Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)

1905-01-15 / nr. 5

;sáít*ft| aveiii&«ot9 cari «ever*». up» •» O se -olt, iodeotebi proroeh­­vi »va­rtierit ,.íík '■ - eter« recerut recla­mat __urnat pe deplin temerile unora, căci azi frecuen’éazá şcolla română din Hunedoara peste 100 elevi şi eleve, împărţiţi în 6 clase. Satifacţie deplină avem, căci progresul elevilor în studii e cât se poate de îmbucu­­rătoriu. Pe lângă acestea iubitul nostru învăţă­torul Andreiu Ludu a înfiinţat un cor de băeţi şi băiete, care fală ar face tuturor şcollelor noastre confesionale. Cu acest cor a aranjat înv. Ludu un concert a doua zi de Crăciun, care a reuşit peste aşteptare. Cântările au fost cântate cu multă fineţă şi acurateţa. Venitul curat a fost 400 cor., care s’a adaugat la modestul fond creat din colecte la începutul anului şcolar. Publicul românesc a re’plătit munca dirigentului Ludu cu aplause furtunoase, car’ dl Vasile C. Osvadu i-a predat o cunună de lauri cu inscripţia : „Românii hunedoreni, di­rigentului Andreiu Ludu 26/XII. v. 1904. A fost un cias fericit, cănd Ven. con­­sistoru archidiec, a instituit ca învăţâtoriu la şcolla nautra pe dl Andreiu Ludu, care are meritul netăgăduit de a fi contribuit cu mare parte la renaşterea şcollei noastre. La început le era târnă unora, că n’o să ne succedă a reînfiinţa şcola, şi minunea minunilor: azi avem pe lângă înv. Ludu încă o putere di­dactică pe dna Maria Mosora­n. Turdăşien, care îşi împlineşte datorinţa de învăţătare spre mândria noistră a tuturora. Despre festivităţile aranjate în jurul „Pomului de Crăciun“, dat elevilor şi elevelor fealei noastre din partea Românilor Hunedo­reni ve voiu raporta în proximile zile. Nima, la venirea lui Mesia. Faţă de contimporanii lor ruse s'au legitimat prin minuni, că ei ■unt trimișii lui Dzeu, cum a făcut d. e. Molle, sau dimpreună în profesiile îndepăr­tate spuneau și de acelea, cari se împliniau pănă ei erau în viață, mai cu adină referi­­toare la soartea tristă a poporului. I. I. Rousseau nu voiește să dea cre­­­jement prorociși, ci pentru­ ca se poata crede pretinde 3 condițiuni, a­nume: a) el însuși voiește să audă prorocia din giia profetului; b) voiește să fie martor la împlinirea ei și se vadă cu ochii proprii, că s’a împlinit esset și la timp; c) se fie pe deplin documentat, că prorocia nu s’a împlinit din oare cara în­tâmplare. Toate aceste 3 puncte nu sunt po­sibile, deci pentru Rousseau profeţiile nu do­cumenteză nimica. Dacă ar fi fost Rousseau însuşi de faţă când prorocii bibliei au rostit profeţiile lor, atunci de­sigur că nu ar fi muri­­ altceva din gura prorocilor de­cât aceea ce au auzi­it oamenii de pe timpul acela. Și Rousseau ar fi primit prorocia, sau verbal sau în scris de la profeți. Martorii aceia oculari nu au de fel să ne documenteze, că prorocii au că­­pătat atunci învățătură nemijlocit de la Dzeu, ci ei au să ne spună numai simplu cuvin­tele pa cari le-au auz­i sau le au primit de la proroci. Mai departe trebue să ne facem noi judecata şi să cernem lucrurile. După Rousseau, dacă am crede nu­mai aceea ce vedem sau autem înşine, atunci nu poate fi vorba de vr’o autoritate istorică, ba istoria şi alte ştiinţe, cari s’au format înainte de noi, ar fi pentru noi de prisos. Dacă Rousseau pretinde să fie martor ocular la împlinirea prorociei, este aceasta o pretenție essgerată și fără rost, care nu se poate îndeplini la prorociile cari trec peste sute de ani poate docun fi trebuit si marta Ierut»..