Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)
1905-12-08 / nr. 131
Nr. 131 Sibiiul Joi 8/21 Decembre 1905 Anul LIII ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Abonamentele şi inserţiunile să se adreseze Administraţiei tipografiei arhidiecesane, Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondenţele să se adreseze Redacţiei „Telegrafului Român“, strada măcelarilor nr. 34. Epistole nefrancate se refusă. Articoli nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE. Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii rândul cu litere garmond. Corona nu cedheză. Sibiiu, 20 Decembre n. Spuneam în numărul trecut, că a fost primit în audienţă la Viena şi fostul ministru de finanţe Lukács László, şi că Maiestatea Sa arfi încredinţat să continue cu tratările de pace, ca însărcinat din partea Coroanei cu misiunea aceasta. Ştirea, aşa dată, nu corespundea adevărului, pentru că Maiestatea Sa na dat fostului ministru de finanţe Lukács László absolut nici o însărcinare s£ facă pe mijlocitoriul păcii între Coroană şi coaliţie, nici înainte de audienţă, nici după audienţă. Şi tocmai în faptul acesta residă tragicul pentru coaliţie şi pentru şefii ei. Domnul Lukács adecă a început tratările cu fruntaşii din coaliţie pe propria sa răspundere şi socoteala, şi după cum se spunea, nu fără succes. Domnii din coaliţie au lăsat mult, foarte mult din pretensiunile lor naţionale, şi s’au mulţămit cu foarte puţin, aproape cu nimica, cu mutarea unui ministeriu comun (probabil cel minimul pe care 1 schiţarăm mai sus,— şi n’a spus cu nici un cuvent, că primeşte ofertul coaliţiei, între alte împrejurări destul de acceptabil, care dl Lukács a eşit de la audienţă tot aşa de plouat, cum au eşit în 23 Septembre n. cei cinci şefi ai coaliţiei, când Corona le-a dictat programul pe basa căruia pot să vină la putere. Să lăsăm însă să ne spună un organ al coaliţiei, „Budapesti Hírlap”, că dl Lukács ce a isprăvit la Viena? „Lukács preste tot na adus nimic de la Viena, decât numai faptul gol, dar’ şi acesta învălit în mantaua secretului, că Maiestatea Sa l’a primit în audienţă şi i’a ascultat părerile. Dar’ nici încurajare, nici îndemnare, nici împuternicire, nici îndrumare, fie de orice natură, nu a adus cu sine din odaia de lucru a Maiestăţii Sale. Ragele a ascultat pe Lukács, şi tfia spus nimic. După ce Lukács a fost gata cu espunerile sale, a fost terminată şi audienţa. Regele n’a spus, nici că e bine, nici că e rău. N’a spus absolut nimic a1,1. ..... Si Tjiila.rva st. nlpnaf r]» lo Moi’o-I meze o majoritate parlamentară, care poate accepta programul Coroanei. Alt mod de eşire din încurcătură pentru coaţie nu esistă! Prorogarea dietei. Eri, 19 Decembre n. dieta a fost de nou prorogată, pănă la 1 Martie 1906. Opoziţia coalisată a ridicat iarăşi protest în contra prorogării. Protestul l-a motivat şi presentat contele Apponyi. Partidul liberal s’a alăturat la protest, vorbind în chestie contele Tisza István. Numai trei deputaţi magiari n’au fost pentru protest, şi apoi deputaţii naţionalişti. Saşii au votat cu — coaliţia. Guvernul nu s’a presentat la şedinţă. Socialiştii nu au făcut demonstraţie. gume şiecibkmdtr ci* ins;, re in 8 i'ea şefilor din coaliţie a ?o meze e t*ai iaiuloDgureacu o8 Ci,it dea în cercurile, di o coa ţie, că pitsoui acei»ta va fi acceptat i ... i.gpflr ; mân ne dit. jartea Coreoi SI Diai DtîU'u c.oaîiției așteptau din ce. în ceas telegramă de la \ »eiIfi, SUCt De aci urmeazâ, că nri cât depuVuvfttl îi» tvtul** nn. Ibf n I» ptAlchlj L-a tgtt fci& «e țin se cc.râ coaliția ■ ■ L Cord. h.pe ine siringa mâna cu căldura pentru „jerttru a putea lega pace cu ea, pace voViilS oa rSmânS nini oo V»1q onoele aduse“, renunțând la drepturile ■m Q+.