Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)

1908-10-16 / nr. 113

7. Designarea locului pentru con­­ferența viitoare. 8. Alegerea comisiunei verificatoare. 9. încheierea conferenței. Brad, la 6 Oetomvrie 1908. Vasile Dămian protopreabiter. Dela sate. Progresele unei comune bine conduse. Cămpuri-Surduc, Octomvrie. Pot zice, că numai 100 familii for­mează poporul meu. Cu mare drag amin­tesc acest număr! Voesc însă a arăta, că acest mic popor — dacă m’a ascultat — mult a lucrat în răstimpul de zece ani. Nu să cunoștea că aici e sat, ci că­­lătoriul își zicea înainte cu zece ani: „Cine știe ce case sunt și acestea, cari nici nu arată a fi sat“ ? căci numai puține sunt lângă drumul de țară. Dar cel­ ce nu va fi fost de zece ani pe aici, poftească acum și sigur îi va cu­prinde mirarea, că­­ ce lucruri frumoase s’au săvârșit de cătră acest popor mic, luând în considerare și sărăcia cea mare, din cauza pământului puțin fructifer. Nu voesc să-mi reclam laudă, căci nu am lipsă, și nu voesc a mă bate în pept, căci nu mi-e firea, — ci voesc să spun sin­gur adevărul, ca spre lauda poporului meu să fie spus. In anul 1898, între cele mai mari furtuni de opoziție ce să pot închipui, am izbutit cu poporul meu mic și sărac și ne făcurăm o biserică, despre care chiar și dușmanii cei mai înverșurați zic că e „fru­moasă“. Și notez, că bani de ai bisericei cu totului tot au fost numai 2000 fi. și asta nimic. Biserica când o gătarăm, ne costă 24­000 cor. Ei, dar de unde s’au plătit banii, dacă poporul e sărac? Din ajutorul lui D-zeu și a oamenilor milostivi, căci pe popor nu s’a făcut nici un arunc. Au suportat însă oamenii din samă afară multele că­răușii. Și nici datorii nu are biserica astăzi. Azi după zece ani — dela săvârșirea acelui lucru măreț — cum prăznuește po­porul meu? Iată cum! Cu o noauă instituțiune corespunzătoare, cu o școală nouă, gata, zidită în apropierea bisericei, unde să află și locuința preoțească, tot modernă. Școala cu două sale de învățământ, și deosebit odăile necesare, precum și su­­praedificatele, menite învățătoriului. Mi-ar plăcea să-i văd părechea în ju­rul acesta! In adevăr și merită să serbăm cu mare mulțămire și bucurie acest jubileu de zece ani de la edificarea nouei biserici. După preliminar, dar și după cea mai ușoară socoteală, această școală a noastră face 14 000 cor. Ei bine, dară cum stați cu celelalte lucruri interne ? Ne va întreba omul în­țelept. Căci ziduri ziceți că aveți. Iată sirguința poporului meu și în altă direcție! Cu edificarea bisericei ni­ s’au gătat toți banii și în restimpul de zece ani ne-am dat silința a ne câștiga parale de. edifica­răm și noaua școală. Afară de asta, ne trudim a asigura și salariul învățătoresc din propriul nostru, de la biserică. S’a înființat în scopul acesta un fond de bu­cate, care încă e în o mărime frumușică (680 măsuri). Cu repartiția și cu ce putem rupe din interesele fondului de bucate, cu aju­­toriul lui D-zeu vom vedea rodul bun al ostenelelor noastre în a salariza pe un în­vățător bun, după cum pretinde legea. Am ajuns la rezultatul de s’a înfiin­țat — de vre-o câțiva ani — și „Reu­­niune de femei“, care să nu creadă ci­neva, că e numai lucru mort, ci putem dovedi, că desvoltă o activitate bună în realitate. Nu ne lipsește nici biblioteca paro­hială, constătătoare din 180 cărți, și cari cărți în anul 1907/8 au fost usate (cetite) în 390 cașuri de poporeni, ceeace arată protocolul respectiv de la bibliotecă. Spre aprobare ne sunt înaintate și statutele reuniunei de cântări, îmbrățișează acest popor și meseriile, căci de prezent sunt 18 învățăcei de aici la diferite meserii — parte calfe, parte învățăcei. Amintesc apoi și despre înstituțiunea creată anul trecut: „însoțirea de credit“, care azi are 95 membri, și ne e de mare folos. Lucrurile mai