Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)

1910-10-14 / nr. 111

Din protopresbiterate. Con­vocare. Convoc prin aceasta confeența preo­­țească a tractului Deva pe ziua de Marți în 19 Octomvrie (1 Noemvrie) 1910 în bi­serica din comuna Bârsău cu următorul Program: 1. La 8 oare începutul serviciului di­vin , servesc preoții: Adam Lula, Nicolau Țiu și Ilie Piso. Predica opezională de Al. Oprea. 2. Deschiderea conferenței și consti­tuirea. 3. Dispusiune asupra serviciului și a predicei. 4. Comunicarea resoluțiunei consis­toriale referitoare la conferența anului trecut. 5. Raport general despre activitatea preoților în decursul anilor 1908—1910 prin Laurențiu Curea. 6. Tema: Cum să trapteze preotul cu poporenii, disertațiune de Nic. Troacă. 7. Raport despre conferențele religi­oase, după grupuri. 8. Modalitățile după care s’ar putea înființa magazine de bucate, etc. de Petru Mihuțu. 9. Eventuale propuneri. 10. Statorirea programei și a locului ținerei conferenței viitoare. 11. închiderea conferenței. Deva, la 4 Octomvrie 1910, Dr. Ioan Dobre protoprest. TELEGRAFUL ROMÂN Sfințire de biserică. Duminecă a fost sfințită cu mare ceremonie biserica de nou renovată din Cena­­dul­ unguresc, dieceza Aradului, prin P. S. S. Episcopul loan I. Papp, că­ruia i s’a făcut primire frumoasă în comună.» Consistor sap. bisericesc. Sesiu­­nea de toamnă a consistorului superior al bisericii ort. române din România s’a des­­chis Luni, în București. * Numire. Maiestatea Sa a numit pe directorul de domenii, dl Ioan Șerban, in­spector superior de economie și i-a con­ferit titlul de consilier ministerial pe lângă scutire de taxă.* Comisar pentru școlile secundare confesionale. Ministrul nostru de culte și instrucțiune publică a încredințat pe dl Kuncz Elek să viziteze în anul șco­lar 1910/11 gimnaziile ort. române din Brașov și Brad, pecum și școala noastră reală inferioară brașoveană. » Pentru statuea lui Alecsandri s’au adunat pănă acum, în urma inițiativei luate de Academia Română, peste 80 de mii de lei. Regele Carol a declarat, că va con­tribui cu 20 de mii de lei la ad­epta acea­sta. In acelaș timp regele și-a arătat do­­­rința, ca monumentul poetului Alecsandri să fie ridicat cât mai curând, da­rarece suveranul ține mult să presideze sărbările organizate cu această ocazie. Expoziția de copii din Lada, cu tot timpul ploios, ce a dăinuit întreaga ziuă de Duminecă, 23 Oct. n. p., a avut resultatul desăvârșit din toate punctele de vedere. Raport derașat vom da în unul din numerii noștri viitori. Pildă bună. Dl Ioan I. Ciurcu, li­brar în Brașov, a dăruit cu prilejul jubi­leului de 30 de ani de la întemeierea li­brăriei sale, suma de 300 coroane pentru masa studenților români din Brașov. Premiul Nobel. Din Stockholm se vestește, că Dr. Albert Kössel, profesor de fisiologie la universitatea din Heidelberg, a obținut premiul Nobel pentru medicină. Premiul în anul acesta face peste 193 de mii de franci. Revizuirea bibliei. In ziua de 1/14 Octomvrie s’a început revizuirea textului românesc al bibliei. Comisiunea întocmită de Sf. sinod al României lucrează în fie­care Luni, Mercuri și Vineri. Această co­­misiune se compune din Mitropolitul-Pri­­mat, Mitropolitul Moldovei, episcopul de Argeș și arhiereii Sofronie, Meletie și Teo­­dosie. Episcopul de Roman lipsind din comisie a fost înlocuit cu arhiereul Evghe­nie Piteșteanu.