Telegraful Roman, 1902 (Anul 50, nr. 1-146)

1902-11-26 / nr. 132

Ar. 132 Si­bi­­u, Marţi 26 Novembre (9 Decembre) 1902. Anul I TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 lu­ni 3 C. 50 fii. Pentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Arimb­iatraţiunea tipografie­ archidiecesans Sibiiu, strada Măcelarilor 46 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refusă. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERTIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de 30 fii. rândul cu litere garraond trei d­i Dr. Ioan Raţiu. Pe neaşteptate şi spre dureroasa surprindere a întreg neamului româ­nesc a dispărut din mijlocul nostru şi a trecut subit la viaţa eternă. Joi seara, în urma unei apoplecsii de inimă, unul dintre cei mai distinşi fii ai naţiunii ro­mâne, Dr. Ioan Raţiu, advocat, fost deputat dietat, şi fost president al co­mitetului central al partidului naţional român. S’a prăbuşit deci şi acest falnic stejar din vechia pădure românască, as­tăzi atât de rănită, în­cât nici nu mai e chip­a cunoşte din ea de­cât numai urmele adânci şi neperitoare, rămase drept mărturie despre o alta viaţă ro­­mâneasca, despre alţi oameni, despre alte lupte şi alte succese politice. Din lumea aceasta, vechiă şi mun­­citoare, a fost şi Dr. Ioan Raţiu, trecut acum la vecinicie, din lumea în care independenţa de caracter, sinceritatea convingerilor şi statornicia în luptă for­mau podoba omului care aspira la stima şi încrederea conaţionalilor sei. Dr. Ioan Raţiu a întrunit toate aceste frumoase însuşiri, şi de aceea s’a bucurat de cea mai estinsă încredere şi simpatie din partea întregei româ­nimi, de care vrednic s’a arătat tot­­deuna a fi, pentru­ că pe lângă toate ameninţările şi prigonirile la cari a fost supus — ales în timpul din urmă, — convingerile sale politice nu şi­ le-a ne­gat, inde­pendenţa caracterului seu nu şi-a pătat-o, dare statornicia pe lângă apărarea causei naţionale a poporului seu nu i-a fost şi nu i-a putut fi ni­micită nici prin temniţă şi nici prin amentji grele, de cari î­ s’a făcut parte din abundanţă. Cu Dr. Ioan Raţiu dispare deci de pe arena vieţei noastre publice o fi­gură din cele mai puternice şi mai pregnante ale naţionalismului român, apărat de veacuri din partea marilor noştri înaintaşi, şi dispare un viu exem­­plu de virtute publică, de conducătoriu energic şi liniştit totodată în con­­ştienţa sa, că bine şi spre folosul nea­mului şi-a împlinit misiunea pe acest pământ. Aceasta convingere, aceasta con­­ştienţă de a fi servit cu credinţă cau­sei române, de a fi insuit din toate puterile şi pe toate căile legale să se câştige pe seama mult cercatului popor român din patria aceasta pacea şi feri­cirea de care duce lipsă, l’a făcut pe Dr. Ioan Raţiu se trecu totdeauna cu indulgență preste amărăciunile pe cari adese­ori a trebuit să le guste chiar şi de la ai sei, şi l’a făcut, ca fără du­reri, lin şi mângâiat se trecu acum la viața de veci, unde răsplată meritată va primi pentru munca continuă și folositoare pusă în serviciul unei na­ţiuni, care recunoscătoare are să-i ră­mână pentru totdeauna. Moartea neaşteptată a celui ce în lumea aceasta trecătoare purta numele de Dr. Ioan Raţiu ne-a emoţionat