Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)
1906-10-14 / nr. 112
noi sfaturi, cum aţi putea mai bine împlini datorinţele de mâine. Avem între noi doctori pricepuţi, cari vă vor veni cu sfaturile lor în ajutor. Pentru copii frumos crescuţi şi bicerijiţi am adus şi câteva daruri în bani, puţin te putem da, căci popor ticăr fiind nu avem bani adunaţi cu grămada, ci am făcut din mână în mână, ca să facem o făcurie mamelor harnice şi bune şi astfel să indemnăm şi pe altele, ca să fie tot aşa de harnice şi bune, ca acestea. Toate mamele sunt bune şi grijesc de copiii lor, şi dacă copiii lor nu sunt aşa ,ca ai altora, nu ele sunt de vină. De vină e sărăcia şi alte năcazuri şi lipsuri. Apoi mai ştiţi şi aceea, că câte un altoi, ori câtă grije ai pune, tot nu se face pom mare şi frumos ca vecinul lui, căci nu-i din firea sa cum se cade. Vă mulţămim, că ne-aţi ascultat şi rugând pe Dumnezeu să vă dee putere, vă zicem un: „Să hTrăiască mamele harnice din Apold şi declar prima expoziţie de copii deschisă!“ şi Braşovenii la Expoziţie. Din România vin ştiri despre o primire grandioasă ce li s a făcut Românilor din ţara Bârsei cari au vizitat capitala şi expoziţia în săptămâna trecută. Au plecat un jump de peste 900 de oameni, partea cea mai mare popor sub conducerea protopopului V. Voina din Braşov. Primireaşi găzduirea acestor oaspeţi în Bucureşti a fost una din cele mai alese, poate fără păreche. La Predeal au fost întimpinaţi de N. Dumitrescu, funcţionar în ministeriul cultelor; de aci li s’a pus la dispoziţie tren special care i-a dus pană la Bucureşti. In tot cursul călătoriei, la toate gările frumos împodobite li s’au făcut ovaţii şi urale de bun sosit. La Ploeşti în special ieşise o lume imensă la gară. In Bucureşti au sosit seara la orele zece. Capitala fusese din vreme alarmată de apeluri, astfel că la gară era o lume de vro 20 mii oameni. Alai uimitor la sosire. * Muzici militare umpleau văzduhul de cân- ► tece româneşti. Excurzioniştii au fost bine-ventaţi de primăriul M. Cantacuzino şi de arhiereul Calist Botoşeneanul, cărora le răspunde cu entuziasm părintele prof. V. , Joina. Cortegiul impunător trece apoi prin stradele principale pavoasate şi iluminate pănă la Bragadiru, unde s’a luat cina şi excurzioniştii au fost împărţiţi la cuartire. „A doua şi a treia zi au vizitat oraşul şi expoziţia, pretutindenea conduşi fiind de afabilitatea persoanelor distinse ale capitalei. A patra zi a oferit primăria capitalei un banchet splendid în onoarea oaspeţilor. S’au rostit aci cele mai însufleţitoare toaste. Au vorbit primăriul Cantacuzino, Delavrancea, I. Th. Florescu, Disescu, Dr. Leonte, din partea excurzioniştilor păr. Voina, păr. I. Comanescu, D. Greceanu şi Hamsea, apoi dep. Şerban, G. Proca şi alţii. In ziua următoare au vizitat excurzioniştii şi oraşul Constanţa cu marea neagră, întâmpinaţi fiind şi acolo cu deosebită atenţiune. Iar după cinci zile de elevare sufletească şi entuziazm naţioal excurzioniştii s’au întors la Braşov ducând cu sine cele mai senine şi pururi neşterse amintiri. Statua lui V. Alexandri. Dăm programul desvălirei statuei lui Vasile Alexandri, act care se va întâmpla în ziua de 15 Octomvrie v. 1906, în Iaşi. E următorul: La ora 8 dimineaţa, studenţii