp de odihnă. Prin schimbarea făcută însă nu s’a schimbat nimica, nici la guvern nici în partidul liberal. Aceleaşi principii conducătoare rămân în fiinţă şi pentru viitoriu : consolidarea finanţelor ţării şi echilibrarea budgetului. Tot în şedinţa aceea prim ministrul Sturdza a promis camerei, că budgetul va fi presentat probabil astăzi, Luni, parlamentului român, spre censurare şi votare. Asemenea comunicare s-a făcut şi la senat. Decretul regal, prin care s’a făcut schimbarea siunţată în sinul guvernului român, e urmatoriul: — „Noi, Parol, etc. Având în vedere demisiunea ce ni-a înfăţişat dl G. D. Paliade, ministrul secretar de stat la departamentul financelor, Am decretat şi decretăm: Art. 1- Acâstă demisiune este primită de Noi. Art. 11. Dl Dimitrie A. Sturdza, preşedintele consiliului Nostru de miniştri, ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine şi ad-interim la acel al răsboiului, este numit ministru secretar de stat la departamentul finanţelor, păstrând preşedinţa consiliului şi interimul ministeriului de răsboiu. Art. 111. Dl Ion I. C. Brătianu, ministrul Nostru secretariu de Stat la departamentul lucrărilor publice, este însărcinat cu interimul ministeriului afacerilor străine. Ziarele oposiţionale din România vreau să ştie, că în curânt au să urmeze şi alte schimbări la guvern, provocate de unele neînţelegeri cari ar esista în sinul partidului liberal astăzi aflătoriu la putere. Din Mediaş. Conferenţă preertéseu. — 3 Ianuarie 1902. (Urmare şi fine.) Preotul G. Iacob refereaza asupra planului pentru punerea în praxă a demisiunilor aduse în conferenţele anteriore. Acest plan e de următorul cuprins: I. Parteapastorală. 1. Fiecare preot e obligat se aixă cel puţin odată pe lună o predică, după aceea la sărbătorile mai mari, precum ziua de Crăciun, de Pasci şi de Rusalii, apoi în posturi cu deosebire in Presimi. 2. La administrarea tainelor, cu deosebire la mărturisire, să ţină în evidenţă pe cei împărtăşiţi şi pe cei neîmpărtăşiţi. 3. Să ţină catichisaţii cu tinerimea adultă. 4. Să înfiinţeze biblioteci poporale. II. Partea administrativă. 1. Să înființeze fonduri. Spre alimentarea acestora sunt a se folosi: a) magazine de bucate; b) 50% din banii incurşi cu discul; c) taxele pentru strane; d) taxele pentru publicarea cununiilor; e) taxele de iertăciuni; f) taxele pentru clopote ; g) taxele pentru prapori; h) lumini i) colecte benevole. 2. Să înființeze reuniuni de femei pentru înfrumsețarea bisericei. — Să introducă cartea de aur. Despre toate acestea preotul va raporta întru cât a satisfăcut sau nu a putut satisface acestor îndatoriri. ■”* ~ Se piimesce din partea conferenței şi fiecare preot se obligă a presenta la proxima conferenţă ordinară raportul cerut. Punându-se, pe basa ordin. V. C. doito 11 August 1901 Nr. 7097 Ep. în discuţie condusul sinodului prot. din tractul Solnocului, conferenţă, fiind în tractul Mediaşului cestiunea acesta regulată şi condlusul aprobat, trece la ordinea zilei. A mai fost la ordinea zilei cetirea temei : „Aflarea modalităţii şi mijloacelor pentru înfiinţarea de fonduri în singuratecele parochii, din cari cu timpul să se acopere toate trebuinţele bisericesci-şcolare,“ elaborată de G. Iacob, dar, fiind timpul înaintat, cetirea s'a amânat pentru conferenţă extraordinară ţinândă preste trei luni. La 3 ore p. m. preşedintele după ce închee conferenţă, invită membrii, ca în corpore să participe şi la puţină recreare aşa precum au participat şi la muncă seriasă. Urmând acestei invitări, aproape toţi membrii, eu preşedintele în mijloc au luat parte la masa comună, unde, după ce şi cu acastă ocasiune s’a manifestat iubirea ce o avem faţă de bunul nostru Archiereu, faţă de vrednicul nostru şef tractual şi frăţietatea adevărată dintre preoţi, folosind şi acest timp cu discuţii asupra obiectelor din opera nostră de activitate, am petrecut pănă la 4 ore, alţii pănă la 7 ore, când fiecare a plecat cu trenul cătră comuna sa, ducând cu sine speranţe de un viitor mai bun. Din cele pănă aci arătate se vede, că resultatul conferenţei este destul de satisfăcător, ceea-ce celor ce au participat poate servi spre mângăere, de desaprobare numai, că prea mulţi membri au absentat de la aeastă conferenţă. Dintre cei absenţi unii şi-au scusat absenţa, o parte însă nu. Sperăm că conferenţa viitoare va fi cercetată aşa precum au fost şi celelalte cercetate, convinşi fiind, că preoţii din acest tract îşi împlinesc datorinţele. Ca de încheere fie-mi permis a constata, că preoţimea acestui tract, având fericirea de a avu în fruntea sa un conducător vrednic, un om pe care îl caracteriseza dreptatea, bunătatea, blândeţele şi înţelepciunea pe