Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)
1908-01-01 / nr. 1
TELEGRAFUL ROMAN. Și eu cred, iubiților, că nici nu este greu să ajungem la acest resultat. Se cere numai voință. Și voință trebue să avem, dacă dorim ca să nu perim, sau în cașul cel mai bun să nu ajungem eutropiți de alții mai vrednici. Frica lui Dumnezeu, și prin aceasta cinstirea legii noastre strămoșești și iubirea fașă de biserică se sădește în inimile tinerimei noastre întâiu și întâiu în sinul familiei, prin cuvintele și faptele părinților. De aceea mult greșesc acei părinți, cari în fața fiilor lor se slobod la glume, la cuvinte urâte, la batjocuri, la sudalma asupra lui Dumnezeu, asupra serviciilor dumnezeești și asupra slujitorilor lui Dzeu, cari se slobod la fapte oprite și imorale, la bătăi, la furtișaguri și poate și la lucruri cu mult mai groaznice. Mult greșesc, dar și mare răspundere vor avea înaintea lui Dumnezeu. Pedeapsa îi ajunge încă aici pe pământ, căci astfel de părinți vor avea să sufere nuntă necinstire, ocări și sudalme de la fiii lor. Sămânța fiicei lui Dumnezeu, a religiosității și moralității, sădită în inima tinerimei, prinde rădăcini prin cercetarea sârguincioasă a sfintei biserici și prin învățăturile de cari se împărtășesc în școală și biserică. Pentru luminarea minții servește școala, dar și aici casa părintească trebue să lupte mână în mână cu școala. Toate neamurile înaintate țin mult la școală. Cu cât un popor este mai înaintat, mai cultivat și prin urmare în mai bună stare, cu atâta am mult grijește de școală. Se cere deci iubiților, ca și noi se ținem la școalele noastre. Să nu fim sgârciți, când e vorba de școală, căci banul dat pentru școală aduce câștig însoțit. De aceea se și zice: „Ai carte, ai partea. Va să zică, ai parte din bunurile lumei, căci prin carte, adecă prin minte luminată de școală ajungi mai ușor la aceste bunuri, mai ușor suporți lupta cu neajunsurile vieții. Mintea luminată prin școală mai ușor va putea afla mijloacele pentru subsistență, pentru viață, căci economul luminat va putea mai cu câștig să-și poarte economia, să lucre câmpul și să cultive feluritele ramuri de economie, iar meseriașul și neguțătorul luminat de școală mai cu înțelegere își va purta meserii, neguțătoria și așa mai mult câștig va avea. Mintea luminată dă putință omului, ca mai ușor să cunoască ce e bine și ce e rău. Dar iubiților, se mai cere ca deodată cu îngrijirea pentru luminarea minții să îngrijim și pentru nobilizarea, cultivarea inimei, ceea ce de asemenea are să se facă, atât în casa părintească, cât și in școală. Luminarea minții și cultivarea inimei să meargă alăturea Prin religiune, prin aplicarea în praxă a învățăturilor Mântuitorului Isus se ajunge mai ușor la nobilizarea inimei. Inima nobila ne deosebește prin blândețe, bunătate, iubirea deaproapelui, facere de bine din dragoste curată față de deaproapele. De aci vedem, că nu toți cei ce au minte luminată, au și aceste însușiri. Căci pot să fie oameni luminați, iscusiți, dar la inimă împotriți, plini de ură, pismă și răutate față de aproapele, răsbunători, neîndurațijli vai, acești oameni sunt mai răi decât fiarele sălbatice. Căci pe când fiara sălbatică după firea ei sugrumă pe altele și chiar și pe om, deodată în sălbătăcia ei, sau pentru a-și