Telegraful Roman, 1903 (Anul 51, nr. 1-142)
1903-10-14 / nr. 114
Că ni-aţi ascultat rugăciunile şi ni-aţi trimis un părinte bun, care ne păstoreşte şi ne învaţă tocmai în limbagiul nostru, cinstitul părinte a venit la noi nu ca un puternic şi învăţat, încunjurat de mărire şi slava lumască, nici îmbrăcat în haine moi, dar cinstitul părinte a venit blând şi smerit, suferind toate greutăţile, suferitor, primitor de toate şi mulţumitor de toate primind în acestă străinătate suferinţă, lipsă, năcazuri, greutăţi, zicându-ne cuvântul cel duhovnicesc că cu suferinţă şi răbdare se pote dobândi fericirea cea vecinică, cum a sosit cinstitul părinte între noi, ne-a început a ne învăţa cuvântul Sfintelor Scripturi, şi punându-ne la cale pentru a ne face o sfântă casă de rugăciuni, a muncit cinstitul părinte pănă ce a văitat lucrul săvârşit, şi în ziua de 25 Mai, a. c. am avut şi Sfânta Sfinţire, pentru care Inaltpreasfinţia Vostra. Veţi rămânea întră cei întâiu ctitori, ai săniei nóastre biserici fondată în acastă ţară depărtată, sub archipăstoria Inaltpreasfinţiei Vostre. Propoveduindu-vă pretutindenea, mulţămind lui Dumnezeu ca în vremea femetei de a autri cuvântul Domnului după graiul prorocului, am păzitoriu de grâu tare şi puternic, care de la vreme dă fieşte căruia măsura după trebuinţă, pentru acâsta este fericită ţara Moldovei pentru buna norocire ce a dobândit în acâstă vreme, fericiţi suntem şi noi care sub acest fel de stăpân ne-am învrednicit a fi, şi la acest fel de porunci a sluji, şi Domnul începătorul păstoriiior să vă păziască Prea înalt Sfinţite Stăpâne întru mulţi şi fericiţi ani până la adânci bătrâneţe, întărit pe preasfinţitul scaun pe care Dumnezeasca lui pronie v’a înălţat, ca în viaţa acasta să străluciţi întru derigătona cea păstorască povâţuind turma şi oile cele cuvântatoare încredinţate Înaltpreasfinţiei Voastre la păşunele cele de suflet folositoare şi mântuitoare ale dogmelor celor evangeliceşti şi părinteşti, car’ după slobozirea cea de aicea să vă învredniciţi a fi împreună cu Christos primind de la dînsul cununa dreptăţii ceea gătită I. P. S. V. şi îndulcindu-vă de bunătăţile cele vecinice. Inaitpreasfinţite Stăpâne! Venim cu lacrămi şi cu genunchele plecate rugându-ne a ne ierta că nu v’am răspuns până acuma căci suntem şi noi forte necăjiţi. Suntem şi rămânem ai Inaltpreasfinţiei Voastre prea supuşi şi prea plecate slugi. ss) Epitropi: Nicolae Zoara, Grigori Licinsche, Ilie Bancescul Constantin.... ss) Poporul: Tănase Ciucevanu, Nicuţe Danison, Ion Tudor, C. Dorman, Gheorge Donisan, P. Miloş, Pătru Vulturar, Gheorghe Popescu, Nicolae Surdea, Gheorghe Costea, Pătru Avram, I. Gheorghe, Vasilie titan, Mihail Zara, Nicolae Corbiş. Precum şi alţi ca la 55 familii cari n’au fost faţă la facerea acesteia, (Din „Bis. ort. rom..