Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)
1910-01-05 / nr. 1
Anul LV ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. i Sîbiîti, Marti 5/18 ianuarie 1910. g gf =— ................. Apare Madia, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserționile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. măcelarilor Nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se Înapoiază. "ei [UNK]Vi"," Nr. 1. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii, rândul cu litere garmond. Anul nou în Sibiu. Sibiiu, 17 Ianuarie n. Vineri, în ziua Anului nou, după terminarea sfintei liturgii, inteligența română din Sibiiu, aproape întreagă, s’a presentat, ca în anii premergători, la Inaltpreasfințitul nostru Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Mețianu, pentru a-i aduce felicitări de Anul nou și a-și manifesta de nou alipirea, venerațiunea și recunoștința pentru mănoasa activitate pe care o desvoltă Escelența Sa, spre binele și fericirea bisericii și a neamului. Sentimentele de gratitudine ale inteligenței sibiene le-a tălmăcit și de astădată Preacuvioșia Sa, domnul Arhimandrit și vicariu arhiepiscopesc Dr. Ilarion Pușcariu, care a rostit următoarea vorbire ocasională: „Escelența Voastră, Inaltpreasfințite Domnule Arhiepiscop și Mitropolit! Intrând cu ziua de astăzi într’un an nou, anul 1910, cuvine-se înainte de toate să mulțămim lui Dumnezeu, că ne-a învrednicit să petrecem cu bine anul trecut, să-i mulțămim că ne-a înzestrat și întărit cu puteri sufletești și trupești, ca să putem îndeplini datorințele chemării noastre în viața bisericească. Anul trecut, ce privește biserica noastră, a fost bogat în evenimente, căci între altele, pe lângă ținerea congresului nostru naționalbisericesc, a celebrat biserica noastră mitropolitană și serbarea centenară de la nașterea fericitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei baron de Șaguna, într’un mod strălucit și demn de un popor recunoscător față de binefăcătorii sei. Astfel de momente și evenimente sub împrejurări normale erau apte a stârni în sufletele credincioșilor bisericii noastre sentimente de mulțămire și bucurie, dacă prin ingerințe din afară nu s’ar fi strecurat și câte o picătură de amărăciune în păharul bucuriei noastre, și dacă nu s’ar fi ridicat unele valuri protivnice în calea progresului nostru religiosmoral și cultural. Când vântul pe mare este favoritor, corăbierul iscusit dirige nava astfel, ca ea să parcurgă cu futală distanțe mari. Când însă vântul este contrar, corabia mai cu anevoie alunecă pe luciul mării și de multe ori nici corăbierul nu poate împedeca, să nu fie aruncată corabia îndărăt. Iară când marea este bântuită de furtune grele, corăbieriul este îndestulit, dacă naia sa și-o poate scuti la un adăpost. In marea vieții bisericii noastre Escelența Voastră sunteți Acela care cu energia și cu dibăcia proprie unui conducător harnic ați condus în decurs de mulți ani și conduceți încă naia bisericii noastre de multe ori printre valuri furtunoase, la limanul de adăpostire, ferindu-o să nu se isbească de Scyll sau de Charybdis. Pentru marea solicitudine și multa osteneală întru conducerea arhidiecezei și a mitropoliei noastre, ne este binevenită ziua de astăzi pentru a vă exprima în numele bisericii celei vii sentimentele noastre de venerațiune, recunoștință și mulțămită, și totodată pentru a vă pofti din adâncul inimii noastre, ca mulți ani de viață fericită să vă dăruiască Dumnezeu, pentru binele și salutea bisericii noastre. Să trăiți la mulți fericiți ani! “ După potolirea aclamărilor sgomotoase și sincere, răspunde înaltpreasfinția Sa Domnul Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Mețianu, mulțămind pentru frumoasele semne de dragoste și de alipire ce i se aduc și din prilejul intrării într’un nou an. Constată și din a sa parte, că întru adevăr, anul trecut ni-a adus și momente înveselitoare și de bucurie, dar și momente de adâncă durere. Acestea din urmă s’au născut din neașteptatul conflict în care a ajuns biserica noastră cu statul, pe tema limbii de catehizare la școalele de stat. Aceasta întâmplare să nu descurajeze însă pe nime dintre noi, ci chiar din contră, să ne îndemne și mai mult, pe toți, fără deosebire de clasă socială, să ținem cu toată tăria la biserica noastră, care ne-a trecut și în trecut prin atâtea valuri furtunoase, și să ținem la școala confesională, pe care trebue să o