adânc pe toţi cei­ ce cunoştem trecutul labo­rios de mai bine de o jumătate de secol al acestui, acum dărîmat stâlp naţional ; dar’ totodată are să ne deş­tepte în suflet şi ambiţia de a ne în­sufleţi pentru idealul pentru care Dr. Ioan Raţiu a luptat cu statornicie o viaţă rot regii, şi pe care, ca preţios talisman, l’a lăsat moştenire generaţii­lor viitoare, în firma convingere că pu­terea de muncă şi de resistenţă a po­porului român, precum şi sfinţenia cau­sei române, vor aduce negreşit odată triumful pe care el nu l-a mai putut vedea, triumful adevărului şi al drep­tăţii ! Depunem deci şi noi o lacrimă de piosa recunoştinţă pe mormântul acum închis al acestui mare bărbat al neamu­lui nostru, care şi ca om privat era de o bunătate şi blândeţă rară, ferme­­catoare pentru cei­ ce aveau fericirea de a fi s­a mai aproape, şi îi zicem înduio­şaţi : eternă se-ţi fie memoria, ilustre defunct! * Pe când soţia şi ceialalţi membri ai fa­miliei, afară de o fiică a sa, de era Felicia, erau duşi se petreca la cete eterne pe Ono­­riu Tilea, şi poate chiar în momentele când în cimiteriul din Şmig se arunca ţerina pe coşciugul iubitului seu ginere, venerabilul bă­trân şi-a dat şi el sufletul în manile Dreptu­­lui-judecătoriu, atins de apopiecsie de inimă. Joi seara pe la 6 ore societatea sibiană era deja în cunoştinţa tragicului eveniment, care pe îndurerata soţie, reîntorsa de la înmor­mântarea ginerelui ei Onoriu Tilea, a­casă o aştepta deja nu mai mult soţul bun şi iubit, ei numai cadavrul lui, îşi poate închipui ori­cine dureroasa revedere, pregătită dnei Raţiu prin aceasta cruntă lovitură a sorţii.............. Cu aceeaşi celeritate cu care ştirea se răspândise joi seara în societatea sibi­ană, ea şi-a făcut sborul prin toate părţile locuite de Români, pe unde numai au putut străbate scri­sorile şi telegramele, producând pretutindeni consternaţie profundă. Căci Dr. Ioan Raţiu, ori­cât a fost ponegrit din partea unei anu­mite specii de oameni fii ai zizaniei, a fost iubit şi vene­at. Dovadă mulţimea de tele­grame, mult preste sută, prin cari cunoscuţi şi necunoscuţi ai familiei, dar­ totodată sti­­mători ai presidentului Dr. Raţiu, de aici şi de preste munţi au grăbit, ca prin omagiose telegrame de condolenţă, ca prin depunerea de cununi pe coşciugul luptătoriului pentru binele şi drepturile poporului român, se terne barem un picur de mângăere în oceanul do­liului şi durerii familiei crunt lovite de sarte. Din mulţimea de telegrame amintim aci urmatoarele : Bucureşti. Adunarea deputaţilor, în şe­dinţa de la 23 Novembre 1902 luând cu­noştinţă de încetarea din viaţă a ilustrului Domniei Vostre soţ, a votat în unanimitate propunerea: a vă esprima sentimentele ei de profund respect şi condolenţă pentru irepa­rabila perdere ce aţi încercat. Cu profund respect îndeplinesc acesta misiune. Preşidentul Adunării deputaţilor, M. Pherekyde. Bucureşti. Primiţi espresiunea întristării şi regretelor noastre adânci pentru perderea ilustrului vostru soţ, a cărui viaţă de jertfe şi de patriotism a atras admiraţiunea între­gului neam românesc. G. Gr. Cantacuzino, Bucureşti. Adânc mâhnit de jalnica veste a morţii nemuritoritorului Raţiu, pe care l’am cunoscut şi admirat, rog