“) anul 1899: a) cu scela propriă: Archidiecesa — 3, Arad -1- 22, Oradea-mare -------, Caransebeșiu. . h) fără scola propriă: Archidiecesa — 81, Arad — 22, Oradea-mare -----, Caransebeșiu . . . Ad 3. Prunci obligați la scolă în anul 1901/2 față de anul 1899/1900: Comparațiune între anii 1901/1902 și 1899/1900: Dintre pruncii de 6—12 ani au frecventat școala în procente arofundate: Archidiecesa 68 : 65%, Arad 71: 69%, Orade 60 : 53%» Caransebeșiu 39 :37%. După sex: Dintre pruncii de genul bărbătesc de 6—12 ani au frecventat școla: Archidiecesa 70: 65%, Arad 70 : 69%, Orade 56 :53%» Caransebeșiu 44: 37%. Dintre fetele de 6—12 ani au frecventat scoala: Archidiecesa 66: 57%, Arad 68:60%, Orade 44 : 47%, Caransebeșiu 35 : 32%. Dintre pruncii de 13—15 ani au frecventat scoala de repetițiune: Archidiecesa 61: 46%, Arad 44: 42%, Orade 18: 21%, Caransebeșiu 26: 24%. După sex: Dintre pruncii de 13—15 ani de genul bărbătesc au frecventat scala de repetiţiune: Archidiecesa 67:47%, Arad 45 : 46%, Orade 19 : 22%, Caransebeşiu 28 : 26%. Dintre fetele de 13—15 ani au frecventat scala de repetiţiune: Archidiecesa 67 : 46%, Arad 44:39%, Orade 17 : 20, Caransebeşiu 24 : 22%. (Va urma), noră şi puternică, săvârşeşte sfânta liturgie în decursul căreia chirotoneşte întru presbiter pe diaconul Iosif Enescu, ales paroch la acestă biserică, întru diacon pe clericul Alexandru Băieşan, ales paroch în Poiana (tract. Alba-Iulia), care întru ceteţi pe clericii din c. III. I. Beleuţa, M. Moldovenescu, R. Roşea, I. Stanciu şi G. Tocitu. După aceea Escelenţa Sa mânecând din cuvintele ap. Pavel „că dacă dragoste nu am, nimica nu sunt“, într’o vorbire frumoasa de peste 3/1 fi° oră vorbeşte credincioşilor, cari ascultau cu atenţiune încordată despre dragoste şi bună înţelegere, cari sunt basa la atâtea virtuţi frumoase şi folositoare, şi pe cari cultivându-le ne putem croi o stare şi sarte mai bună. La finea frumoasei vorbiri erup în strigăte de „Să trăască“ la adresa Escenţiei Sale. După ce Escelenţa Sa a împărţit anaforă între credincioşi, la orele 12 şi jumătate s’a întors la residenţa Sa, lăsând pa credincioşii noştri deplin mângâiaţi. * Hymen, Ioan Anca, ales paroch în Bucium-Cerbu (tractul Abrud) şi deora Lucreţia Scrob, fiica parochului George Scrob din Săcătură, anunţă cununia lor, care se va celebra în 16 Octobre st. v. în biserica gr.-ort. din Săcătură. — Alexandru Ciocoiş, cleric abs., şi dedra Mariora Micu, — fidanţaţi. — Vima-mare, la 18 Octobre, 1903. — Maria D. Balteşiu şi loan Hansu au onoare a anunţa serbarea cununiei lor, care se va celebra Duminecă în 19 Octobre st. v. a. c. la 2 ore p. m. în biserica gr.-ort. din Cacova (lângă Sălişte). * f Otilia Fraţila n. Vidrighin, soţia învăţătoriului Moise Frăţilă din Răşinari, după lungi şi grele suferinţe a răposat Duminecă (5 Octobre v.) in Bucureşti, la casa mamei sale, în etate de 29 ani. înmormântarea i-sa făcut Marţi (7 Octobre v.) în cimiteriul Sf. Vineri din Bucureşti. Andreiu Török, proprietariul fabricat de terăni şi unelte economice, din Sibiiu, a răposat Joi (22 Octobre n.), în etate de 73 ani. Inmormântarea i-s’a făcut Sâmbătă după amiazi in cimiteriul ev. luteran din Sibiiu. I?D S'pD 2. + 1 8-* 02 CO 02 773 + + 02 03 03 OO'O' + + 8-* O' toto ■] + 1 02 o 301 1 03 1 03 O' CO I—1 — 102 — 83 + + CO —1 03 -Jl I—1O' + + CO o 233 too. 83ppO OP2. PP CD O PCD P UIOo PPP CD O PiCD PPP GO CD CD CD OO Fete . . . . 