Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)

1910-10-16 / nr. 112

466 Dela dieta țârii. Mercuri. la 26 Octomvrie a ținut ședință dieta ungară. După comunicările făcute din partea pre­zidentului camerei, s-a născut o scurtă dis­cuție pe tema neparticipării deputaților croați, aleși în delegațiune, la ședințele a­­cesteie, apoi ministrul de comerciu a pre­­sentat câteva proiecte de lege, și în urmă s-a sculat ministrul de finanțe și a pre­­sentat budgetul anului viitor, fâcându-și în­tâi cumnoscutul esposeu financiar. Budge­tul nu e încheiat cu deficit, și suma tu­turor drogatelor e trecută cu 1,672 mili­oane de coroane, iar a venitelor e arătată astfel, ca să rămână un escedent de 49.827 coroane. Cei pricepători spun, că budge­tul trebuia să fie încheiat cu cel puțin 50 milioane vor. deficit, în urma risipei de bani făcută de guvernul coaliției; dar mi­nistrul de finanțe a restabilit echilibrul astfel, că a preliminat la dările directe, la venitele căilor ferate, la poștă, la mono­polul tutunului, cu un cuvânt la toate is­­voarele de venit, cu mult mai mari sume decât erau cele de pănă aoi. Acum ră­mân numai, ca guvernul să le și invas­­seze! TELEGRAFUL ROMÂN Dela conferențele învățătorești. Protopopiatul Sibiiu. Ședința I. A măsurat circularului Ven. Consis­­tor arhidiecezan din 19 August v. a. p. nr. 9581 șo. învățătorii din protopopiatul Sibiiului s'au întrunit în conferență învă­­țătorească în zilele de 8 și 9 Octomvrie V. în edificiul școalei centrale din Sibiiu. învățători presanți 46, absenți 3 (în­tre cari un post vacant). Ședințele au fost onorate prin pre­­zența alor profesori seminariali: Dr. Aur. Crăciunescu, Dr. N. Bălan, A. Bratu, V. Stanciu, E. Todoran, T. Popovici, Dum. Comșa (prof. pens), de protopresb. pens. I. Droc și preoții tractuali: C. Boca, I. Boiu, E Cioran, I. Demian, I. Druhora, N. Manițiu, G. Modran, T. Modran, Tr. Petrișor, B. Platoș, I. Piso, I. Roman și Tr. Scorobeț, dintre cari unii presenți la toate ședințele. Inspectorul reg. a fost representat prin dl subinsp. Korodi. Obiectele conferenței puse la ordi­nea zilei prin convocătorul P. On. oficiu protopresb. dtp 30 August a. p. nr. 339 au fost desbătute și pertractate în 4 șe­dințe. Deschiderea conferenței — in absența dlui protopresb. tractual Dr. I. Stroia — o face la orele 8 s. m. dl asesor consis. L. Triteanu prin un frumos cuvânt oca­­sional ascultat cu deosebită plăcere. (L-am publicat întreg în numărul trecut. B) Conferență: a măsurat instrucției e­­date la 17 Septemvrie 1909 nr. 5483 sol. se constitue alegându-și prezident: Moise Frățilă, notari: E. Popescu și I. Copp, bărbați de încredere: O. Popa și Nicolae Iordan. Intrându-se în ordinea de zi se țin trei lecțiuni practice cu elevii școalei cen­trale, anume: 1. Szeben vármegye lakosainak fo­glalkozása mint beszódanyag, ținută ou elevii din ol. III. piin loan lanou. 2. „Capilaritatea“, temă practică cu elevii din el. V., ținută prin Nie. Suma. 3. .Grâul“, lecție praccică, ținută cu elevii din cl. V., de Aurelia Săvoiu. La secțiunea de sub 1, sau cuvântul E. Popescu, C. Popa, T. Căliman, Moise Frățilă și asesorul Triteanu, după ale că­­ror observări conferență constată, că tema în genere a reușit destul de bine, dar pre­­legătorul s’a prea estins la analiză, încât s’a perdut mult timp cu aflarea ideilor a­­perceptive, respective cu cele ce trebuiau să știe copiii din secțiunile precedente. Aici dl asesor