Telegraful Roman, 1902 (Anul 50, nr. 1-146)
1902-11-26 / nr. 132
Ar. 132 Sibiu, Marţi 26 Novembre (9 Decembre) 1902. Anul I TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Arimbiatraţiunea tipografie archidiecesans Sibiiu, strada Măcelarilor 46 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refusă. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERTIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de 30 fii. rândul cu litere garraond trei di Dr. Ioan Raţiu. Pe neaşteptate şi spre dureroasa surprindere a întreg neamului românesc a dispărut din mijlocul nostru şi a trecut subit la viaţa eternă. Joi seara, în urma unei apoplecsii de inimă, unul dintre cei mai distinşi fii ai naţiunii române, Dr. Ioan Raţiu, advocat, fost deputat dietat, şi fost president al comitetului central al partidului naţional român. S’a prăbuşit deci şi acest falnic stejar din vechia pădure românască, astăzi atât de rănită, încât nici nu mai e chipa cunoşte din ea decât numai urmele adânci şi neperitoare, rămase drept mărturie despre o alta viaţă româneasca, despre alţi oameni, despre alte lupte şi alte succese politice. Din lumea aceasta, vechiă şi muncitoare, a fost şi Dr. Ioan Raţiu, trecut acum la vecinicie, din lumea în care independenţa de caracter, sinceritatea convingerilor şi statornicia în luptă formau podoba omului care aspira la stima şi încrederea conaţionalilor sei. Dr. Ioan Raţiu a întrunit toate aceste frumoase însuşiri, şi de aceea s’a bucurat de cea mai estinsă încredere şi simpatie din partea întregei românimi, de care vrednic s’a arătat totdeuna a fi, pentru că pe lângă toate ameninţările şi prigonirile la cari a fost supus — ales în timpul din urmă, — convingerile sale politice nu şi le-a negat, independenţa caracterului seu nu şi-a pătat-o, dare statornicia pe lângă apărarea causei naţionale a poporului seu nu i-a fost şi nu i-a putut fi nimicită nici prin temniţă şi nici prin amentji grele, de cari î s’a făcut parte din abundanţă. Cu Dr. Ioan Raţiu dispare deci de pe arena vieţei noastre publice o figură din cele mai puternice şi mai pregnante ale naţionalismului român, apărat de veacuri din partea marilor noştri înaintaşi, şi dispare un viu exemplu de virtute publică, de conducătoriu energic şi liniştit totodată în conştienţa sa, că bine şi spre folosul neamului şi-a împlinit misiunea pe acest pământ. Aceasta convingere, aceasta conştienţă de a fi servit cu credinţă causei române, de a fi insuit din toate puterile şi pe toate căile legale să se câştige pe seama mult cercatului popor român din patria aceasta pacea şi fericirea de care duce lipsă, l’a făcut pe Dr. Ioan Raţiu se trecu totdeauna cu indulgență preste amărăciunile pe cari adeseori a trebuit să le guste chiar şi de la ai sei, şi l’a făcut, ca fără dureri, lin şi mângâiat se trecu acum la viața de veci, unde răsplată meritată va primi pentru munca continuă și folositoare pusă în serviciul unei naţiuni, care recunoscătoare are să-i rămână pentru totdeauna. Moartea neaşteptată a celui ce în lumea aceasta trecătoare purta numele de Dr. Ioan Raţiu ne-a emoţionat adânc pe toţi cei ce cunoştem trecutul laborios de mai bine de o jumătate de secol al acestui, acum dărîmat stâlp naţional ; dar’ totodată are să ne deştepte în suflet şi ambiţia de a ne însufleţi pentru idealul pentru care Dr. Ioan Raţiu a luptat cu statornicie o viaţă rot regii, şi pe care, ca preţios talisman, l’a lăsat moştenire generaţiilor viitoare, în firma convingere că puterea de muncă şi de resistenţă a poporului român, precum şi sfinţenia causei române, vor aduce negreşit odată triumful pe care el nu l-a mai putut vedea, triumful adevărului şi al dreptăţii ! Depunem deci şi noi o lacrimă de piosa recunoştinţă pe mormântul acum închis al acestui mare bărbat al neamului nostru, care şi ca om privat era de o bunătate şi blândeţă rară, fermecatoare pentru cei ce aveau fericirea de a fi sa mai aproape, şi îi zicem înduioşaţi : eternă se-ţi fie memoria, ilustre defunct! * Pe când soţia şi ceialalţi membri ai familiei, afară de o fiică a sa, de era Felicia, erau duşi se petreca la cete eterne pe Onoriu Tilea, şi poate chiar în momentele când în cimiteriul din Şmig se arunca ţerina pe coşciugul