1 Prunei . . . 1 — 1650 + 8-1 6—12 ani Archidiecesa 1 DO S - 142 13—15 ani + O'•!o + 6-12 ani Arad + 02 O'o — 559 8-1 P 1 P 1MO' 1 8-1 02 + 03 ZD 6—12 ani Oradea-mare + to — 308 13-15 ani + CO *1] ZD pen + 6—12 ani Caransebeșiu 1 CO o + I—4 CO to 13-15 ani De la congres. — Raport general al consistoriului metropolitan ca senat școlar. — Nr. 397 Metr. Mărit Congres! Subsemnatul consistoriu, ca senat şcolar îşi ia voiă a subşterne Măritului Congres următoriul raport despre activitatea sa în periodul de la 1 Octobre 1900, până în ziua de astăzi. Din numărul total al esibitelor intrate la consistoriu în periodul acum amintit, aparţin la competinţa senatului şcolar 209 piese. Senatul şcolar a ţinut şedinţe în anul 1900 (după congres) 2, în 1901 1, în 1902 3, iar’ în anul 1903 2. S’au pertractat recurse şi apelaţiuni 10, s’au aprobat condusele inferioare în 5 caşuri, s’au anulat în 2, s’au modificat în 2 caşuri, s’a revocat 1 recurs. Datele statistice despre afacerile şcolare se presintă în alăturatul conspect, şi anume reflectând la condusul congr. Nr. 40/1900 de astădată numai pentru doi ani 1900/1 şi 1901/2. Datele acestea comparate cu cele presentate congresului naţional bisericesc în anul 1900, arată următorele resultate: Ad 2. Comune bisericesti în anul 1902 faţă de TELEGRAFUL ROMAN NOUTĂŢI Din causa sfintei serbători Cuvioasa Paraschiva, numărul proxim al ziariului nostru va apari numai Vineri. Escelenţa Sa Metropolitul — la Porta turnului, Fiind în ana anteriori frecări in parochia nostra din suburbiul Poarta turnului, iare acum restabilindu-se pacea şi alegând paroch cu buna înţelegere şi cu vot unanim pe diaconi losif Enescu, Escelenţa Sa, la dorinţa ferbinte a credincioşilor noştri de a-ie chirotoni întru preot în mijlocul lor pe alesul bisencei, a satisfăcut acestei dorinţe. Dumineca trecută cătră orele 9 a. m., toţi credincioşii noştri în frunte cu preoţimea împreună liturgisitoare şi anume: părintele archimandrit şi vicariu Dr. Ilarion Puşcariu, protosincelul Dr. Eusebiu Roşea, ieromonachul Dr. Miron Cristea, protopresbiteri loan Papiu şi Mateiu Voiteanu, diaconii Demetru Câmpian şi Iosif Enescu, împreună cu corul seminarial, au eşit până la poarta bisericei, care era Îmbrăcată in verduţă, care deasupra purta inscripţia „Bine aţi venit‘, spre întimpinarea I. P. S. Sale. La orele 9 soseşte Escelenţa Sa, sărută sfânta evangelie şi între sunetele clopotelor şi al metodioselor noastre cântări întră în biserică, binecuvântând în drepta şi stânga pe credincioşii, cari cu sete aşteptau pe Capul iubit al bisencei noastre în mijlocul lor. Cu pompa şi sublimitatea proprie ritului nostru, Escelenţa Sa, ajutat de vocea saDespre oraşul Segedin cetim în numărul de «laltăeri al lui „Alkotmány* o notiţă de următoriul cuprins: „Din causa afacerii cu cununa de la 6 Octobre papricaţii segedineni erau mânioşi toc pe generalul de honvezi Csalány, comandant de cetate al Hegedinului. A şi ţinut acestă mare mânie vreo două săptămâni; azi însă se întrec unii pe alţii în lăudarea aceleiaşi urzici („csalán“ însamnă