stâmpăra foamea, pe atunci omul cu minte iscusită, dar cu inima înrăutățită, iscodește fel de fel de apucături pentru de a strica de aproapelut, fi de fel de torturi sufletești și trupești pentru de aproapele său, asupra căruia își varsă ura sau răsbunarea, și aceasta nu pentru saturarea foamei, ci din plăcere sălbatică, sau din lăcomie nebună. Vedeți dară, iubiților, că și inima trebue cultivată. Din inima nobilă se nasc multe binefaceri, căci unde este inimă nobilă acolo domnește dragostea frățească, iar dragostea frățească este o putere nebiruită, este un isvor nesecat de bunătăți. Iar, dragostea frățească netezește deosebirile dintre oameni, dintre bogați și săraci, dintre stăpâni și slugi, dintre cei puși sus în societate și dimie oamenii de rând. Din ea isvoresc așezămintele binefacerei, așezăminte de cultură. Cel cu dare de mână, cel mai avut, nu folosește averea numai pentru sine, ci împărtășește de ea și pe cei lipsiți. Cel mai tare ajută pe cel mai slab, cel mai înțelept povățuește pe cel mai necunoscător de lucruri. Unde este dragoste frățească și inimă nobilă, acolo nu se află egoismul, iubirea de sine, ci se sprijinesc interesele comune, obștești, folositoare tuturora. Pe lângă minte luminată și inimă cultivată avem apoi lipsă și de voință tare. Știm, că omul are voință liberă, așa, că poate face ori bine ori rău, căci dupăcum zice sf. loan Gură de Aur: „După ce am primit harul de sus, depinde de voința noastră a face bine sau rău“. Și așa se poate, ba se și întâmplă, că deși omul cunoaște binele, el totuși face răul. De aceea, voința trebue întărită, disciplinată astfel, ca se lucreze numai aceea ce este bine. Și pentru ca să ajungem la voință , tare și disciplinată, trebuesc împedecate s poftele sau patimile omenești, oan ușor subjugă voința omului și trebue să ne exercităm, să ne dedăm a face numai a ceea ce este bine și să iubim adevărul și dreptatea! Așa se facem noi și se găsim, ca așa să facă și fiii noștri. Astfel lucrând, iubiților, vom înainta spre desăvârșire, ne vom împlini chemarea noastră aici pe pământ, sufletul va birui trupul și vom asigura viitorul nostru aici pe pământ și fericirea vecinică. * Iubiților! Frica lui Dumnezeu să fie temelia lucrărilor noastre. Minte luminată, Încălzită de dragostea frățească să ne povățuiască în cărările noastre. Voința statornică și neclătită să ne fie boldul inșuințelor noastre spre țânta finala, care este desăvârșirea noastră, ca astfel să se preamărească tatăl nostru cel ceresc întru faptele noastre. Nu este timp de perdut iubiților, ci trebue să fim treji și se priveghiem și se lucrăm, căci ispitele sunt multe. Trezvia, priveghierea și munca oțelește pe om, iar nepăsarea și trândăvie îl moleșește. Omul oțelit și înarmat cu însușirile sufletești ce le-am atins mai nainte, e în stare se înfrunte toate greutățile, toate neajunsurile, e în stare să se țină deasupra, să insufle respect și să-și asigura o existență cinstită. Iar omul moleșit, nepăsător, care trăește numai pentru ziua de astăzi, la cea dintâia greutate îngenunche și e cotropit de cei mai harnici. Pe lângă toate acestea, iubiților, se domnească între voi bună înțelegerea isvorită din dragostea frățească. In această bună înțelegere se îmbrațoșau sfânta noastră biserică și așezămintele ei, se