universitari, elevii şi elevele şcoalelor secundare şi ai şcoalei profesionale, ai seminariului, conservatorului, şcoalei de arte frumoase, goalelor normale, ai şcoalei militare şi ai şcoalei superioare de arte şi meserii, precum şi şcolarii şi şcolăriţele din şcoalele primare, se vor vândui în piaţa din jurul Statuei şi a teatrului, în locurile însemnate mai dinainte. In locurile reservate în jurul statuei vor lua loc: a) înaltul Cler, b) Membrii familiei Alexandri, c) Delegaţii Corpurilor legiuitoare, d) Academia Română e) Curţile şi Tribunalele. Corpul avocaţilor, e) Universităţile din Bucureşti şi Iaşi, cj) Corpul oficeresc, h) Delegaţiunile din ţările româneşti în afară de regat, i) Profesorii secundari, d Consiliul Comunal şi Judeţan cu delegaţii judeţelor şi ai Comunelor, k) Epitropia Sf. Spiridon cu corpul medical. Funcţionarii administrativi, i) Institutorii şi Institutoarele cu corpul învăţătorilor, m) Delegaţii deosebitelor societăţi din Iaşi, n)Reprezentanţii Presei, o) Delegaţii societăţilor dramatice. La ora 9, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, preşedintele Comitetului TELEGRAFUL ROMAN Statuei, va face sfinţirea apei, la semnalul de desvălire a statuei, o va strop cu aghiazmă în sunetul muzicei militare, care va cânta Imnul Naţional apoi corul mitropolitan va cântă imnul Gintei latine. Va urmă seria discursurilor cari se vor ţine în ordinea urmâtoare: a) Delegatul Comitetului f) Răspunsul Primăriului Iaşilor c) Ministrul Instrucţiunei Publice d) Reprezentantul Academiei Române e) Delegaţii universităţilor din Bucureşti şi Iaşi f) Reprezentanţii oamenilor de litere g) Delegaţii societăţii dramatice h) Delegatul Veteranilor t) Delegatul profesorilor secundari şi primari h) Reprezentantul Presei. După terminarea discursurilor, se va recită o Odă în onoarea lui Vasile Alexandri, iar corul din Osoiu va cântă cântece naţionale. Solemnitatea se va încheia prin defilarea tuturor şcoalelor şi corporaţiilor pe dinaintea Statuei în sunetul muzicei militare. NOUTĂŢI. „Principiile fundamentale ale civilizaţiunii.“ Atragem deosebita atenţiune a cetitorilor asupra frumosului studiu pe care începem să-l publicăm, sub titlul de sus, în ziariul nostru. E scris de tinărul şi învăţatul profesor de teologie din Petersburg, Grigorie Spiridonovici Petroff, cu a cărui viaţă şi activitate ne vom ocupă mai pe larg, nu peste mult. E un om fenomenal, admirat mult şi de învăţaţii din Apus, ales de serioşii Germani. * Congregaţia comitatului Albei inferioare s’a ţinut în 15 Oct. sub conducerea noului comitetar, Kemény Árpád. Dintre români au fost de faţă numai 17 din peste 80 membrii. Cele 130 de puncte s’au primit aproape toate fără multă discuţie. La punctul 52 a fost un mic popas. Era vorba de un recurs dat de unii Români în potriva alegeri de notar în Tvr. Comisia a propus respingerea recursului. La aceasta s’a ridicat prof. G. Precup şi în limba românească cu dovezi a arătat că alesul notar nu e vrednic să stea în acea comună. Tot asemenea a susţinut aceasta şi dep. Dr. Iuliu Maniu. Se înţelege s’a primit propunerea comisiei. Hotărârea a trei comune româneşti de a se ajută bisericile din averea comunei a fost respinsă. Preoţii catolici, oamenii bisericei, orbiţi