­ Tablou furat. Din palatul contelui Branitzki din Varșovia a dispărut un ta­blou original de Rembrandt, care înfăți­șează un cap de om bătrân. Prețul ta­bloului este pus cu 40 de mii de ruble. Osândit la moarte, Curtea cu ju­rați din Londra a declarat vinovat pe den­tistul Crippen de omorul soției sale. Pe temeiul acestui verdict tribunalul a rostit sentența de condamnare la moarte prin ștreang. Crippen a ascultat sentența li­niștii, afirmând pănă în sfârșit, că el este cu totul nevinovat de omor. Mare meeting. In urma succeselor realizate de inginerul Aurel Vlaicu s-a de­­cis să se organiseze un mare meeting po­pular pentru experiențele publice ale pri­mului aeroplan românesc. Meetingul, al cărui comitet este prezidat de ministrul de răsboiu generalul Gr. Crăiniceanu, se va ținea Duminecă în 30 Octomvrie n. pe hipodromul de la Băneasa. Produsul lui e destinat ca premiu de încurajare pentru inventator.* „Lipitorile satelor“, vestita piesă a lui Alecsandri, acompaniată de o nouă mu­­zică, compusă de Wachmann, s-a repre­­sentat zilele acestea la un matineu în Tea­trul Național. Rolul evreului Moise, ju­cat pe vremuri de Millo, de astădată a fost jucat de talentatul artist P. Liciu. Radiu în Anglia. Sa scrie din Lon­dra, că chemicul William Ramsay, care în 1904 a obținut premiul Nobel pentru Che­mie, a isbutit să producă prin o nouă me­todă o jumătate gram de radiu în timp de o lună. Conform spuselor lui Ram­­­say, în două luni poate să facă o canti­tate de radiu, pentru a cărei producțiune s’ar cere în străinătate timp de doi ani. •» Demonstrațiuni împotriva scumpe­­tei traiului au organizat Duminecă social­­democrații în Budapesta și în Praga. • Omnibus—automobil în comitatul Hunedoarei. Un ziar clujan aduce ști­rea, că în comitatul Hunedoarei se va în­ființa o societate pe acț­i, cu scop de a introduce comunicația de omnibus—auto­mobil între Deva și Baia de Criș, Deva și Hațeg, Hațeg și Petroșeni, Petroșeni și Vulcani. Capitalul de acții a fost stato­­lit cu 300.000 de coroane. * De ale Burilor. Din Johannesburg se depeșează, că guvernul uniunii sud­­africane a dispus să se sisteze recrutarea de voluntari. Resultatele acestei recrutări se par a nu fi de loc mulțămitoare. Se afirmă, că Burii refuză a face serviciul militar, de­oarece limba de comandă este numai în englezește, iar limba lor, a Buri­lor, nu este respectată în miliție. * Militar social democrat. Subofi­țerul Hentz de la un regiment de infante­rie în Düsseldorf (Germania), în conside­rare că i s-a refuzat un concediu, a stri­gat mânios : „Am să mă fac social-demo­crat!“ — Pentru declarația aceasta tribu­nalul militar l-a pedepsit cu degradare și cu temniță de șapte săptămâni, —e spun gazete germane. La fondul de 20 bani al „Reuniunii sodalilor sibieni“ pentru cumpărarea unei case cu hală de vânzare pe seama mese­riașilor au mai dăruit: dna Ana Popovici preoteasă în Săsăuși, 4 cor., loan Tomuș, ferestrar (originar din Vidra, acum în Si­­biiu), soția sa Maria n. Sârbu și copiii lor loan, sodal covrigar, Maria aplicată în tipografia Drotleff, George învățăcel lă­­cătuș, Nicodim, învățăcel tinichigiu, Vic­torie, școlăriță și Aurel, școlar, în to­tal 2 vol. și Vio. Tordășianu, prezident, 10 bani. Cărți și reviste. Neamul românesc Literar nr. 41 din 10 Oct. 1910 cuprinde: Lupte și învăță­minte („Cartea de aur“, vol. VI), de N. Iorga. Mănăstirea Cozis, de Maria Bengescu Ode alcaioe, poezie de A. A. Naum. O nouă carte franceză despre România, de D. Munteanu. Tăierea dealului Mihai Vodă, de H. Stahl. Cronică. * Candela, foaie bisericească-literară, nr 10 din Oct. 1910 cuprinde: Epistola lui Iude, de Dr. V. Gheorghiu. Virtutea creș­tină, de C. Morariu. Profetul