lucrau pentru înaintarea și întărirea ei, în carea și noi ne aflăm fericirea noastră. Remâneți întru învățarea Domnului nostru Isus Christos, care s’a născut pentru mântuirea noastră, căci după cum zice sf. Apostol loan: „Oricine nu rămâne întru învățarea lui Isus Christos, ci se depărtează, nu are pe Dumnezeu. Iar astăzi bucurându-ne de sfânta Naștere a Domnului Isus Christos, primiți și păstrați în inimile voastre cuvintele mele arhierești, izvorite din inima mea doritoare de fericirea voastră, și cântați împreună cu îngerii: „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace între oameni bunăvoire’, ca astfel darul Domnului nostru Isus Christos și dragostea lui Dumnezeu tatăl și împărtășirea sfântului duh să fie cu voi cu toți. Amin! Impărtășindu-vă binecuvântarea mea arhierească sunt Al vostru tuturor Caransebeș, la Nașterea Domnului Isus Christos, 1907 Voitoriu de tot binele Nicolae Popea episcop. Advocat nou. Domnul Dr. Ilie Popea ca s deschis cancelarie advocațialâ în Reghinul săsesc (Szárregeti), piața pricipală, numărul 240, lângă oficiul de dare. * Răscumpărare. Domnul Petru Cauciuc din Mediaș și-a răscumpărat felie,ttărite de A iu nou, cu 4 coroane, trimie cassei arhidiecezane, ca contribuire la Ion NOUTĂȚI. Anul nOU fericit dorim tuturor cetitorilor, colaboratorilor și binevoitorilor ziariului nostru. * Din causa sfintei sărbători a Anului nou, numărul proxim al foii noastre apare Vineri d. a.. * Pentru învățătorii noștrii învățătorii români din Arad, au cerut dela guvern cvincvenalii. Inspectorul școalelor din com. Arad, Variassy Árpád, a adus-o aceasta la cunoștința comisiei administrative, care a ținut ședință la 7 Ianuarie. Comisia a declarat că nu va sprijini cererea învățătorilor români, decât dacă învățătorii români vor propune limba maghiară cu succes. ■* „Țara Noastră“ apare de la Anul Nou în format mare, ca celelalte foi pentru popor, și o revistă politică-culturală. Numărul prim, primit astăzi, are 12 pagini și un cuprins foarte prețios. Domnul Octavian Goga scrie un remarcabil articol de fond cu privire la situația politică, întitulat ,Pe drum nou“ și mulți alți scriitori români de seamă publică câte ceva în numărul aceste. Prețul revistei, care apare regulat în fiecare Duminecă, face 5 coroane la an. O recomandăm de nou cărturarilor noștri de la sate. * Wilhelm Busch, poet german, autor al mai multor lucrări literare bine apreciate, a decedat în Machtshausen, în etate de 70 ani. * Generalul Golgoczy, inspector de trupe în armata austro-ungară a fost trecut la pensie cu începerea anului 1908. Maiestatea Sa i-a adresat o scrisoare foarte elogioasă, în care îi mulțămește pentru serviciile aduse.* Concertul dșonreilor Meltzl și Gmeiner, dar Vineri sara, a fost bine cercetat și bine executat. Ambele concertante au primit aplauze sgomotoase și buchete de flori, ca recompensă pentru frumoasele lor prestațiuni artistice. Publicul s’a depărtat pe deplin mulțămit.