ă lor naționale, numai pentri a p*ee$ se iBăuifces. țtînî % ii-Tif se iwifiwescJt mt Z. poala fi restabilită între Coțiune“.h ♦ a j. tri î f: o j' q ^ « e■e. Și ce se vezi ? Corul ui a png și iDUnJâi ^UtFiUl al absolut nici un preţ pe Cororej pote ca'U puterea în iâce i le-a făcut fostul mi im de fiona nanţe Lukács László, că mrio, gothmi primeşte. Venim dosei de re la Jiţ'a e gata se renunţe la etensionile vorbele pe cari mai oată, naţionale cu privire la Iii ^ iaia îq sunaţi? îa eere j. ajum. coliția de comandă în armată, ar face mai bine/ d%v*.& eadtigmi ar primescu formarea unui c: net" &DaT«i se se făcu sieger' ti’oue. /iar parlamentar, dacă Coroana îi acordă căuta, ca la nouele alegeri se seforată de vcrit K, mc: oc oamenikr de perfect?. ș: fostul naniatru di r.owiA I f* HiBJ €Spre m ci rea crecei Lim e T ri FOISORA Păgi tanciu. (II) Pe basa sf. st ii celei mai vechi, voesc a cum a fost monoteismul, şi ul, religiunea primitivă. Lă dintră om şi un singur e vede dej ■ 16 primele ei Dzeu bir ’ntă prima păi destinat ei şi a urc uvinteli 'steţi şi vă îpleţi păr i-’l supuneţ domniţi -iţii mărei ş ■3 ceriul i anii îişcă pe u lisi t suşi Dze tate iţea lui ta di ţaţă în c se nt Un sing mijlo lui Ada să nu pomul r•sului. Cai iui sing jertfi ulţării Omenimea însă din ce în ce a decăzut astfel, în cât pe timpul lui Noe numai el a aflat „char înaintea lui Iehova*, cu blândeţă şi religiositatea sa. „Noe era om drept şi perfect întră contimporanii săi, şi după Dzeu umbla Noe“ (c. VI, v. 9). Din întrega scriptură nu vedem altceva de cât legătura dintră om şi un singur Dzeu pe deoparte, care pe de altă parte adorarea acestui singur Dzeu de cătră acela. Insă dacă din aceasta legătură reciprocă nu reese altceva, decât că religiunea primitivă revelată a fost monoteismul, ce poate fi politeismul ? Aceasta întrebare trebue să ne intereseze cu atât mai vârtos, că partea cea mai mare a omenirei și astăzi este politeistă. Astfel ar urma, că minciuna, cum zic unii că e politeismul, ar avea mai mare sau cel puţin tot atâta putere asupra spiritelor, ca şi adevărul, ceea ce nu stă, dat fiind că spiritul omului este creat pentru aflarea şi cunoşterea adevărului şi chiar el este o scântee din spiritul divin, care insuşi este adevăr şi dreptate, şi astfel nu poate adera minciunei. Din împrejurarea, că păgânismul are milioane de aderenţi, conchidem că el nu poate conţinea minciuni scornite din parintea unora cu intenţiune, ci trebue să aibă de basă adevăruri revelate, trebue să stee în legătură cu revelaţiunea divină, care deşi e cam obscură, totuşi are putere de-a înlănţui spiritele. Este de altfel chiar o naivitate afirmarea, că religiunea ar pute fi inventată din causa, că oricărei minciuni îi serveşte de basă un adevăr, respective minciuna nu e altceva de cât v Acesta este deci , non pentru muncii fost religiunea prisabilă pentru ca şi astfel să deeât cum nu pote esist esistă nici religi fantasiei. Sunt însuni decăzute, în c s’au schimonosit nu le mai cunoşti dovedi, că într’ad credinţa diferitele cu revelaţia divi esemple. Este superfic amintesc, că în a Grecilor Iupite întră ceialalţi zei, precum Dzeu-Iehova întră îngeri. Acela, precum şi acesta este domn absolut cu o putere nemărginită. Prima omonime şi la aceste două popoare, respective în miturile lor ni se presintă cu o viaţă fericită, fără bele, fără gânduri, fără bătrâneţe şi fără morte. Iată cum descrie Ovidiu viaţa acestei fericite generaţiuni: (Ovid T. 3, vezi: Dr. N. Preda: „Mitologia Grecilor şi Romanilor“): „Aurea prima sata est aetas, quae vindice nullo, Sponte sua, sine lege, fidem, rectunque colebat Poena metusque aberant; nee verba minacia fixo, Aere legebautur ; vec supplex turba timebat Indicis ora sui, sed erant sine judice tuti ..............................................