^„.ui, dacă nu am da cre^i­­ment martorului ocular Iosif Flaviu. Dar’ esistă şi astfel de prorocii, cari s’au împlinit pe când erau în viaţă încă martorii cari le-au autuit din gura prorocilor. Aşa a fost d­­e­ la învierea lui Christos, la torţea apostolilor, etc. De la Hunedoara. — Reînfiinţarea şcolei confesionale. — — 25 Ianuarie­­. Pornirile bune şi-au făcut drum sănătos în viaţa Românilor din Hunedoara. Cununa acestor bune porniri este — la toată întâmplarea — reînfiinţarea şcţiei confesionale gr. or., care timp de vre­o 5 ani nu mai funcţionase. Munca începută se continuă cu mare însufleţire şi cei mai pesimişti ai noştri au işit din năpăiara şi sprijinesc, în­cât le e cu putinţă, pornirile bune şi sanătoase. Corul mixt constătător din 70 persoane, care , sub destoinica conducere a domnului Andreiu Ludu, a aranjat anul trecut mai multe concerte, cari au fost reuşite din toate punctele de vedere, prin ceea­ ce a crescut vaza Românilor hunedoreni şi modestele noa­­stre fonduri culturale au fost augumentate. Animaţia succeselor prime a dat viaţă şi şcoilei noastre confesionale, care din lipsa interesului recerut şi — ziceau unii — „din lipsa copiilor obligaţi să cercetezi şcola şi din causă, că şcolla de stat e puternică şi ne face concurenţă“ — părăgenise cu totul. Majoritatea covârşitore a locuitorilor oraşului Hunedoara — sunt Români, cărora numai lipsă de copii nu li­ sa poate atribui. iui di şculei Români, n ut şcola . • ■ . fost, că NOUTĂŢI Aradului, una in Siria (pentru tractul Siris) fiind aleşi: Mihail Lucuţa cu 37 vo­turi, Fili­p Lsuca cu 23 voturi şi Fabriciu Mariilă cu 7 voturi, alta la Hălmagiu (pen­tru tractul Hălmagiu), fi­nd aleşi: Cornel Lazar cu 39 voturi şi Dr. Dimitrie Bărbi cu 28 voturi.♦ Două gazete noue româneşti. Sub ti­tlul „Noutatea“ a început să apară în Budapesta o gazetă română poporală semnată de Iacob Ivan. In nun­ărul prim .Noutatea“ declară că nu e gazetă social­ită, ci ,cu scop de a da poporului lectură folositoare din care să înveţe şi să se lumineze şi să se ridice înt­ă popoa­­rele culte“. Va apără Dumineca şi în zi de săbătoire şi costă 5 coroana pe an. Ceealaltă e „Deşteptarea 11, 16­,e săptămânală în Braşov (apare Joia), care în numărul prim (din 6/19 Ia­nuarie) spune, că „dragostea frăţescă, pacea şi iubirea de neam“, a îndemnat redacţiunea „să bată la uşa părinţilor, fraţilor şi surorilor, şi prin vorbe şi fapte să caute a stârp­i din sinul poporului nostru ura, pizma, zavistia şi pofta de readunare, cari cu atâta patimă s’au rosto­­togolit peste capul său“ şi să­­ des în mână o gszstâ de cetit, în care să se reoglindască toate lipsele și nevoile de cari sufere el, îm­preună cu mijloacele de îndreptare­ etc. Pre­ţul abonamentului e 2 coloane pe an. Editor şi redactor responsabil e George Măzgăreanu junior, f­red. Valeria Gabor n. Parian, a răposat Marţi (24 ianuarie n.) în Trestia (tractul Zarand) în etate de 26 ani şi după patru ani de văduvie, înmormântarea i­ s’a făcut a zi (27 Ianuarie) în cimiteriul bisericei gr. or. din Trestia.­­ Moşul Torna din Ighiu. Luni di­­mine­a a ropo­st în Ighiu ţeranul Torna Hurduiu, în etate de 102 ani. Din căsătoria cu soţia sa, cu care a trăit 62 de ani, a avut numai un copil. Principele Bulgariei — în Ber­lin. Principe*l Ferdinand al Bulgariei a sosit alat­­tăeri la Berlin, ca oaspe al împăratului Wil­helm. Nu a fost însoțit de nici un ministru, din ce se deduce, că scopul visitei, în cât va fi de natură politică, formeaza deocamdată se­cret între principele şi împăratul. * Avis pentru 3 măeştri harnici ro­mâni:­ Un rotarii?, un covrigariu şi un băr­bier român află clientelă sigură în Brad. Bradul e un oraş viciu în grabnică creştere. Avem o însemnată inteligenţă română în Brad şi jur, cam 30 mii de români. Aceşti trei măsstri