♦ f Nicolae P. Maciu, proprietar în Sebeșul săsesc, după lungi și grele suferințe, în etate de 84 ani, împărtășit cu sf. taine, a decedat în 8 Ianuarie n. c. 10 oare din 7'. Rămășițele pământești ale defunctului au fost depuse spre vecinică odihnă Vineri, la 10 Ianuarie n. c. la 2 oare da. în cimiteriul gr. or. din Sebeșul-săsesc. * „Vatra școlară*. Primim următorul comunicat: Vă aducem la cunoștință, că din causa grevei lucrătorilor tipografi din Sibiiul nr. 10 al revistei „Vatra școlară* nu a putut eși la timp. Acest număr va eși probabil numai după Anul Nou. Totodată, vă împărtășim, că din causa puținului sprijin dat de învățătorii noștri — din vreo 400 abonați 200 m și au achitat abonamentul — apariția revistei cu începutul anului 1908 se sistează. Comitetul de redacție al revistei, „ Vatra școlară“. " • • Zăpezi mari. Din Danemarca se depeșează, că pe acolo a nins în țara întreagă atât de mult, încât orice comunicație e întreruptă. Trenul expres, care venea din Copenhaga spre Berlin a trebuit să se reîntoarcă la Copenhaga iar cel din Berlin s’a oprit pe drum, fără a mai putea merge nici înainte nici îndărăt. * Grației pe seama hoțului. Consiliul comunal al orașului Oradea-mare a luat hotărâre, să ceară de la Maiestatea Sa grațiarea fostului casar orășănesc Hegedűs, care a defraudat 120.00 cor. din banii orașului și pentru această faptă a fost judecat din partea tribunalului la opt luni temniță odinară. Motivul e acela, că hoțul, prins cu fapta, a restrnd banii, și prin urmare, nu e nici o perdere. Curioase vederi au dnni consilieri ai orașului Oradea mare! ♦ Se ieftinesc banii. După bancile mari din Londra,Berlin, etc. a venit și banca austro ungară și a redus scontul dela 6 la 5 procente. Semnul, că situația financiară s’a îmbunătățit și că banii se ieftinesc iarăș. * Dela oraș Consiliul comunal al orașului Sibiu s’a ocupat în ședința ținută toi cu rugarea comunităților bisericești gr. or. române din Sibiiu cetate și suburbiul iosefin, de a le urca ajutorul dat pentru susținerea școalelor confesionale. Rugarea, firește, a fost respinsă, cu toată apărărea făcută din partea membrilor români Nicolae han asesor cons. p . A. de Preda, fisc consistorial. Pentru cultura românească orașul nostru nu are bani! * Concert în Lugoj. Reuniunea română de cântări și muzică din Lugoj aranjează astăzi. Luni, în 13 Ianuarie 1908 (la Sân-Văsii) sub dirigența dlui Ioan Vidu în pavilonul otelului „Concordia” din Lugoj concert urmat de dapă, începutul precis la orele 8 seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită și darea de seamă se va face pe cale ziaristică. Consemnarea contribuirilor ca răscumpărare a felicitărilor de Anul nou pentru Muzeul „Asociațunii”. Confirmăm cu mulțămită primirea următoarelor sume de la P. T. Domni: Arseniu Bunea, secretarul comis, grănnț., Nicolae Togan, protopop, Pant. Lucuța, căpitan în pens., toți din Sibiiu, George Borzea, preot, Coveș fiecare câte 3 cor., D. Florian, căpitan, Trebinje 5 cor., Mih. Ittu, silvicultor, Kaposvár 3 cor., loan Adw Preda, advocat, Sibiiu, răscumpărarea felicitărior de Anul Nou și de ziua onomasticâ 30 cor., Axinte_Moșoiu, Bran, 4 cor., Gorge Vlassa, preot militar, Eger, loan cav. de Pușcariu, septemvri în pens., Bran, ambii câte 10 cor. Basiliu Pop de Pr rșan, advocat, Sibiiu, Liviu Friedmann, notar, Șibot, loan Dregan, Dr. Moldovan, Sebeșul-săsesc, Dr. loan Marciac, Dr. Cărnn Velican, Dr. Rubin Patița, advocați, Alba Iulia, Vasile Duma, protopop, Lăpușul-ung., fiecare câte 6 cor., Constantin de Colbași, Șpring, Zevedeiu Murășan, paroh, Dr. I. Elekeș, Sebeșul-săsesc, Aurel Stoica, inginer Alba-Iulia, fiecare câte 4 coroane. Ioan Teculescu, protopop, Dr. Enea Nicola, medic, Virgil Vlad, farmacist, Alba- Iulia, Gavril Precup, profesor, Blaj, Sim. Stoica, medic, Abrud, Teodor Hermann, protopop, Dej, fiecare câte B cor., Iulian Titu Aregeș, Victor Săbăduș, I. Bojiția, advocat, Silviu Patița, regim. 