şi urzică). Generalul Csalăny, cel care înainte cu două săptămâni era „trădător de patrie“, a devenit adecă patriot mare, fiindcă din a sa parte a dat segedinenilor toate favorurile („vivmany“) militare, cari conform părerei lui pot să fie date, dispunând văpsirea în colori roşu-alb-verde a căsuliei de lemn a postului dinaintea locuinţei sale. Segedinenii se bucură de acesta cu atât mai mult, cu cât sub comandantul de mai nainte căsulia era văpsită în colori negru-galben. Astfel Segedinul î şi are deja cucerirea sa naţională, nu mai este adevărat deci, că nu e fericit segedineanul. * Năpasta dolarilor. Câţiva oficianţi de la monetăna din Filadelfia, zilele trecute căpătaseră ordin să numere dolarii de argint îngrămădiţi in săculeţe în o cameră a monetanei. Erau acolo monede în valoare de preste 2 milioane, legate în saci puşi unul preste altul. Unul dintre oficianţi s’a urcat pe vravul de saci, pentru ca unul câte unul să-i dee jos soţilor sei. Abia cât a pus însă piciorul pe vrav, întrâgă massa de monede s’a prăbuşit ameninţând să astruce sub ea pe oficianţii cari erau jos şi cari numai buind afară din odaie au scăpat de primejdie. Cel care se urcase pe vrav a rămas pe seară încunjurat de monede până la brâu. Anume, în cursul anilor sacii putreziseră, și astfel la prima atingere s’au resfirat ca un văl de paiangeni, care vravul de dolari, mișcat din ecuilibru s’a prăbuşit cu atâta putere, în cât s’au clătinat zidurile localului. * Nenorocire. Flăcăul Ioan Sacsa din Suceani (în comitatul Liptó), tinăr solid şi cu purtări bune. Marţi sora mergând acasă de la miresă-sa, pe întunerec s’a împedecat de gardinele scunde ale unei fântâni de la marginea uliţei şi a căut în fântână cu capul în jos. Mercuri, în ziua când avea să se cunune, a fost aflat apoi în fântână, mort. * Invăţătoriu ucigaş. In „Magyarország“ de Sâmbătă cetim urmatoarele: George Pompeiu („Pompeji“, zice numitul ziariu), parochul gr. or. român din Şuştra (comitatul Timiş), a trimis ori pe băieţelul seu de 10 ani Caius, la învăţătoriul Nicolae Torero (?), ca să-i cară fata oficială, învăţătoriul a dat băieţelului faia, dar’ după aceea socotindu-se altcum, a strigat după băieţel să se re’ntorce şi să-i redee faia. Băieţelul fiind deja departe n’a audit strigătul, ci a alergat voios spre casă. La acesta învăţătoriul a luat puşca şi a puşcat după băiat, nimerindu-1 în spate. Rana mititelului e mortală. Contra învățătoriului s’a introdus cercetare severă. * Ucise de esplosie. In fabrica de cartușe din Magyaróvár s’a întâmplat Vineri esplosie, căreia au câtjat victimă două lucrătore: fata de 17 ani Hermina Streit, care a fost ruptă în bucăţi de puterea esplosiei, şi fata de 15 ani Maria Hochleitner, care rănită grav a fost dusă în spital, unde după agonie de câteva ore a murit şi ea. Causa esplosiei deocamdată nu se ştie. Un mecenat american. Se raportez, din New-York, că miliardarul Mackay, supranumit regele dolarilor, răposat săptămâna trecută, a testat universităţii Harvard 25 milioane de dolari, o sumă acesta, care în valuta de coroane corespunde la circa 600 