de şovinism, încă au votat pentru respingere. La rescriptele comitatelor Nyitra, Timiş şi Sáros în chestia agitaţiilor naţionaliste vorbeşte prof. Dr. Ion Raţiu, accentuând drepturile naţionale ale poporului român, apoi canon. Dr. Izidor Maron, iar din partea Ungurilor se zbuciumă prof. Fogaraşi din Aiud în accente nervoase de friguri şoviniste contestând existenţa neamului nostru de 18 veacuri pe aceste plaiuri. Advocatul R. Patiţia îl îndrumă să înveţe istoria. S’a ales la urmă comitetul permanent pe 5 ani în care pănă acum fusese şi un Român, Dr. Marcu, pe care l-au scos însă acum pe motiv, că a avut mare rol la înmormântarea lui Axente. E trist câtă vreme comitatul are 90% români şi nici un membru Român în acel comitet. Să nu ne mirăm însă dacă Românii din congregaţie mai bine preferă să stea acasă decât să îşi jignească prin o păşire hotărâtă anumite combinaţii şi preocupaţii personale. * Proces nou are „Tribuna“ din Arad pentru articolul „La temniţă“ scris de V. Niţescu.* Convocare. Amânându-se adunarea generală cercuală, care avea să se ţină în comuna Loman, se convoacă din nou adunarea generală cercuală a „Asociaţiunei“ din despărţământul VI al Sebeşului, care se va ţinea în comuna Lancium Duminecă la 4 Noemvrie st. a. c. la 1 oră p. m. în localul şcoalei române de acolo cu programul publicat. Din şedinţa comitetului cercual din 20 Octomvrie 1906. G. Tatar, secretar.* Nouă pară. Preotul Simion Blajovan din Hodoş a fost pârât de doi jidani din Lugoj pentru contravenţie de steag cu ocazia alegerii de deputat. Pertractarea s-a ţinut cu o grabă uimitoare Miercuri în 24 Oct. Se vede că e lipsă urgentă de probe pentru nimicirea mandatului de la Lugoj. Convenire. Comitetul reuniunei ro- mâne de cântări din Sibiiu aduce la cu- noştinţă că Miercuri în 31 Octomvrie st. , n se va ţinea o convenire socială în restaurantul Pankiewits în onoarea dlui dirig. H Kirchner, din prilejul depărtării sale din Sibiiu. La această convenire sunt poftiţi toţi membrii activi şi ajutători ai reuniunei. Totodată se vesteşte, că Luni seara la 6 ore va fi ultima probă de cor. * Monument lui V. A. Ureche se va ridică în comuna Predeal în apropierea graniţei. Spre scopul acesta s’a constituit acolo un comitet, în frunte cu arhimandritul Dionisie din Buşteni. * Preasfinţia Sa Dl Nicolae Popea, episcop în Caransebeş, totodată naşul steagului „Reuniunei socialilor români din Sibiiu“, a binevoit a dărui „Fondului Victor şi Eugenia Tordăşianu, pentru înzestrarea fetelor sărace“, suma de 20 cor. * Bisericile din Peşin. Un mare aderent al maghiarizării face dureroasa constatare că între bisericile capitalei singur trei sunt ca limba esclusiv maghiară, în colo toate sunt maghiare—germane—slovace ori de altă limbă ca cea română și grecească. In realitate însă e justificabil acest fapt câtă vreme mai sunt în capitală peste 100 mii Nemţi, peste 30 mii slovaci şi între aceştia sunt 32 mii cari vorbesc numai nemţeşte şi 9 mii cari vorbesc nu mai slovăceşte, abstragând de la cele câteva zeci de mii de sârbi, croaţi, ruteni, români etc.