hirnici români vor afla deci un mănos teren de traiu şi înavuţire. Informa­­ţiuni dă redacţiunea. r Museul istoric şi etnografic. In fa­vorul Museului istoric şi etnografic al Româ­nilor din patrie au contribuit ca rescumpă­­rare a felicităților de Anul­ nou 1905 urmă­torii P. D.: (Transport din listele publicate deja 1116 cor.) Galacteon Şagău, protopres­­biter, Reghin, 5 cor., Vasi­lie Puşcariu, pro­topop, Sânte-Jude, 2 cor., George Şeulean, notariu, Pianul­ superior, 5 cor., Ioan Ga­­vrilescu, preot, Ţivţari, 2 cor., dna Agnes Măcelar, soţie de advocat, 3 cor., Dr. George Măcelar, advocat, 5 cor., Dr. Ni­­colae Schiau, 3 cor., toţi din Mercurea, Dr. Demetriu Radu, episcop, 30 cor., Vasilie Man­­gra, vicariu, 10 cor., Nicolae Zegre, advocat, 10 cor . Iosif Vulcan, redactorul rev. „Fa­milia“, 5 cor., Andreiu Horvath, 3 cor., George Pop, 2 cor., toti din Oradea mare, George Ciocoi, preot, Hitiasi, 2 cor., Liviu Iancu, preot, Visag, 1 cor. Total 1204 cor. — S­i­b­­­i­u, în 25 Ianuarie 1905. Biroul Asociațiunii: Dr. C. Diaconovich. * Greva din Germania, cum raporteaza o telegramă din Essbd,­n pe cale de a se termina. Dintre cei 243.263 lucrători ai mi­nelor din districtul Dortmund au intrat în lucru pănă acum 47.605. Mii sunt deci în grevă 195 658.* Revoluţia din Rusia. In Petersburg z­ua de Marţi pănă la amiaz a fost relativ liniştită. După amiazi însă s’au întâmplat de nou vărsări de sânge, miliţia a dat de mai multe­ ori foc de linie în mulţimea lucrători­­lor, cari la rândul lor au aruncat întră tru­pele de soldaţi bombe de dinamit. O câtă de lucrători. Marţi după amiazi voind ce mârgă Îs Tarscoe­nelo se cară dreptate de la ţarul, ipino şi Tarscoe­­ne puşca, după resfirarea mul­­. ..a au­sd­rat în oraşul Colpino şi au provocat mari vărsări de sânge. In timp ce în Petersburg comandantul cetăţii, mare­­ducele Vladimir cârcă să suprime nemulţă­­mirea prin plaie de gloinţe, mişcarea revolu­ţionară se întinde tot mai mult şi în celelalte părţi ale imperiului. In Varşovia încă a erupt greva; în Moscva greva e generală şi spiri­tele sunt atât de agitate, în­cât comandantul cetăţii a ţinut cu cale a provoca poporaţiunea să nu se amestece printre grevist, ca nu cum­va ce cadă jertfă represaliilor ce vor trebui aplicate faţă cu mulţimea turbulentă, în Se­vastopol matrozi revoltaţi au dat foc arsena­lului ; în Finlanda a erupt revoluţie, în frun­tea căreia stau cei mai de frunte cetăţeni fin­landezi. — In faţa acestei situaţiuni ţarevna Alexandra a rugat pe Tolstoi să adreseze gre­viştilor o scrisoare linişiiitoire, la ce Tolstoi a răspuns că nu-şi po­t renega convingerile şi va adresa scrisoare cătră familiile celor ucişi de miliţie, în care va reproba purtarea guver­nului. Preotul Gapon, care stă ajcuns la un prieten al său, ca să nu potă fi arestat, Luni a adresat lucrătorilor un apel de următoriul cuprins: „Iubiţi tovarăşi şi lucrători! După cele întâmplate ori nu mai avem imperat. Sângele oamenilor nevinovaţi îl desparte de cătră po­porul său. Am început lupta pentru liberta­­tatea poporului şi în lupta aceasta nu ne este permis să ne clătinam. Vă binecuvent pe toţi şi de soră voiu fi întră voi*. Mulţămita multor mii de pacienţi de podagră şi reumă a primit farmacistul Bala Zoltân pentru emintele succese obţinute cu renumita alifis Zoltán. Acesta alifie cunoscută pretutindenea vindecă astfel de pacienţi de podagră şi reumă, cari în decurs de ani de zile n’au putut afla vindecare. Sa întrebuinţeze fie­ cine numai alifia Zoltán, dacă în familie sufere cinsva de podagră şi reumă. Sticla cu 2 coroane, în farmacia Zoltán, Budapesta V., Szabadi­ág tér, Hímen. Mihail