•••••**« Flumina jam lactis, iam flumina nectaris ibant“ Ou alte cuvinte, erau ca Adam și Eva în raiu, fericiţi fâră să aibă vre-o temere, fără să aibă legi, afară de conştiinţa lor, la a cărei glas urmăreau numai ce era bine. (Va urma. Despotismul tot aşa zace în firea omului, ca şi egoismul. Sunt însuşiri nedespărţite de om adevărului, sine qua precum a indispenfalsificată ului. Presalută, nu ît pur al de religirevelate ât aproape să putem respective legătură a câteva căi totuşi nanilor și ut un rol ------- I Iigea electorală. Ministrul de interne a publicat ori proiectul seu de lege despre reformele electorale. Se acordă drept de alegere fiecărui cetăţan de stat, care a împlinit anul al 24-lea al etăţii şi ştie ceti şi scrie în limba sa. Cei trecuţi deja în listele electorale, rămân alegători pentru mai departe, pe zece ani de la promulgarea legii, fără privire la aceea, dacă navea rauuiojoftirea comitatului Făgăraş, DUIr t ro$un 3r0a membrului Dr. Senthrn s’a de- SSl'văpenfcr'a ut asta va traduce pcesiie lui clarat eri. Marţi, vamnira pentru votul uni ,V OjZb vărsai, secret, m » v»strict, ast*. Dr Senuha« ::06 ti. «acei Nemţi, a căror uns dintră cele a ajducat apei aspra guvernul, pentru ordonanţeîe iin Lak* în oit08ti HÎD'vSţâ* faţă de Români, in urma scorniturilor marşave despre mişcarue lor revoluţionare. Cronică bucureşteană. Bucureşti, 17 Decembre n. Poetul Goga e de câteva săptămâni Incoace oaspetele Bucureştilor. Pentru el zilele petrecute aici vor fi fără îndoială cea mai frumosă parte a vieţii sale, dar’ şi pentru istoria literaturii noastre ele vor fi de o însemnătate nu mai puţin preţiosă. Nici odată n’a avut vr’un scriitor român o intrare atât de strălucită în încăperile olimpice ale Parnasului, şi nici odată nu s’a 1 d in limba germană pentru a ie pute .tartae calităţi de astăzi e ţi aceea, c.e, mai „statornici în chitea de lege şi ţară, şi ’s» focul credinţe, statornici“, şi cari pe on cine vine să aducă jertfele laudei la altariul acestui simţământ, îl ştiu preţui din destul. Cetitorii acestui ziar nu vor mai aştepta nici un comentar, ci vor înţelege singuri importanţa acestei înalte distincţii şi consideraţii, de care s’a făcut vrednic un ardelean de al nostru, care ne-a făcut în acelaş timp şi nouă o mare cinste. La trei zile după acâstă audienţă la Regina, „feciorul lui Iosif preotul“ din Răşinari, cedând stăruinţelor continue ale damelor din cea mai înaltă clasă a societăţii bucureştene, a ţinut o conferenţă la mai ivit caşul, ca un scriitor să cucerască deodată cu atâta repeziciune şi lumea scriitorilor şi a cetitorilor, cum s’a întâmplat cu Goga. Dacă ar voi să scrie cineva amănunte din petrecerea lui Goga la București, ar pute scrie sute de pagini, din cari s’ar puta pe deplin convinge, că vorbele de mai sus, nu numai că nu sunt exagerări, dar’ nici nu spun măcar atât, cât ar trebui să spună. Dar’ nu acesta mi-e scopul. Prin acestă cronică voesc să relevez numai un singur moment din lanţul acelor multe şi frumoase, anume audienţa, pe care a avut-o Goga Marţi în 29 Novembre v. la M. Sa Regina României. M. Sa, care e şi o scriitoare mare, cunoscută sub numele de Carmen Sylva, a cetit cu mare bucurie noua solie venită din Ardeal, s’a bucurat cu o bucurie sinceră şi a ţinut să ’l potă vedea pe noul proroc şi în personă, să vorbescă cu el şi să ’i păstreze amintirea, de aceea l’a invitat la palat. Cu sfiala’i îndeobşte cunoscută şi cu acea blândeţă, ce -i şade atât de bine, Goga s’a conformat dorinței Reginei şi s’a presentat la Palat Marți soara la 6 ore. Audiența a durat s/4 de oră, în cursul căreia Maierit.Afi S» a nnsf. forte veselfi, da nrma cnnopOYestesdl- Înmii i&l&a I*? str&ma&ilui Area ’. *