pe Dum­nezeu se vă dee putere, ca să suportaţi ne­­sfîrşita dv. durere, ştiind ca tota românimea plânge împreună cu dvastra să vă fie o slabă mângăere. Take Ionescu. Bucureşti. Plâng cu voi perderea ma­relui Român, care nu poate fi înlocuit. Ioan Grădişteanu. Bucureşti. Vă rog să primiţi respectuo­­sele mele condolenţe pentru perderea ilustru­lui dvestre soţ, Nicu Filipescu. Bucureşti. Adânc mâhniţi de grozava nenorocire, care vă loveşte, plângem împreună cu voi perderea scumplui şi neuitatului nos­tru răposat. Zoe şi Virgil Arion. Capolnaş. Sunt adânc emoţionat de trista veste neaşteptată ; perderea iubitului dvestre soţ o deplânge neamul întreg ; primiţi espre­­siunea celor mai căldurose sentimente de condolenţe. Alexandru Mocsonyi. Apoi de la : Dr. Ştefan C. Pop (Arad,), Dr. Nicolae Oncu (Arad), Dr. Laurenţiu Pop şi­­familia (Abrud), Ana Filip (­Abrud), Dr. Teodor Mihali şi familia (Dej), Dr. Branişte (Lugoj), “Societatea Inocenţiu M. Ciaiu” (Bloj), Ida Ciato (Blaj), Românii din Abrud şi jur, Românii din Orăştie, ‘Bunul Econom” (Orăştie), “Libertatea” (Orăştie), “România Jună” (Viena), Primăriul urbei Piteşti (Ro­mânia) cu 60 subscrieri, Brânzeu şi N. Ionaş profesori (Piteşti), Liga culturală secţia Pi­teşti, Secţia industrială a reuniunii economice din­­Orăştie, familia Ou­şor (Blaj), Guşti, ju­rist (Cluj), reuniunea “Frăţia” a Românilor ardeleni din Bucureşti, corpul profesoral teo­logic din Blaj, Românii din Timişora (Un­­gurian şi alte 11 subscrieri), Românii din Bucium (Munţii­ Apuseni), etc. Românii lu­gojeni (Brediceanu, Dr. G. Popovici şi alte 26 subscrieri), “Asociaţia generală a studen­ţilor universitari din Bucureşti, Disescu (Bu­cureşti), Delavrancea (Bucureşti), etc. Cununi au fost urmatoarele : 1. “Lui Dr. loan Rati Take Ionescu" (Bucureşti. O uriaşă cunună de lauri cu funde în tricolor, late de aproape 25 centimetri). 2. Mult regreta­tului president Dr. Ioan Raţiu. Comitetul partidului naţional român” (lauri şi stejar, cu funde tricolore). 3. “Meritatului Dr. loan Raţiu. Clubul municipal român din comitatul Cojocnei (lauri, funde albastre). 4. Neuitatului presi­dent. Românii din Lugoj (funde violete cu flori imprimate). 5. Fostului president Dr. loan Raţiu. Eforia şcolei române din Turda 6. Presidentului Dr. loan Raţiu. Inteligenţa română din Turda şi jur. 7. Mult meritatu­lui president. “tribuna” şi „Foia Poporului” (tunde tricolor). 8. Neînfrântului luptătoriu. Românii din Munţii apuseni. 9. Lui Dr. loan Raţiu. Tinerimea română din Sibiiu (trico­lor). 10. Membrului fundator şi fostului pre­sident Dr. loan Raţiu. Arieşana. 11. Adora­tului Dr. loan Raţiu. Dr. Octavian Russu. 12. Marelui Luptătoriu Dr. loan Raţiu. Tine­rimea română din Braşov. 13. Memoriei Drului loan Raţiu. Omagiu şi recunoştinţă. Tineri­mea universitară din Cluj. 14. de la Clubul naţional român din Arad. 15. Iubitului tăicuţ. Dorina şi Iuliu Coroian. 16. Scumpului şi neuitatului amic. Familia Harşan. 17. Ado­ratului unchiu. Dr. Cassiu Maniu şi Dr. Iuliu Maniu (tricolor). 