Popa şi Maria Salomi, anunţă cununia lor religiosft, care se va oficia Duminecă (23 Ianuarie st. v.) în biserica gr. or. din Vale. * Mâncaţi de lupi. O sanie cu vre­o cinci călători a fost atacată de lupi pe dru­mul cătră satul Krucea (pe la Sátoralja-Uj­­haly, în Ungaria), cari numai prin puşcături de revolvere au putut fi ţinuţi departe de sanie. In fuga desperată însă caii au răstur­nat sania, la ce lupii au sărit pe cai şi i-au mâncat. Călătorii răsturnându-se din sanie în şanţul drumului şi peste ei ţelele şi fânul, au scăpat de primejdie, după ce lupii săturân­­du-se cu carnea cailor s’au retras în pădure. • Pelagră în Ardeal. Prin unele părţi ale comitatelor Cojocna şi Solnoc-Doboca grassază bala pelagra, provenită din causa lipsei de alimente a poporului. S’au întâm­plat deja şi câteva caşuri de moarte. * Marte napraznica Marţi diminaţa a plecat George Secoşan din Dragomireşti (corn. Caraş-Severin) cu mai mulţi tovarăşi în pă­durea de la Oloşag, ca să doboare arbori. Se­coşan cu Vasilie Patrescu au tăiat cu ferestrăul trunchiul unui arbor, dar’ Secoşan n’a mai avut timp să se dee la o parte. Arborul răsturnat prea iute şi a căzut pe capul lui Secoşan, care a rămas mort pe loc. (­ Dra­pelul“). • Nu există mijloc mai bun de a-ţi căştiga sănătatea, de­cât crucea duplă electro­magnetică R. B. nr. 86967 şi sute de oameni îşi mulţămesc recâştigată sănătate şi dorul de viaţă dlui Albert Müller în Budapesta V. Vadász u. 42/V, ceea­ ce dovedeşte şi ur­­matoarele doua scrisori de recunoştinţă. I. Dlui A. Müller în Budapesta. Decrs-pe crucea electro-magnetică R. B. nr. 86967 mi-a ajutat foarte mult şi cu succes în contra astmei şi a reumatismului, nu pot trece cu vederea să nu-ţi esprim cea mai sinceră mulţămită şi să recomand acest leac tuturora cu căldură. Cu stimă: Iovram Kovacevici, Doru­ Tusla. N­. Dlui A. Müller Budapesta. Fiica mea a purtat crucea electro­magnetică R. B. nr. 86967 contra bătăii de inimă şi s’a însănă­­toşat, pentru ceea­ ce îţi mulţămesc din inimă. Stimător: Ioan Lsidl, Vârşeţ. De aceea în­demnăm pe toţi aceia cari sufer de reuma­tism, influenţă, astmă şi peste tot boale de nervi, să ’şi procure un astfel de­ aparat, căci costă numai 6 coroane, şi si se îndrepte în privinţa aceasta cătră dl Albert Müller în Budapesta. graful roman­ ­ ca bu­latureza tusa si­n XZ 2ntrTmşi pofeson­ai medi­a morburilor de plumâni, afecţiunilor organelor de respirare, M*ă, tuşă convulsivă, recomandat convalescenţilor după influenţă. * înceteze asudarea de nen‘ Iu urma gustului şi mirosului seu plăcut se ia cu plăcere şi de copiii. Se capătă in farmacii sticla. Cuni-a s fie atent, ca la-care stiglă să fie provoc­ată cu firma urmatoare: (216) 32—52 fie Co., fabrică chimică., Basel (Elveţia). i.J Postarduima. Alegerile. Resultatul alegerilor făcute ori, Joi, pentru dieta țerii, nu e favorabil gu­vernului, care a perdut 20 mandate din cele avute mai nainte. Nu e favorabil însă nici pentru partidul naţional ro­mân, fiind­că după informaţiunile ce le avem, au fost aleşi numai următorii candidaţi: 1. Dr. Aurel Vlad, la Orăştie, cu 521 voturi contra 440, date lui Vörös László. La Dobra Dr. Vlad a rămas în minoritate cu 32 voturi. 2. Vasilie Damian, în Baia-de-criş. 3. Dr. Ştefan C. Pop, în Şiria. 4. Dr. Ioan Suciu, în Boroşineu, şi 5. Dr. Teodor Mihályi, în Ileanda­­mare. La Chişineu candidatul romârk a ajuns în balotaj. In cercul Arpaşului a învins Dr. Nicolae Şerban, guvernamental, cu o majoritate de 57 voturi. Ca deputaţi guvernamentali mai sunt aleşi următorii Români: Dr. Pahomie Avramescu, în Bocşa, Ioan Ciocan, în Nasăud şi Petru Mi­hályi, în Şugatag. 21

Next