50, Brașov, Vasile Ciuta, înv. pens., Jebelin, Dr. Alexandru Fodor, medic, X. Y., Vaier Velican, prim contabil la „Iulia“, Sim. Micu, protopop, Ștefan Cacovean, judecernual, Alba-Iulia, fiecare câte 2 cor., George Filipan, advocat, Alba Iulia 1 col. Sibiiu, 10 ianuarie 1908. Prezidiul Asociațiunii: Iosif Sterca Șuluțu. Cărți și reviste. Graiul din țara Oașului, de I. A. Candrea, cu mai multe ilustrațiuni: București, atelierele Socoecu. Prețul 1 leu și, 50 bani. Are și un glosariu și o hartă a țării Oașului. E o carte, al cărei cuprins e adunat cu multă migăleală și conștiență. * „Aulicul Tinerimei“, revistă pentru tinerimea școlară, snnl V numărul 6 pe Decemvrie 1907. Cuprins bogat și variat. Mai multe ilustrațiuni. Prețul 5 coroane la an. Administrația București, Bulevardul Academiei, numărul 3. Redactor 1. Moisil.* „Luceafăărul". Nr. 22, a apărut cu următorul sumar: O. C. T.: Björnstjerne Björnson. A. Leva: Cântec, (da Minna Urbantsisoh). Mihail Sadoveanu: Copilul nimănui. Maria Cunțan: Fragmente din „Fecioara de Orlean“ (de Schiller). O. C. T.: Tatăl, de Björnstjerne Björnson(traducere). Oct. Goga: Poezia vieții (de Fr. Schillar), G. C. Ionescu: De la țară. I. Ciocârlan: Inimă de mamă (nuvelă). Liliac: Cântec (poezie) I. Agârbiceanu: Nepotriviri (nuvelă). G. B. Duiou: Dări de seamă: „Aevea“ de I. B. Hotrat. Red. și adm. Abonaților noștri. Premiile revistei „Luceafărul“. Ilustrațiuni: Björnstjerne Björnson la masa de scris. Țărani și țărance norvegiana. Port din Bilbor (corn. Giuc). Björnstjerne Björnson (portret). * Raportul anual al societății academice române Junimea din Cernăuț, anul XXIX administrativ, de la Noemvrie 1906, pănâ la Noemvrie 1907. „Familia Română* revistă săptămânală ilustrată, pentru literatură, informații și distracție, va apare la Anul Nou in Budapesta. Proprietar și prim-redactor al nouei reviste va fi dl Lucian Bolcaș, redactor la „Lupta* și „Poporul Român*. Noua revistă promite a aduce și o surpriză pentru dame, începând deja cu întâiul număr. Abonamentul costă pe un an 10 cor. Numele de probă se trimit, la cerere, dela redacția „Familiei Române“, Budapesta V. Srada Csáky 23. Teatru. Luni: In beneficiul lui Spiegl „Der Kellermeister“, operetă. M r(i: „Die Robensteinerin“. dramă. re părinți 11 surprinde când dau prima dată Emulsiunea lui SCOTT copiilor cari sufer de boala englezească. Emulsiunea lui SCOTT face pe copii foarte repede sănătoși și robuști. 9 (276) întărește oasele și contribue la întreaga desvoltare. Un astfel de rezultat însă se poate ajunge numai prin bun mijloc într’adevăr bun. „Scott“ conține peste tot numai părți din realitatea cea mai bună și experiența extraordinară Scoțiană de efectuare face posibil, ca efectul să se mărească, și ca „SCOTT“ pentru tineri și bătrâni să fie ușor de mstuit, chiar și pentru copii a cu aceasta,marca caror aparență se pare dubioasă. Lumea pe ® țeior Prețul unei sticle originale C. 250 De cumpărare în toate farmaciile lui SCOTT.