Malachia, de Dr. S. O. Isopescu. Text rusesc. Comuni­­cări. Cronică. * * * * De la „Asociațiune“. Contabilitate pentru popor. — Concursul „Asociațiunii“, — Nr. 438,1910. „Asociațiunea“ a primit de la dl Dr. George Șimon, advocat în Aiud, suma de 100 Oor. pentru a premia o carte de con­tabilitate scrisă la înțelesul și pentru tre­buințele poporului. „Asociațiunea“ dă deci la concurs acest premiu de 100 Cor. pentru cea mai bună contabilitate pentru popor în ur­mătoarele condițiuni: Lucrarea va trebui scrisă pe înțele­sul poporului și va avea să cuprindă toate deslușirile necesare la purtarea socotelilor, in introducere se va arăta importanța con­­tabilității pentru popor. Lucrarea va cu­prinde cam următoarele modele de regis­tre: modele pentru inventar; model des­pre facerea bilanțului averii; ziar de casă; model de purtare a cărții principale; un model ușor pentru calcularea intereselor; registru pentru lucrători ; evidența semă­năturilor, nutrețurilor ș. a.; evidența vi­telor, a prăsirii lor și a prețului lor; re­gistru de muls și de vânzarea laptelui; e­­vidența datoriilor și pretensiunilor și altele, pe care autorii ce vor lua parte la cancurs le vor găsi de potrivite și necesare. Modelele de registre să fie simple și astfel compuse, încât în caz de lipsă să poată servi pentru mai multe scopuri, a­­dică să se poată modifica după trebuință. Autorii cari doresc a lua parte la a­­cest concurs, au să-și înainteze lucrările, însoțite de un plic închis cu numele lor, pănă la 1 Aprilie 1911, biroului „Asocia­­țiunii* Sibiiu (Nagyszeben) Sf. Șaguna Nr. 6. Lucrarea premiată se va publica în „Biblioteca poporală a Asociațiunii*, de aceea toate lucrările, cu modele cu tot, nu vor putea fi mai mari de 5 coase de tipar, formatul numitei Biblioteci. Autorul lucrării premiate, ce va apă­rea în „Biblioteca poporală a Asociațiunii“ va primi și onorarul de 25 Cor. de coală de tipar. Sibiiu, 15 Octomvrie 1910. Iosif Stereo Șuluțu, Oct. C. Tâslăuanu, prezid. secretar. Răspuns. Mediaș, 20 Octomvrie 1910. „ Onorată redacțiune! La epistola deschisă publicată de mai mulți membri din direcțiunea „Rapoțana“ și în prețuitul ziar „Telegraful Român“ nr. 106 îmi iau voe a răspunde în scurt următoarele: „Eroii din tufă“, cari pășesc în pu­blicitate contra mea on vădită intențiune de a mă va lumina și cu această afacere de caracter curat privat, și pe lângă aceea nu au nici curajul a-și subscrie cinstitul nume, — trebue că sunt tare negri la mare, trebue că posed o mare doză de răutate în sufletul lor. Faptele îmi sunt însă curate, conș­tiința liniștită, și prin urmare ochiul opiniei publice numai asupra celor cu musca pe căciulă poate cădea. Eu sunt angajat pe viață de juris­consult la institutul „Rapolana“ din Seica­­mare, și în această calitate am primit spre­­ împrocesoare mai multe cause. 463 După a mea știință și conștiință am făcut tot posibilul, ca institutul să-și în*­vasseze pretensiunile sale. Pe lângă toa­tă stăruința mea însă unele afaceri nu a’au putut încă definitiv aranja, dar cu atât mai puțin nu s’au pu­tut aranja în­ terminul ultim de 30 zile prescris de dlor, și prin urmare unele cause sunt încă în curgere și pretensiunile încă neînca­sate. Despre starea faptică onorata direc­țiune a primit știre pe diferite căi, și cu toate acestea răspunsul unor domni din direcțiune a fost epistola din chestiune, în care mă provoacă să le predau preten­siunile, care epistola și onorata redacțiune a prețuitului ziar „Teleg. Român“ a avut amabilitatea de a o publica. Domnii „eroi din tafă“ mai au ama­bilitatea de a aminti în această epistolă de un proces intentat contra mea pentru predarea pretensiunilor dela filiala „Rapo­țana“ din Mediaș. De conținutul acelui proces eu nici pănă azi nu am știre! Ei bine! Dacă este adevărat, că direcțiunea a intentat contra mea proces pentru predarea pretensiunilor, atunci domnii anonimi ai direcțiunii, că­rora le zace la inimă numai și numai îna­intarea și înflorirea acestui institut, al că­­rui membru de altmintrelea sunt și eu — zeu pe lipsă au mai avut și de epistola din chestiune, dacă nu a fost numai in­­tențiunea mârșavă de a c alumnia. Purtarea de bunacuviință ar fi adus cu sine, ca acești domni oari posed un așa mare grad de cultura inimei, au atât de mult simț și sunt atât de buni la suflet să fi fost cu puțină răbdare pănă la fi­­nalizarea procesatul intentat contra mea, și atunci sigur își vor fi primit dreptatea căutată cu atâta râvnă și zel — cu lampa aprinsă In ziua mare la ameazi, — dar așa, mai presus de ori și pe îndoială se vede intențiunea mârșavă de a calomnia, se vede ura personală, se vede josnica răsbunare, care merită tot disprețul. Cu o sentință judecătorească în mână puteau să pășească în publicitate, mai ales dacă s’ar fi dovedit vinovăția mea. Doamne, la multe neplăceri e omul e spus, când are afaceri cu oameni de ca­librul „eroilor din tufă“. S’au mai întâmplat neînțelegeri, di­­verginte de păreri și la alte institute, dar atâta publicitate nu s’au mai făcut nici odată. După acestea nu cumva încearcă domnii anonimi a spune în publicitate, că din spesele procesuale pe mâncare am mâncat, cu ce haine m’am îmbrăcat?! Poftiți numai înainte, ca din oreeri despre frați așa și așa nu poate eși ceva mai bun și mai cuminte fără numai iarăși o neghebie, o ajj epistola din chestiune, pen­tru care „eroii din tufă“ vor avea să-și dea seama probabil nu peste mult timp înaintea tribunalului. In fine mai afirmă „eroii din tufă“ că și-au perdut încrederea în mine! Pro­babil! E chestie de gust! Din parte-mi sunt convins, că dlar nu numai încrederea și-au perdut-o în mine, dar bucuros m’ar vedea și dus de pe fața pământului. Domnii anonimi fac teribil pe gro­zavul, numai că le-ar sta cu mult mai bine, dacă n’ar fi tocmai așa de îngâmfați, ci să-și aducă aminte de proverbul româ­nesc: „Nu te umfla broască în tău, că nu-i fiul tot al tău“. In fine declar încă odată pe cuvânt de onoare, că la mine nu se află învassat din pretensiunile „Racoțanii“ absolut nici un filer, cu bani de ai „Rapolanii“ nici­odată nu am ținut la mine mai mult de 24 ore, și în consecință resping cu indig­­națiune atacul mârșav îndreptat contra persoanei mele, că eu pretensiunile de la fosta filială din Mediaș nu aș voi să le predau. Dacă cineva ar fi în stare a-mi do­vedi, că la mine se află învassată oare­care pretensiune de a „Racoținei“, care nu o aș fi administrat la timpul său in­stitutului „Racoțana“, atunci să fiu numit om de nimica; dacă însă nu mi se dove­dește aceasta, atunci rămână acela „om de nimica“, care mai susține o astfel de minciucă murdară. Dr.­ Dionisie Roman. (427) 1­1 adv. SRAȚII Grand-Hotel „Savoy“. Budapesta, József-körút. Telefon: 154—08. Hotelul cel mai nou, mai mo­dern și de primul rang al capitalei, situat în centru. 120 odăi. Saloane de cetit și conversat. încălzire centrală cu aburi. Odaie de scaldă. Lift. Vacum cleaner. Apă caldă și rece in fiecare odaie. Legătură cu tramvaiul electric, cătră toate gările. Prețuri moderate. Serviciul cel mai conștien­țios. 1361) 13—17

Next