iubitului seu ginere, venerabilul bătrân şi-a dat şi el sufletul în manile Dreptului-judecătoriu, atins de apopiecsie de inimă. Joi seara pe la 6 ore societatea sibiană era deja în cunoştinţa tragicului eveniment, care pe îndurerata soţie, reîntorsa de la înmormântarea ginerelui ei Onoriu Tilea, acasă o aştepta deja nu mai mult soţul bun şi iubit, ei numai cadavrul lui, îşi poate închipui oricine dureroasa revedere, pregătită dnei Raţiu prin aceasta cruntă lovitură a sorţii.............. Cu aceeaşi celeritate cu care ştirea se răspândise joi seara în societatea sibiană, ea şi-a făcut sborul prin toate părţile locuite de Români, pe unde numai au putut străbate scrisorile şi telegramele, producând pretutindeni consternaţie profundă. Căci Dr. Ioan Raţiu, oricât a fost ponegrit din partea unei anumite specii de oameni fii ai zizaniei, a fost iubit şi veneat. Dovadă mulţimea de telegrame, mult preste sută, prin cari cunoscuţi şi necunoscuţi ai familiei, dar totodată stimători ai presidentului Dr. Raţiu, de aici şi de preste munţi au grăbit, ca prin omagiose telegrame de condolenţă, ca prin depunerea de cununi pe coşciugul luptătoriului pentru binele şi drepturile poporului român, se terne barem un picur de mângăere în oceanul doliului şi durerii familiei crunt lovite de sarte. Din mulţimea de telegrame amintim aci urmatoarele : Bucureşti. Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 23 Novembre 1902 luând cunoştinţă de încetarea din viaţă a ilustrului Domniei Vostre soţ, a votat în unanimitate propunerea: a vă esprima sentimentele ei de profund respect şi condolenţă pentru ireparabila perdere ce aţi încercat. Cu profund respect îndeplinesc acesta misiune. Preşidentul Adunării deputaţilor, M. Pherekyde. Bucureşti. Primiţi espresiunea întristării şi regretelor noastre adânci pentru perderea ilustrului vostru soţ, a cărui viaţă de jertfe şi de patriotism a atras admiraţiunea întregului neam românesc. G. Gr. Cantacuzino, Bucureşti. Adânc mâhnit de jalnica veste a morţii nemuritoritorului Raţiu, pe care l’am cunoscut şi admirat, rog pe Dumnezeu se vă dee putere, ca să suportaţi nesfîrşita dv. durere, ştiind ca tota românimea plânge împreună cu dvastra să vă fie o slabă mângăere. Take Ionescu. Bucureşti. Plâng cu voi perderea marelui Român, care nu poate fi înlocuit. Ioan Grădişteanu. Bucureşti. Vă rog să primiţi respectuosele mele condolenţe pentru perderea ilustrului dvestre soţ, Nicu Filipescu. Bucureşti. Adânc mâhniţi de grozava nenorocire, care vă loveşte, plângem împreună cu voi perderea scumplui şi neuitatului nostru răposat. Zoe şi Virgil Arion. Capolnaş. Sunt adânc emoţionat de trista veste neaşteptată ; perderea iubitului dvestre soţ o deplânge neamul întreg ; primiţi espresiunea celor mai căldurose sentimente de condolenţe. Alexandru Mocsonyi. Apoi de la : Dr. Ştefan C. Pop (Arad,), Dr. Nicolae Oncu (Arad), Dr. Laurenţiu Pop şifamilia (Abrud), Ana Filip (Abrud), Dr. Teodor Mihali şi familia (Dej), Dr. Branişte (Lugoj), “Societatea Inocenţiu M. Ciaiu” (Bloj), Ida Ciato (Blaj), Românii din Abrud şi jur, Românii din Orăştie, ‘Bunul Econom” (Orăştie), “Libertatea” (Orăştie), “România Jună” (Viena), Primăriul urbei Piteşti (România) cu 60 subscrieri, Brânzeu şi N. Ionaş profesori (Piteşti), Liga culturală secţia Piteşti, Secţia industrială a reuniunii economice dinOrăştie, familia Ouşor (Blaj), Guşti, jurist (Cluj), reuniunea “Frăţia” a Românilor ardeleni din Bucureşti, corpul profesoral teologic din Blaj, Românii din Timişora (Ungurian şi alte 11 subscrieri), Românii din Bucium (Munţii Apuseni), etc. Românii lugojeni (Brediceanu, Dr. G. Popovici şi alte 26 subscrieri), “Asociaţia generală a studenţilor universitari din Bucureşti, Disescu (Bucureşti), Delavrancea (Bucureşti), etc. Cununi au fost urmatoarele : 1. “Lui Dr. loan Rati Take Ionescu" (Bucureşti. O uriaşă cunună de lauri cu funde în tricolor, late de aproape 25 centimetri). 2. Mult regretatului president Dr. Ioan Raţiu. Comitetul partidului naţional român” (lauri şi stejar, cu funde tricolore). 3. “Meritatului Dr. loan Raţiu. Clubul municipal român din comitatul Cojocnei (lauri, funde albastre). 4. Neuitatului president. Românii din Lugoj (funde violete cu flori imprimate). 