18. de la Dr. Szom­bathelyi Gábor, medic în Cluj, şi altele multe, cari abia au încăput pe carul mortuar şi pe un altul ce mergea înaintea lui. De la Liga culturală au fost trimise două cununi cu eşarfe tricolore­­aduse de secretariul Florescu, care d­e cauza unei în­târzieri de tren a sosit la Sibiiu abia a sera, după îndeplinirea înmormântării). Din partea familiei s’a publicat încă Vineri următorul anunţ funebral: Emilia Raţiu, ca soţie, şi Emilia, Dorina, Felicia, ca fiice, anunţă cu cea mai adâncă durere tuturor cosângenilor, amicilor şi cu­noscuţilor, că neuitatul soţ, resp. Iată Dr. Ioan Matin, fost advocat, vicecomite, deputat dietat, presidentul par­tidului naţional etc. adormind lin şi-a terminat viaţa dedicată binelui naţiunii, în 4 Decembre a. c, la orele 5 şi jumătate p. m. în etate de 74 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct vor fi aşezate Duminecă, 7 Decem­bre, la 2 ore p. m. spre repaus etern în grădina bisericei gr. cat. din loc (Bru­ckin­­gasse 7). Sibiiu, 5 Decembre 1902. Fie-i amint­rea eternă! Ear’ din partea tipografiei următoriul: “Tipografia” societate pe acţiuni în Sibiiu, cum şi ziarele naţionale “Tribuna” şi “Fata Poporului” au durere a anunţa că presidentul Dr. Ioan Mafia, advocat, fost vicecomite, deputat dietat etc. etc. după o viaţă laboriosă şi cu merite neperi­tare pe terenul naţional, a adormit în Domnul Joi în 4 Decembre c. la orele h1/^ d. a. în etate de 74 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale răposatului vor fi depuse spre odihna vecinică Duminecă în 7 Decembre e. la 3 ore d. a. în cimite­riul gr. cat. din loc. Fie-i odihna lină şi memoria binecu­vântată. Sibiiu, 5 Dec. c. George Pop de Băseşti vice-president. Silvestru Moldovan director. Inmormen­­tarea. De­şi anunţul funebral spunea că în­mormântarea se va face la 2 ore, totuşi încă de pe la 1 oră după amiazi se adunase pu­blic numeros, din Sibiiu şi provincie, ca să dee venerabilului Dr. Ioan Rafiu ultimul onor. Din locuri depărtate era representată românimea prin delegaţiuni speciale, de pildă: delegaţiunea bistriţenilor condusă de advoca­tul Dr. G. Tripon, delegaţiunea comitetului partidului naţional condusă de vice-preşiden­­tul George Pop de Băseşti, delegaţiunea efo­riei şcolare din Turda, a clerului gr.­or. din jurul Turcii, a băncii “Arieşana”, a tinerimei române din Cluj (prin universitarii Vasilie Meruţ, Mihail Dobrean şi Lucian Balint), a meseriaşilor din Blaj, apoi din Munţii­ Apu­­seni Dr. Laurenţiu Pop, din Braşov Dr. Aurel Murăşan şi N. Petru­ Petrescu, din Alba lulia advocatul Rubin Patiţa, etc. etc. care din loc inaltpreasânţia Sa metropolitul nostru loan, Preacuvioşia Sa archimandritul vicari archiep. Dr. Ilarion Puşcariu, protop. loan Papiu, dir. sem. Dr. Fus. Roşea, proto­­presbiterul asesor-consistorial Mateiu Voilean, archidiaconul asesor-consistorial Dr. Miron Cristea, protopresbiterul profesor seminarial Ioan Ghibu, familia Dr. O. Russu, familia Hărşianu, Ioan Henteş, etc. şi numeroase dame. Ceremonialul funerar a fost celebrat de metropolitul Dr. V. Mihályi, asistat de ca­nonicul Dr. Isidor Marcu, protopopul Dr. B­răian (Cluj), administratorul protopopesc Ni­­colae Togan (Sibiiu), preotul Arsenie Bunea (Sibiiu), şi de doi diaconi, care cântările fu­nerare au fost cântate de corul teologilor din Blaj.­­ La 21/i tristul convoiu placă de la lo­cuinţa din strada Schewis a răposatului, per­

Next