* Constituire. In şedinţa din 14 Octomvrie st. n. Societatea „Petru Maior“ s-a constituit în modul următor: Prezident: Pompiliu Nistor, stud. în medicină. Viceprezident: Vas. Vlaicu, stud. în filozofie. Secretar: Nicolae F. Negruţiu, stud. în filozofie. Casier: Ioan D. Voma, student în drept. Bibliotecar: Traian Casiovanu, stud. în, drept. Vicebibliotecar: Sabin Bruţianu stud în filozofie. Controlor: Dumitru Marcu, stud. la tehnică. Notari:Petru Bucşan, student în medicină. Ioan Motoc, stud. în drept. Econ : Adam Iancu, st. în med. Comisia literară : Constantin Bucşan, stud. în drept. Onisifor Ghibu, stud. în filozof. Simion Cocan, stud. în filoz. Adam Iancu, stud. în med. loan Motoc, stud. în drept. Petru Suciu, stud. în filozofie. Comisia Supraveghetoare: Teofil Dragoș, stud. la tehnică. Laurian Gherman stud. în drept. loan Giurgiu, stud. în medicină. * Anunţ. Aducem la cunoştinţa P. O. public, că societatea Petru Maior vinde Almanahul edat de ea cu preţul redus de 1 cor. plus 20 fileri porto. Almanahul cuprinde pe 150 pag, format mare: istoricul societăţii, apoi articoli şi lucrări de valoare iscălite de nume ca: Alexandru Mocsonyi, Alan Marienescu, Ioan Slavici, Florian Porcius, Ioan cav. de Puşcariu, Zah. Boiu, Alex. Roman, Virgil Oniţiu, Victor Onişor, Dr Valerie Bologa, Constanţa Dunca-Şchiau, Dionisie Stoica, etc. Banii rugăm să se trimită deodată cu comanda pe adresa : Soc. de lect. „Petru Maior,“ Budapesta, Ráday u. 20, III 22. La caz contrar exemplarele se expediază cu rembursă. Pentru Societate: Pompiliu Nistor prezident, Nicolae Negupu secretar. ♦ Groază mare i-a cuprins pe ultrapatrioţii din jur de Baia-mare, când au simţit înfiinţarea băncii „Aurora“. Ziarele locale „Nagybánya“ şi „Szatmărvármegye“ scriu articoli fulminanţi împotriva ei atrăgând atenţia Ungurilor asupra „pericolu- ului“ ce ameniţă existenţa lor naţională de acolo.* O carte nouă. Ziarele din România aduc ştirea că patriarhatul ecumenic a publicat o carte sub titlul „Documente oficiale asupra stărilor triste din Macedonia“. Vrea să lumineze opinia publică, de fapt însă atacă pe Români, zicând că patriarhatul nu poate permite ca cererile Românilor să fie prezentate de o autoritate străină (România), care își aroagă reprezentarea acestor creştini, ceea ce constitue motiv suficient pentru a nu se ţinea cont de cererile lor.* Eroul dela Köpenick — ungur. După toate probabilităţile exprimate de toate ziarele, eroul tâlhăriei dela Köpenick este un ungur din Măteszălka, care a mai comis altfel de tâlhării pentru cari a stat 15 ani închis în Francia, Germania, Italia şi asupra căruia se potriveşte nedescrierea făcută de soldaţi. * Mătănii mântuitoare. Nevasta unui ofițer trăsese în zilele trecute la un hotel din Viens. Peste zi a umblat prin oraş, iar sora s’a întors acasă la hotel să se culce. Fiind o femee foarte religioasă s’a pus în genunchi, şi-a zis rugăciunile, iar pe urmă a făcut, câteva mătănii. Acestea au mântuit o, căci a zărit sub pat o figură de om. Imediat a dat alarmă şi într’adevăr sub pat a fost descoperit un tâlhar înarmat care avea de gând să o omoare şi să o jefuiască.* Oftica. Datele statistice asupra capitalei Budapesta dau între altele şi date asupra mortalităţii care este îngrozitoare. La locul prim stă Oftica. Au murit de această boală într’un singur an 1905, 1777 bărbaţi şi 1410 femei, copii din familii cu stare mai bună au murit 163 băieţi şi 120 fete, iar copii săraci a omorât oftica 2667 băieţi şi 2353 fete.