5. Fostului president Dr. loan Raţiu. Eforia şcolei române din Turda 6. Presidentului Dr. loan Raţiu. Inteligenţa română din Turda şi jur. 7. Mult meritatului president. “tribuna” şi „Foia Poporului” (tunde tricolor). 8. Neînfrântului luptătoriu. Românii din Munţii apuseni. 9. Lui Dr. loan Raţiu. Tinerimea română din Sibiiu (tricolor). 10. Membrului fundator şi fostului president Dr. loan Raţiu. Arieşana. 11. Adoratului Dr. loan Raţiu. Dr. Octavian Russu. 12. Marelui Luptătoriu Dr. loan Raţiu. Tinerimea română din Braşov. 13. Memoriei Drului loan Raţiu. Omagiu şi recunoştinţă. Tinerimea universitară din Cluj. 14. de la Clubul naţional român din Arad. 15. Iubitului tăicuţ. Dorina şi Iuliu Coroian. 16. Scumpului şi neuitatului amic. Familia Harşan. 17. Adoratului unchiu. Dr. Cassiu Maniu şi Dr. Iuliu Maniu (tricolor). 18. de la Dr. Szombathelyi Gábor, medic în Cluj, şi altele multe, cari abia au încăput pe carul mortuar şi pe un altul ce mergea înaintea lui. De la Liga culturală au fost trimise două cununi cu eşarfe tricoloreaduse de secretariul Florescu, care de cauza unei întârzieri de tren a sosit la Sibiiu abia a sera, după îndeplinirea înmormântării). Din partea familiei s’a publicat încă Vineri următorul anunţ funebral: Emilia Raţiu, ca soţie, şi Emilia, Dorina, Felicia, ca fiice, anunţă cu cea mai adâncă durere tuturor cosângenilor, amicilor şi cunoscuţilor, că neuitatul soţ, resp. Iată Dr. Ioan Matin, fost advocat, vicecomite, deputat dietat, presidentul partidului naţional etc. adormind lin şi-a terminat viaţa dedicată binelui naţiunii, în 4 Decembre a. c, la orele 5 şi jumătate p. m. în etate de 74 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct vor fi aşezate Duminecă, 7 Decembre, la 2 ore p. m. spre repaus etern în grădina bisericei gr. cat. din loc (Bruckingasse 7). Sibiiu, 5 Decembre 1902. Fie-i amintrea eternă! Ear’ din partea tipografiei următoriul: “Tipografia” societate pe acţiuni în Sibiiu, cum şi ziarele naţionale “Tribuna” şi “Fata Poporului” au durere a anunţa că presidentul Dr. Ioan Mafia, advocat, fost vicecomite, deputat dietat etc. etc. după o viaţă laboriosă şi cu merite neperitare pe terenul naţional, a adormit în Domnul Joi în 4 Decembre c. la orele h1/^ d. a. în etate de 74 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale răposatului vor fi depuse spre odihna vecinică Duminecă în 7 Decembre e. la 3 ore d. a. în cimiteriul gr. cat. din loc. Fie-i odihna lină şi memoria binecuvântată. Sibiiu, 5 Dec. c. George Pop de Băseşti vice-president. Silvestru Moldovan director. Inmormentarea. Deşi anunţul funebral spunea că înmormântarea se va face la 2 ore, totuşi încă de pe la 1 oră după amiazi se adunase public numeros, din Sibiiu şi provincie, ca să dee venerabilului Dr. Ioan Rafiu ultimul onor. Din locuri depărtate era representată românimea prin delegaţiuni speciale, de pildă: delegaţiunea bistriţenilor condusă de advocatul Dr. G. Tripon, delegaţiunea comitetului partidului naţional condusă de vice-preşidentul George Pop de Băseşti, delegaţiunea eforiei şcolare din Turda, a clerului gr.or. din jurul Turcii, a băncii “Arieşana”, a tinerimei române din Cluj (prin universitarii Vasilie Meruţ, Mihail Dobrean şi Lucian Balint), a meseriaşilor din Blaj, apoi din Munţii Apuseni Dr. Laurenţiu Pop, din Braşov Dr. Aurel Murăşan şi N. Petru Petrescu, din Alba lulia advocatul Rubin Patiţa, etc. etc. care din loc inaltpreasânţia Sa metropolitul nostru loan, Preacuvioşia Sa archimandritul vicari archiep. Dr. Ilarion Puşcariu, protop. loan Papiu, dir. sem. Dr. Fus. Roşea, protopresbiterul asesor-consistorial Mateiu Voilean, archidiaconul asesor-consistorial Dr. Miron Cristea, protopresbiterul profesor seminarial Ioan Ghibu, familia Dr. O. Russu, familia Hărşianu, Ioan Henteş, etc. şi numeroase dame. Ceremonialul funerar a fost celebrat de metropolitul Dr. V. Mihályi, asistat de canonicul Dr. Isidor Marcu, protopopul Dr. Brăian (Cluj), administratorul protopopesc Nicolae Togan (Sibiiu), preotul Arsenie Bunea (Sibiiu), şi de doi diaconi, care cântările funerare au fost cântate de corul teologilor din Blaj. La 21/i tristul convoiu placă de la locuinţa din strada Schewis a răposatului, per