conservăm cu orice preț, îndeamnă deci părintește pe toți, se aducă toate jertfele posibile pentru biserică și școală, și mulțămește de nou tuturor pentru doririle de bine exprimate cu ocasiunea aceasta, implorând darul de sus asupra celor presenți și asupra familiilor lor. Dela Inaltpreasfinția Sa societatea română sibiană a mers la locuința Preacuvioșiei Sale, domnului Arhimandrit și vicariu arhiepiscopesc Dr. Ilarion Pușcariu, unde Preacuvioșia Sa domnul protosincel Dr. Irmnui - crușsiea jntr’o vorbire foarte așiră meritele pe cari știt Preacuvioșia Sa pentru biserica neam în cursul anilor, literar, didactic, dar mai enul administrației bis6ris șt colare. Scoate la iveală de mai frumoase însușiri sale, propagarea păcii, alegeri, a armoniei, întrei factori clemați să se intereseze de soarta edincioșilor bisericei noatre de o îndrumare nouă poistru, în cele culturale și I «« .. . . Și dorește viață îndelun..ri, să poată fi de folos cu activ sa rodnică și zeloasă j încă <ă vreme neamului și biisericii mioșia Sa mulțămește pe nările ce i se aduc de Anul . instată, că poporului norm ricii și neamului, numai și bună înțelegerea, armefruntași, între cei chemați a că destinele, poate să fie îndeamnă deci pe toți la avere și la dragoste creștinre dacă ne va lega pe toți vom putea face mult bine poporului din sânul căruia am eșit și bisericii la altariul căreia slujim. Toate vorbirile rostite au făcut bună impresie asupra celor ce le-au auzit. Tovărășie de consum în Sibiiu. Pentru combaterea scumpetei ce crește mereu în Sibiiu, e pusă la cale înființarea unei tovărășii generale de consum. Apelul răspândit prin orașul nostru în scopul de a invita la intrare în această tovărășie de consum, e subscris de persoanele singuratice, de la cari a venit îndemnul de apărare în contra scumpetei devenite insuportabile, apoi e subscris și din partea centralei reuniunilor de consum, și din partea reuniunei cercuale agronomice din Sibiiu. Ambele organisațiuni din urmă ofer garanță, că chestia e în mâni bune și că succesul e asigurat. Motivele scumpetei sunt de natură generală, dar sunt de căutat și în raporturile și mizeriile speciale. Intre motivele generale, a căror delăturare cade în afară de puterile noastre locale, și nu e chip de a le învinge prin ajutor propriu, trebue pusă la loc prim exagerata politică de apărare și de îngrădire a agrarienilor, deveniți atotputernici, care politică închide granițele monarhiei pentru importarea de alimente, prin vamă urcată și opreliști de importare, formând astfel o calamitate amenințătoare pentru posiția de mare putere a monarhiei, simțită și din partea conducerii politicei externe. Este știut, ce greutăți sunt de învins la legarea de convenții comerciale cu statele din Balcani, în urma împotrivirii partidelor agrariene, da dincoace și de dincolo de Leitha. In această politică de îngrădire, neul prim îl formează convenția comercială legată cu România, prin care se acordă importarea de vite tăiate, deși în măsură cam mărginită, dar numai cu punerea în cumpănă a întregei autorități a Coroanei s-a putut stoarce aprobarea senatului imperial austriac cu privire la această convenție comercială cu România, care probabil va fi votată acum și din partea parlamentului ungar. Deși delăturarea motivelor generale ale scumpetei, mai ales modificarea politicei vamale unilaterale a agrarienilor, nu cade în sfera de putere a forțelor noastre locale, totuși reuniunea de consum, proiectată a se înființa în Sibiiu, nu va săvârși o muncă de prisos, dacă din vreme ia măsuri pentru cazul, că guvernul român, după acceptarea contractului comercial, va deschide, cum se vorbește, la Riul-Vadului, în strâmtoarea Turnului- Roșu, un alatoriu mare, pentru a esporta carne peste graniță în țara noastră. Un teren de muncă eficace și binefăcătoare se deschide însă pe seama reuniunii de consum mai ales în combaterea miseriilor locale, cari fac să crească scumpetea în Sibiiu și să devină insuportabilă. Aici poate să opereze și să aducă îndreptare ajutoriul propriu, la care învită fondatorii reuniunii de consum întreaga poporațiune a Sibiiului. Aceste miserii locale și motive speciale ale scumpetei în Sibiiu sunt de căutat mai ales în faptul, că comercianții din afară cumpără alimente din împrejurimea Sibiiului, chemată în prima linie să prevadă piața Sibiiului cu cele trebuincoase traiului, și le trimit spre aprovisionarea orașelor