Triteanu din prilejul unei ordinațiuni ministeriale mai nouă, arată cum interpretează ministerul de culte predarea limbei maghiare în școalele cu limbă de propunere nemaghiară, spunând că numai esența are să se predea la cele 4 obiecte: aritmetică, geografie, constitu­ție și istorie și în ungurește; tractarea obiectului are să se facă pe larg în orele respective de limba română, iar în orele de limba maghiară numai esența celor tractate românește are să se spună și un­gurește. Această deslușire a fost primită cu deosebită bucurie. Trecându-se la lecția de sub 2 vor­­besc: T. Căliman, E. Popescu, C. Pops, prof. Bratu și asesorul Triteanu. Reasu­­mându-se cele observate de vorbitori se constată, că autorul n’a mânecat deja un fenomen sau întâmplare din natură, cum e spre exemplu părere umed, apoi că au­torul nu a întrebuințat la demonstrare toate țevile capilare, ci numai două și după o scurtă asociere a și­eșit cu re­gula capilarității, care însă n’a fost potri­vită numindu-se însușire, de­oarece suirea apei este provocată de păreții țevilor cor­purilor din natură, deci apa n’o face din puterea sa proprie. La tema de sub 3 vorbesc: C. Popa, E. Popescu și prez. Frățilă, cari arată că tractare, deși s’a făcut după treptele for­­­male, copiii s’au ales cu puține cunoș­tințe, fiindcă s’a luat prea mult material, care trebuia distribuit in unități metodice și nu toate despre grâu și deodată, căci aceasta este cu neputință a se face într’o singură lecție. Ședința 11. Present și dl protopop Dr. I. Stroia. Se pune la ordine: ,Dare de seamă asupra cărților de cetire din limba ro­mână folosite în școalele noastre poporale“, de E. Popescu. Acesta, în elaboratul său lucrat cu temeinicie, arată atât cele două curente sau principii (realist și idealist), după cari sunt compuse cărțile de cetire esistente, cât și referințele ce au să întrunească căr­­țile de cetire în școala poporală. Arătând scăderile unora dintre ma­nualele mai vechi și mai des întrebuin­țate în școalele noastre, scoate la iveală ca cele mai bune și pe unele cari țin seamă, atât de referințele pedagogice, cât și de trebuințele practice ale școalei, pre­cum și de pretensiunile statului. Acestea sunt manualele de Dr. I. Stroia și soții și manualele de N. Sulică. Se observă, că autorul asupra ma­nualelor de acest fel, întocmite de prof. sem. dl Dr. P. Șpan, nu s’a estins in da­rea sa de seamă, pănă la completarea lor. (Având pănă acum manuale numai pen­tru aD. I. și II.) De altcum elaboratul acesta s’a de­cis să se publice. In legătură cu acest obiect își des­­voaltă părerea mai pe larg­ul protopresb., care arată câte pedeps a avut să învingă la compunerea manualelor din chestiune. Spune, că dacă în adevăr manualele de dânsul și soții apar mai bune, causa este și în aceea, că a combinat cele două cu­rente pedagogice, cari se manifestă la com­punerea manualelor de cetire (idealist și realist), își exprimă totodată și regretul, că învățătorii nu colaborează și nu dau autorilor de cărți nici un sprijin în nici o direcțiune. Dl asesor Triteanu ar dori ca ma­nualele de cetire — dacă s’ar putea — să fie un fel de biblie pentru școlari, de ca­t să se poată folosi copilul și după anii de școală, să cuprindă material din cei mai distinși prozători și poeți ai neamului no­stru. Urmează dare de seamă asupra căr­ților de cetire din limba maghiară folosite în școalele noastre poporale, de I. Dopp. După cetirea