milioane. * Mulţi oameni suferinzi folosesc crucea electromagnetică contra diferitelor boale, căci acestă invenţie e cu drept cuvânt o binefacere a oamenilor. Toate morburile de cap, piciore, mâni, inimă, nervi, stomac, piept, sânge, se pot vindeca cu acestă invenţie binefăcătore. Aci mai la vale reproducem mai multe scrisori de recunoştinţă scrise de oameni, a căror viaţă fu scăpată de crucea electro-magnetică. „Crucea electro-magnetică cea aducătoare de minuni o port ziua şi noaptea. Mă simt cu mult mai bine decât înaintea purtărei acestei invenţii dumnezeeşti, nu mai simt durerile ce mă făceau să-mi perd minţile. Domnule, mulţămesc lui Dumnezeu că a dat să se inventeze o aşa binefacere care vindecă tot felul de bele. Eu înaintea folosirei acestei cruci aducătoare de minuni sufeream de boilă de inimă şi de sgârciuri de inimă, numaidecât după începerea folosirei acestei cruci mă simt cu mult mai bine şi aşa nici nu mai sufer de mult aşa grav ca până acum. Iţi mulţămesc, domnule, că mi-ai dat o idee aşa de genială. Géza Boldog, care a suferit şi de epilepsie de inimă. — Dl Steinfeld a purtat crucea numai 10 luni şi nu mai simte durerile de până acum şi doarme foarte bine. Mai departe Dr. Ştefani, care cu tată bătrâneţa sa a’a vindecat în 13 luni de reumatism şi nu mai sufere atâtea dureri. Recomand mai odată onoratului public crucea mea electromagnetică aducătoare de minuni, care a vindecat atâţi suferioşi! Budapesta. Cu deosebită stimă Iosif Khoer, preot.“ Inventatorul şi fabricantul acestei invenţii dumnezeeşti este Albert Müller, Budapesta V. Vadász út 42/V. * Marcele de cuitare a plus-postportului. (Cum am fost amintit în anul din nuieri antenori, cursorii poştali cu începere de la 1 Novembre vor avu să curteze prin marce făcute anume spre acest scop şi lipite pe plicul epistolei, taxa de plus-port poştal pentru scrisorile francate nesuficient. Marcele acestea, cam spre alte scopuri nu pot fi întrebuinţate şi publicului nici nu se pun în venejare, sunt de 26 milimetri înălţime şi 22 milimetri lăţime, cu imprat figurat de colore verde pe câmp alb, un mijloc cu corona ungară, având de asupra inscripţia „Magyar kir. posta“, care din jos cuvântul „Fillér“ deasupra căruia în câmpul oval e imprimată, în coloare nagră, cifra care arată preţul mareei. De la 1 Novembre deci factorii postali nu sunt în drept a incassa taxele, de cât pentru acele scrisori nefrancate, cari vor avâ lipite pe plic mărci de acestea. Dacă nu vor avâ asemenea mărci, trebue retuşată plata, car’ plicul să se trimită în scrisoare nefrancată la on care direcţie de poştă şi telegraf. - - - * Posta redacţiunei. „Omicron“. Cele comunicate s’au transpus forului competent spre afacere competentă. Corpul înv. în B. „Declaraţia“ trimisă nu se publică. Carel Hermina Eizeşi, înveţătore. De la adresa de pănâ acum ni se retrimite ziariul cu indicaţiunea, că adresata „elutazott“, a plecat de acolo. Te rugăm să ne comunici adresa nouă. Mai nou. Tisza — ministru-president. Viena, 26 Octobre n. Cu formarea cabinetului ungar Maiestatea Sa a încredințat pe contele Stefan Tisza. 40 7