mari. Așa se întâmplă, că de exemplu, ouă, pâne, poame, sunt în Sibiiu mai scumpe decât în Viena sau Budapesta. Apărarea în contra acestor anormale stări de lucruri, ca pe sama orașului să rămână asigurată din împrejurimea sa mijloacele necesare de traiu, e foarte simplă. Na spune și biblia, cum a expircat Iosif la curtea lui Faraon visul despre cele șapte vaci grase și șapte vaci slabe și cum scumpetea și foametea din Egipet a învins-o cu ridicarea de magazine, în care au fost adunate bucatele în anii cei buni ca să servească de reserve pentru anii cei răi. Oricât de simplu ar fi acest mijloc de apărare, esecutarea pe care o reclamă, e totuși destul de grea, după cum arată și deplorabila situație a pieței de alimente din Sibiiu, și e posibilă numai cu adunarea laolaltă și organisarea tuturor forțelor de valoare. Centrala reuniunilor de consum din Sibiiu, care are 37 de reuniuni de consum sătești, și reuniunea peronală agronomică din Sibiiu, cu numeroasele ei filiale de pe sate, ar putea mai ușor să cumpere dela producenții dela sate articolele de traiu necesare pentru piața orașului Sibiiu, ca ouă, zarzavaturi (legume), grâu, săcară, poame, etc. apoi să le înmagazineze și să le pună în vânzare în oraș. Linia industrială pe care o face Clssa de păstrare din Sibiiu pe teritoriul ei din aproprierea edictului de electricitate și lângă gară, va putea mijloci transportul și la depărtări mai mari. Aici pot fi ridicate magazine pentru păstrarea mijloacelor de traiu, iar tehnica înaintată a zilelor noastre concede conservarea, prin întrebuințarea aparatelor reporitoare. Localul de vânzare pe seama membrilor reuniunii de consum ar fi hala de vânzare a reuniunei cercuale agronomice, (strada pintenului Niul 2). Pe calea aceasta reuniunea de consum poate, prin procurarea de alimente în măsură suficientă și bune, să combată cu efect scumpetea, întrucât ea isvorește din miserii locale, și să facă o mare binefacere poporațiunei orașului nostru, dar totodată și poporațiunei de la țară, prin aceea, că pune desfacerea și valorizarea productelor de la țară în orașele unui comerciu solid și sănătos. Numai din neînțelegere pot să creadă unii, că reuniunea de consum ar pricinui pagubă comercianților și industriașilor. Casa meseriașului și a comerciantului sufere doară tot așa sub scumpetea de azi, ca a funcționariului și a muncitoriului. Ajutoriul cade deci bine fiecărei clase sociale. Atragerea mărfurilor de coloniale, manufactură și fierărie, în cercul de afaceri al plănuitei reuniuni de consum, nu s’a luat în vedere din partea fondatorilor, după cum s’a accentuat și în apelul lor. Avem o părere prea bună despre considerația comercianților noștri, decât să presupunem, că prin o purtare dușmănoasă față de reuniunea de consum ne-ar constrânge, să trecem și vânzarea mărfurilor numite în cercul de afaceri al reuniunei, pentru apărarea intereselor membrilor acesteia. Și buna noastră părere își află confirmarea în faptul, că mai mulți comercianți au luat înțelegere cu reuniunea de consum cu privire la vinderea de articole, pe cari reuniunea nu le va avea în depozit, pe seama membrilor reuniunii. Fondatorii reuniunii de consum au asigurat și pănă acuma favoruri pe seama membrilor. Așa societatea sibiiană pentru vinzarea de lemne dă membrilor reuniunei stânjenul de lemne cu o coroană mai ieftin decât altor cumpărători, iar mai mulți măcelări, și chiar și unii brutari, au promis prețuri reduse pentru carne și pentru pâne. Și va căuta reuniunea de consum să asigure membrilor ei și alte favoruri. Alt favor, asigurat pe seama membrilor este acela, că li se dă o recomocare la fine a fiecărui an, din venitul curat care rămâne după dotarea fondului de reservă, în proporția în care au cumpărat marfă de la reuniunea de consum. Reuniunea de consum vrea cu tot dreptul să ocupe teren larg. De aceea toți locuitorii acestui oraș, fără deosebire de naționalitate și confesiune, săraci și bogați, cari sufer sub povara scumpetei, funcționari, medici, advocați, preoți, învățători, industriași, comercianți, bărbați și femei, sunt invitați să intre în șirul membrilor reuniunii. Iar pentru a face posibilă și celor mai săraci participarea la întreprindere, fondatorii au stabilit numai in zece corone cuota, după a cărei plătire poate să devină membru oriși cine. Cuota se plătește numai odată, și aduce, 500 interese pe an din venitul curat. Cei ce pot, și doresc interese mai