acestui eliberat lucrat cu pricepere s’a deschis disensiune asu­pra lui, la care au luat parte: C. Popa,­­ Popescu, prof. Comșa, preotul G. Modran, asesorul Triteanu și T. Căliman. Se con­stată, că dintre toate manualele de limba maghiară câte sunt (și multe sunt) nici unul nu satisface referințelor. In fine se primește propunerea, ca învățătorii: C. Popa, E. Popescu, A. Barbu, I. Iancu și S. Borțan pănă la conferență proximă să prelucre materialul anului I. în lecțiuni practice. Teofil Căliman cetește operatul său referitor la punct lit. c) din circularul con­sistorial nr. 9581 sd­. întitulat: Herbart și educațiunea prin instrucție de Gabriel Compayre, tradusă de Const. Daminovici. Autorul într-un stil ușor ni-a redat cuprinsul opului și ni l-a recomandat spre cetire. Ședința 111. Membrul C. Popa cetește: „Darea de seamă despre starea învățământului în pro­topopiatul Sibiiu în anul școlar 1909/10*. Raportul se ia la cunoștință, iar pentru visitarea școalelor în anul curent se es­­mite o comisie din învățătorii: C. Popa, A. Barbu și I. Dopp, care va avea să ra­porteze despre starea învățământului la conferență proximă. Membrul comisiei permanente M. Fră­­țilă cetește: „Darea de seamă despre ac­tivitatea extrașcolară a fiecărui învățător din traot“, lucrare compusă pe baza ra­poartelor speciale dela învățători. In a­­ceastă dare de semă s’a constatat, ci unii învățători desve altă activitate frumoasă și afară de școală. Aceasta credem, că le va servi de îndemn și celorlalți, cari după cum s’a amintit un raport escelează într’o nepăsare condamnabilă. După unele reflexiuni făcute de C. Popescu, C. Popa și protoprest. Dr. loan Stroia, raportul prezentat se ia cu mulță­­mită la cunoștință.­­Având a merge unii dintre învățători la comitat pentru a li se da instrucțiune cu privire la conscrierea poporațiunii, ședința se ridică la oarele 10 a. m.) Ședința IV. Membrul I. Vițelariu prezintă opera­tul privitor la poz. 2 lit. c) Discuții rela­tive la întemeierea de biblioteci tractuale pedagogice centrale și a unei reviste pe­dagogice pentru întreaga metropolie. In jurul acestor două chestiuni se naște vie discuție, la vara iau parte: Ș. Cioran, T Căliman, I. Copp, E. Popescu, S. Borțan, C. Popa, M. Bibu și protop. Dr. Stroia. In urmă se primesc următoarele păreri: Ideea înființării unei biblioteci pentru în­treaga metropolis, se abandonează, dar se primește cu însuflețire propunerea de a în­­fi­nța o bibliotecă tractuală, la care are să contribue fiecare membru în anul acesta câte 4 cor., iar pe viitor câte 2 cor. anual la susținerea bibliotecii. Taxele au să m­­­eargă pănă la finea lunei Iunie 1911. De C8ssar al bibliotecii se alege C. Popa, bi­bliotecar N. Iordan, iar de controlor T. Căliman. Cu privire la revistă se decide ca Ven. Consistor să fie rugat a lua măsuri pen­tru înființarea unei reviste pentru întreaga arhidieceză, pe care să o aboneze toți în­vățătorii din oficiu. In comisia permanentă se realeg: M. Frățilă, C. Popa și E. Popescu. Protopresbiterul prezintă circularul consistorial, referitor la cărți oprite, mape, globuri străine. In fine recomandă opul: Lecții prac­tice din Zoologie, de Radu Prișou. Pentru conferență anului viitor se statorește următorul program: 1. Studiul Religianei, de Maria Mo­sora. 2. Colectarea legendelor și tradițiu­­nilor o va face fiecare învățător. Aran­jarea acestui material îl va face comisia constătătoare din: N. Iordan, I. Copp și I. Imbăruș. 