* Porunca din Cluj. Ni se vesteşte că preoţii români ("gr. or. şi gr. cat.) din Cluj au primit ordin, ca să facă slujbă şi să se tragă clopotele la bisericile româneşti în ziua când se vor aduce moaştele lui Rákoczy II şi ale soţilor lui în ţară. * Ceea ce place, e mai prielnic corpului, decât ceea ce nu place, cu deosebire se poate zice aceasta despre leacuri. „Emulsion“-ul lui Scott este un fel de pleu de peşte foarte gustos, care se mistue uşor şi care se ia cu plăcere şi de copii. Se capătă în toate farmaciile.* Cărţi şi reviste. Calindariul naţional pe 1907 e dat de „Foaia interesantă“ din Orăştie se prezintă bine, având pe lângă obicinuitele rubrici de date şi o parte literară uşoară şi aleasă, însoţită de 30 ilustraţii din viaţa noastră politică şi socială. Costă 40 fileri cu porto cu tot. Teatru. Mercuri s’a dat opereta „ Bettelstudent”. Domnişoarele Albine Ihon şi Kelly Kemgruber, cântăreţe de nou angajate, s’au prezentat bine. Au voce plăcută şi şcoală bună. Asemenea a plăcut şi noul tenorist A//O di. Ceilalţi sunt toţi cunoscuţi din anii trecuţi. O bună reprezentaţie a fost şi cea de Joi, când s-a dat „Sherlock Volmes", piesă cunoscută publicului Sibuan din anul trecut. Mâne Sâmbătă, se dă „Hamlet,“ tragedie în 5 acte, de Shakespeare, iar Duminecă după amiazi „Im weissen frösd“ comedie în 3 acte şi seara ,Das Wăschermădelu, operetă în 3 acte. 475 înecaţi de fum. In comuna Tirnova au fost înecaţi de fum locuitorul Adam Ficu şi doi copii ai lui. Au făcut foc, dar lemnele ude n’au prins flacără, iar fumul i-a înăbuşit.* Neasâmânat, efect are crucea dupla electromagnetică Nr. 86 967 R. B, inventată de dl Albert Müller (Budapesta, V., Vadász u.) şi rezultatele la cari se ajung prin folosirea ei produc minune. Ca dovadă despre aceasta serveşte şi următoarea scrisoare: Stimate die Müller! Iţi aduc cea mai adâncă mulţămită pentru bunătatea ce ai avut-o faţă cu mine, trimiţându mi în două rânduri câte-o cruce electromagnetică. Fără orice linguşire afirm, că în amândouă cazurile crucea a avut cel mai bun rezultat. De atunci atât eu, cât şi sărmanii mei bolnavi îţi păstrăm cea mai adâncă recunoştinţă, pentru bunătatea d-tale. Te rog deci de nou a-mi trimite un aparat, pe seama unei biete femei bolnave. Repetindu-mi rugarea, rămân, Komárom, cu distinsă stimă Juhász István, capelan. Mamele cari alăptează se simt adeseori foarte obosite, chiar în timpul acela când mai cu seamă ar trebui să fie puternice şi sănătoase ca să-şi poată împlini datorinţele de mamă. Pentru dânsele cu deosebire, este „ Emulsion “-ul lui Scott un mijloc foarte bun de nutrire şi întărire, care constă din cel mai fin pleu de peşte cu var şi natronalypophosphit şi deoarece „Emulsion“-ul lui Scott are gust bun şi se mistue uşor, produce apetite cel mai bun remediu de a însănâtoşa şi de a întări mamele tinere. „Emulsion“-ul lui Scott are un efect mult mai mare ca aleul simplu de peşte. iv 252 1—4 Pescarul cu batogul cel mare este dovada pentru adevărata procedură a lui Scott. Trimiţându-se 75 fileri în mărci poştale, şi amintind de jurnalul acesta se trimit sticle de probă franco de cătră: JPrețul sticlei originale: cor. $ Se capătă în toate farmaciile.