mărunte, cari nu au însămnătate obștească, nu le amintesc. Cu cea mai mare mulțămire sufle­tească ,ie deci poporului meu înaintea TELEGRAFUL ROMAN lumei, că e demn a sărba jubileul de zece ani dela edificarea celui mai însemnat așezământ, dela edificarea bisericei. Deci pregăteștete poporul meu, ca în decursul anului — precum va ajuta D-zeu — să serbezi jubileul de care ești vrednic, și să aveți binevoitorilor tăi, ce ai făcut, ca „văzânduți faptele tale cele bune, să preamărim pre D-zeu*. _________ loan Budoiu preot. NOUTĂȚI. De la curte. Maiestatea Sa Regele mai remâne săptămâna aceasta în Buda­pesta, apoi pleacă la Viena. In cursul săp­­tămânei vor fi doua prânzuri de curte, astăzi și Vineri, la cari vor fi invitați mem­brii delegațiunilor.* Sănătatea Regelui Carol. Suntem puși în măsura de a putea da știri abso­lut autentice, primite din izvor sigur, des­pre starea sănătății M. Sale Regelui Carol al României. Maiestatea Sa se simte bine de tot. Lucrează ca în trecut, primește lume, mânâncă bine și face primblări mici prin pădurea Sinaei. In curând nu se va mai resimți de loc dureroasa boală prin care a trecut M. Sa.* Adunări poporale se mai țin Du­minecă, în 1 Noemvrie n. în Brașov, în Ocna Sibiiului, în Porcești, în Viștea inferi­oară, Veneția inferioară și Șinca veche. Con­vocările le publicăm în numărul viitor. Monument Maiestății Sale. Cei din Bosnia și Herțegovina, anexați acum la monarhia noastră, au luat hotărâre se ri­dice monument Maietății Sale, din inci­dentul anexării. S’a ales un comitet, care va lansa apeluri și va aduna suma ne­cesară pentru monument. Domnul general Theodori, medicul de casă al M. Sale Regelui Carol, care a avut un accident grav de ascensor la Sinaia, se află pe calea însănătoșării. Pi­ciorul, care îi fusese turtit, să desumflă și căldura scade.* Viriliștii români ai comitatului Sibiiu pe anul 1909 sunt următorii: Exel. La metropolitul loan Mețianu, 4486 cor. Parteniu Coma directorul „Albinei“ (Si­­biiu) 3041 cor. Dr. Octavian Rusu advo­cat (Sibiiu) 1720 cor. Nicolae Vidrighin proprietar (Rășinari) 1534 cor. loan B. Boiu paroh ort. (Sibiiu) 945 cor. loan de Preda advocat (Sibiiu) 938 cor. loan Mihaiu ho­telier (Sibiiu) 854 cor. Alexandru Selu pro­prietar (Sibiiu) 840 cor. Petru Comșa co­merciant (Săliște) 792 cor. loan G. Bozdoc proprietar (Veștem) 746 cor. Dr. loan Elekeș mediu (Sebeșul săsesc) 666 cor. George lm­­băruș inginer (Sibiiu) 600 cor. și loan Dra­gan notar public r. (Sebeșul­ săsesc) 572 cor. * Abecedarul pentru analfabeți. Un oarecine se miră în „Gazeta Transilvaniei“ numărul de eri, cum de am putut noi pu­blica articolul dlui profesor Dr. P. Span în numărul 109, permițând să se dea sfa­tul absolut inoportun ca: „Să nu ne pri­pim, căci ne poticnim“? Se vede, că dom­nul care se miră nu e în­curat cu mi­siunea presei periodice, care are datorința, mai ales în chestii însemnate, ca cea de care e vorba, să publice toate părerile oame­nilor competenți, pentru că numai așa pu­blicul poate se-și formeze o judecată co­rectă. Stuard Mill spunea, că dacă dintr’o mie de oameni, unul singur e de părere contrară, trebue ascultată și părerea ace­stuia, pentru că în cele din urmă nu se poate ști, dacă nu cumva tocmai părerea lui e cea corectă. Și Stuard Mill a fost un oare­cine, la tot cașul ceva mai mult decât domnul care să miră de — neprice­perea proprie.* f loan Petru, paroh gr.-ort. în Ibâ­­nești, după un morb scurt, împărtășit cu ss. taine ale muritorilor, și-a dat sufletul în mânile Creatoriului. Luni în 26 Oct. n. 3 ore dimineața, în anul 62-lea al etății și 38 al preoției. înmormântarea să va face astăzi. Mercuri, în 28 Oct. la 1 oră p. m. în cimiteriul comunei Ibănești. Pie-i ță­râna ușoară și amintirea vecinică! « Calitatea femeei. Un ziar mare din Anglia a deschis un chestionar, și a ce­rut răspuns de la toți cetitorii săi cu pri­vire la următoarea întrebare: „Oare e ca­litatea pe care o apreciați mai bine la fe­m­ei?