3. Dare de seamă despre mișcarea literară-pedagogică la Români, în anul 1910/11 de A. Barbu. 4. Zecii curăți, lecție practică de O. Olariu și I. Vidrighin. 5. Idee, zicere și desfacerea ei în cuvinte de A. Bârsan și I. Imbăruș. Cu acestea agendele conferenții fiind exham­iate ședința se încheie, dorindu ne bună revedere la anui’. C. P. Din protopresbiterate. Conferența preoțească din tractul Geoagiu. — Octomvrie 1910. Joi în 7/20 Octomvrie a. o. s’a ținut în bună ordine conferența preoțească a a­cestui tract. A fost a doua conferență ți­nută sub conducerea noului șef traotual. La orele 9 a. m­. s’a făcut­ chemarea Duhului sfânt, la finea căruia preotul Pe­tru Lula din Bobâlna a rostit o predică contra beției. Șeful traotual deschide apoi confe­­rența, care constituindu-se se constată că lipsesc numai preoții: Duma din Teohe­­reu, Glodean din Ardeu și Boca din Ceru- Bâcăinți. Se dă curs liber observărilor asupra serviciului și a predicei și se constată, că au fost foarte succese. Părintele L fia a predicat cu destul efect, dovedind o bună pricepere în ale predicării. Se oeresc ordinațiunile și rezoluțiile oonsistoriale, referitoare la conferența din anul trecut. In chestia cu zidirea oaselor tractuale, P. Ven. Consistor Arhidiecezan re­comandă preoțime­, să jertfească și din al său pentru zidirea acestor case, însuflețit de dorul de a ne vedea mâ­ne poimâne adunați la lipsele noastre într'o casă tractuală, care să ne fie spre mân­dria noastră națională, părintele N. Todea din Almașul mic propune, ca fiecare preot să contribue din al său cu 100 cor., plă­tite în decurs de 5 ani, în rate de câte 20 cor. anual, iar învățătorii să fie invi­tați a contribui cu câte 50 por. fiecare. După desbatere meritorică, în care câțiva inși s’au distins prin o împotrivire neexplicabilă, neștiind a se însufleți pen­tru acest lucru, iar unul aruncând vorba grea, că „cine are lipsă de casă, să-și facă, oăci și el și a făcut dacă i-a trebuit­ — conferență în sine, contra voinței alor 3—4 inși, a acceptat această propunere și s’a decis astfel, ca fiecare preot să-și dea obolul său la ducerea în îndeplinire a a­­cestui lucru de mare importanță pentru tract. A urmat o disertație, ținută de pă­rintele V. Păltinean din Raportul mare. Conferențiarul ne vorbește timp de o oră despre creștinism în raport cu cultura mo­dernă. Dar ni s’a dat ocazia a asculta o disertație așa de preț ca a părintelui Păl­tinean. Autorul a fost rezercat ca să-și publice lucrarea în „Revista Teologică“. Urmează o pauză. Preoțimea, cu șe­ful tractual în frunte, iasă din biserică și trece într’o ospătărie pentru luarea prân­zului. rențe. La orele 3 d. e. se continuă conte- Urmează părintele N. Maniu din Băcăinți, care vorbește despre condica pa­rohială. Ne cetește istoricul perohiei sale, o frumoasă monografie cu care ne-a distras aproape o oară. La fine presidentul face mărturisirea, că în tract abia la 3 preoți a aflat condică, dorește deci, ca pe viitor fiecare preot să introducă această carte, și să însemne în ea datele mai însemnate din parohie, în felul cum s'a auzit din gra­iul părintelui Maniu. Vine la rând părintele Radu Jantea din Rapoltul­ mic cu o disertație despre stupărit. Timp de peste jumătate de vară ne distrage într’un graiu limpede poporal, vorbindu-ne despre albinărit și foloasele lui. A făcut bună impresie acest discurs, iar încât pentru viitor părintele Jantea a fost