“ Au întrat peste 17 000 de răspun­suri, dintre cari unele spuneau, că frum­­seța, altele că discreția, și altele că tăce­rea e cea mai bună calitate a femeii. Șasesprezece mii de răspunsuri au fost însă de înțelesul, că cea mai interesantă calitate, pe care poate să o aibă o femee, este — arta bucătăriei! * Profesor suspendat. Profesorul Zo­ványi lenő de la teologia calvină din Sá­­rospatak a fost suspendat și tras în cer­cetare disciplinară din partea superiorității sale bisericești, din motivul, că a scris o carte istorică, în care afirmă și dovedește, că adevăratul reformator a fost Luther, iar Calvin a fost numai un imitator, căci el nu a reformat nimica, ci numai a or­ganizat, după principiile de reformă ale lui Luther. Autoritatea bisericească vede în aceasta o vătămare adusă bisericei în serviciul căreia se află scriitorul, deci l-a suspendat. Așa procedează alte confe­siuni față cu oamenii plătiți de ele, cari însă își permit să atace „dogmele și ca­noanele“ bisericei proprii. * Monumentul lui Rousseau. La Er­­menonville, în Francia, a fost ridicat un monument lui Jean Jacques Rouseau, celebrul autor al cărții Emil, sau despre e­­ducațiune, și al contractului social. Rousseau în orașul acesta și-a petrecut ultimele zile ale vieții. Monumentul s’a ridicat pe locul unde Rousseau a fost înmormântat la anul 1778, în luna iulie. Monumentul e compus dintr’un soclu înalt, în vârful căruia se află statua lui Rouseau, care șade pe o stâncă și pare că vorbește cu cineva. In dosul său se înalță adevărul, representat prin o femee, care privește cu frică la fi­gura marelui filosof. Pe soclu sunt săpate datele: 1712—1778, și cuvintele următoare ale filosofului: „Va veni vremea, sunt si­gur, când oamenii cinstiți îmi vor bine­cuvânta memoria și-mi vor plânge moartea“. Autorul monumentului e sculptorul Greber. * Un viu între morți. Intr’un cavou familiar din cimiteriul catolic din Bucu­rești a fost aflat un surdo-mut, care’și în­­temeiase aci o mică gospodărie și locuia aci, împreună cu morții. Avea și o lampă mică, pe care o aprindea totdeauna sara, ca să nu-i fie urât. Tras la răspundere din partea poliției, a arătat prin semne, că nu avea unde să locuiască și să se a­­dăpostească de vreme rea, deci s’a­u dus la morți, căci cei vii nu au voit să-l pri­mească. Și morții nu l-au alungat din casa lor. Poliția a dispus, ca nenorocitul să fie internat în azil.• Matematicianul Abel. Acum de curând a fost inaugurat în Cristiania monumentul matematicianului norvegian Niels Henrik Abel, în prezența regelui Hakon și a unui public foarte numeros și distins. Abel a murit la anul 1829, în etate numai de 27 ani. Era docent la u­­niversitatea din Cristiania, și cu toate că era foarte tinăr, a produs enorm de mult pe terenul matematicei. El e fondatorul teoriei generale a integralelor funcțiuni­lor algebrice, și mai ales al celebrei teorii numite după numele său, „teoria Abel“.­­ La fondul Victor și Eugenia Tor­­dășianu pentru înzestrarea fetelor sărace au mai dăruit, și anume din prilejul expo­ziției de poame a 5-a a „Rem­. rom. agri­cole Sibiiene“, următorii: Ștefan Popovici notar în Racovița, soția sa Mărioara n. Constantinescu și fiul lor Octavian, câte 40 bani; dna Eugenia Proda n. Mandeal soție de măsar 70 bani; Dr. I. Iancu me­dic Tălmaci 40 bani; George Maxim co­mers., Irimie Răduț notar și Aur. Cosciuc dir. școl. econ. câte 1 cor.; I. Pamfilie architect și copiii sei Liviu și Florica în total 60 bani; Hie Aleman înv. Avrig, 20 bani și Eugenia Tordășianu prof. 10 bani. * Farmaciile au făcut în deceniile din urmă progres foarte mare. Avem d­­e­ as­tăzi pretutindenea protejatul mijloc, un­­soarea de ficat de pește într’o formă nouă, care nu numai că liberează unsoarea de părțile rele, de mirosul și gustul greu, ci îi dă o formă ușor de mistuit, care îi mă­rește efectul. Aceasta este „Emulsiunea lui Scott”, care se găsește in toate far­maciile. Pentru economii nenorociți de pe Valea­ Hârtibaciului. La apelul nostru pentru ajutorarea economilor noștri nenorociți prin grindină au binevoit a dărui: Ilustra doamnă Io­­hanna Moldovan, 2 cor., Dr. George Mol­dovan, medic în Arpaș, 10 cor., Aur. Cos­­ciuc din prilegiul exposiției de poame a adunat cu pălăria 2 cor. Suma incursă 236 cor. — Contribuiri se mai primesc la subscrisul comitet. Sibiiu, 26 octomvrie 1908. Comitetul central al „Reuniunei ro­mâne de agricultură din comitatul Sibiiu". Pantaleon Lucuța Vie. Tordășianu prezident, secretar. 467 Convocare. Alegătorii și poporul din cer­curile electorale Sibiiu, Nocrich, Cis­­nădie, Cristian și Sebeș, sunt con­vocați la o adunare, care să va ți­nea Duminecă în 1 Noemvrie st. nou la carele 2 d. a. în Sibiiu, în sala casei societății (G­esellschaftshaus). Ordinea de zi: 1. Deschiderea și constituirea adunării. 2. Desbatere asupra situației politice și în deosebi asupra votului universal. 3.­­Proiecte de resoluții și ho­tărâre asupra lor. 4. închiderea adunării. Sibiiu, în 25 Octomvrie 1908. Dr. Liviu Lemény m. p. Parteniu Cosma m. p. Dr. Ioan Stroia m. p. Octavian Tăslăuanu m. p. Victor Fincu m. p. Dr. L. Borcia m. p. Dr. Al. Vasilie m. p. Dr. Dumitru Ște­fan m. p. Dr. Hie­reu m. p. loan Rebega m. p. Sofron Roșea m. p. Dr. Ilariu Holom m. p. Petru Sim­­tion m. p. Dr. Petru Șpan m. p. Octavian Tobias m. p. Eugen Vancu m. p. Lazar Tritean m. p. Dumitru Comșa m. p. Dr. Octavian Russu m. p. Nicolae Ivan m. p. Constantin Popp m. p. Emil Verzariu m. p. Silvestru Moldovan m. p. Iuliu Po­­pescu m. p. Dominic Rațiu m. p. Dr. Tiberiu Bredicean m. p. Dr. loan Borcea m. p. Iuliu Enescu m. p. Dr. loan Fruma m. p. Dumitru Sân­­dean m. p. Petru Cioconea m. p. Poșta redacției. loan Fodorean, paroh, Moșna. In sen­sul­­­ lui 20 art. de lege XXVII, din 1907, în școalele confesionale, care reflectează la ajutorul statului, studiile, limba maghiară, aritmetica, geografia, istoria și constituția patriei, au să se propună după un plan de învățământ aprobat și din partea minis­trului de culte. Dacă planul stabilit din partea autorității confesionale nu va ob­ținea aprobarea ministerială, atunci obiec­­tele mai sus amintite trebue să se pro­pună după planul de învățământ statorit de ministru. Disposițiile acestui­a. stau în strânsă legătură cu disposițiile §­lui 19. In acest din urmă­­, se zice, că planul de învățământ al limbei maghiare îl stabi­lește ministrul de culte, în conțelegere cu autoritatea confesională. In acest sens de ministru a presentat consistorului arhidie­­cesan un proiect de plan, față de care consistorul și-a făcut observările încă în luna Decemvrie 1907. De atunci n’a mai sosit nimic. In petițiile, cari se aștern acum pentru dobândirea de ajutoare, să se spună, că în ce privește planul de învă­țământ și împărțirea orelor, nefiind acele încă stabilite, se vor acomoda planului pe care-l vor statori autoritățile competente, în sensul an­ ilor 19 și 20 din legea șco­lară. Teatru german. Mercuri: Zigeunerbaron, operetă în 3 acte. Joi: Vater un Sohn, comedie în 3 acte. Creșterea dinților. Dați suferinzilor Emulsiunea lui SCOTT și puneți capăt insomniei. f­­in­­ții ies fără durere și fără tul­­burare de intestine și de­vin albi, tari și drepți. Co­pilul devine prevenitor și ia cu plăcere 10(270) 1­4 Emulsiunea lui Scott. Veritabil numai­­*T. . . 1 cu această marcă MiStUirea 06 6 1111016* — Pescarul—ca­­* . ^ a­i . v *■ semnul garanției de Câtă Se IQ dreapta. al experiențelor im scotT. prețul­rtiC­ei originale cor. 2-50. Se găsește în toate farmaciile.

Next