rezervat, ca să ne arete și în prac­tică acest ram economic. Prezidiul raportează, că Reuniunea tractuală de înmormântare este acum în­ființată, și învită preoțimea să stărue pentru înscrierea membrilor la această reu­niune de mare folos. Erau deja orele 5 p. m., când presi­dentul declară conferența de­terminată, dorind să ne vedem cu bine la conferența anului viitor. Un membru al conferinței. De la „Asociațiune“. Afipel. Biroul „Asociațiunii“ pentru literatura română și cultura poporului român, a adresat tuturor des­­părțămintelor și mai multora dintre fruntașii popo­rului român dela noi următoriul apel: Cel dintâiu așezământ cultural al po­porului românesc din Ungaria, „Asociați­­unea pentru literatura română și cultura poporului român“ împlinește în curând 50 de ani de la întemeiere. In curs de o ju­mătate de veac „Asociațiunea“ a lucrat din răsputeri pentru înaintarea culturală a po­porului nostru și astăzi sa poata mândri cu frumoase fapte împlinite, dintre cari a­­mintim numai pe cele mai însemnate. La 40 de ani publică revista „Transilvania“, în care apar studii și cercetări prețioase din domeniul științii și literaturii. [Acea­stă revistă sa ti­m ta gratuit tuturor mem­brilor fondatori (cu taxa de 400 cor.), pe viața (cu taxa de 200 cor.) și activi sau ordinari, (cu taxa de 10 cor. pa an) ai „A­­sociațiunii“]. Le 25 de ani susține o școală ci­vilă de fete cu internat în Sibiiu, care e cercetată în fiecare an de peste 100 de eleve din toate părțile locuite de Români. De 5 ani a clădit „Muz­el istoric și etno­­grafic“­, la care se adună cu sârguință toate dovezile privitoare la trecutul și etnogra­­fia poporului nostru. Din fundațiunile ce le administrează împarte în fiecare an mai multe burse (stipendii) tinerilor, cari ur­mează școalele secundare și superioare. Pe lângă aceste, prin despărțămintele sale, în număr de 60, oari cuprinde aproape întreg teritorul locuit de Români din Ungaria, se îngrijește de educar­a economică și cul­turală a poporului, c­antând prelegeri, con­­ferențe, șezători literare, cursuri de anal­fabeți și expoziții și înființând tot felul de însoțiri, de reuniuni și de biblioteci. Numai din această schițare fugitivă se poate convinge oricine că „Asociațiunea“ desfășură o activitate uriașă și de cea mai mare însemnătate pentru înaintarea cultu­rală a poporului românesc din Ungaria. Cu toate acestea numărul oamenilor, cari o sprijinesc în străduințele ei frumoase, sunt foarte puțini. După o existență de 50 de ani, ea abia are cu totul 2000 de mem­bri, ceea ce e un lucru din care afară trist și rușinos pentru noi toți. Apelăm deci la toți cărturarii noștri să și țină de o datorie și de o mândrie națională a se înscrie membri la „Aso­­ciațiune“. Cu cât se vor înscrie mai mulți mem­bri, cu atât se va putea lucra mai mult pentru înaintarea și întărirea culturală și economică a poporului nostru. Ar fi de dorit ca jubileul de 50 de ani să-l serbăm cel puțin cu 5000 de mem­bri. Și dacă cărturarii noștri își vor face datoria, putem să ajungem într’un singur an la un număr și mai mare de membri. Comitetul central al „ Asociațiunii“ în vremea din urmă și-a îndreptat atenți­unea și asupra educației poporului de la sate. Și încearcă toate mijloacele pentru a face și pe țărani să se înscrie membri. De a­­ceea a hotărît ca dela 1 Ianuarie 1911 să dea tuturor membrilor ajutători, cari vor plăti înainte taxa de 2 opr. pe an, 10 liro-

Next