Telegraful Roman, 1911 (Anul 59, nr. 1-137)

1911-11-26 / nr. 124

526 bne să fim însă uniți și în tendința pentru conservarea și sporirea pământului săsesc. De aceea să-și tină fiecare pas de sfântă datorință, nu numai în vorbe, ci și în fapte, a împlini porunca: „Ține-ți strâns pămân­tul, caută să ți-l sporești și ajută în ten­dința aceasta pe fiecare pon național al tău, chiar și atunci, cân­d acesta ți-ar fi adver­sar sau antipatic“. (tr. ss.) TELEGRAFUL ROMAN Din protopresbiterate. Conferența preoțească a tractului Mediaș. Conferența preoțească a tractului Me­diaș s-a ținut în 31 Octomvrie v. a. p. în centrul protopopiatului și cu programul publicat mai nainte în foaia noastră. Obi­cinuiți, ca în trecut, cu deschiderea con­­ferenței după slujba sf. liturgii, preoțimea nu s’a putut întruni deja la 8 ore, ci abia pe la 10. In schimb însă a luat parte, cum rar se întâmplă, toți preoții tractului afară de unul singur. Cuvântul de deschidere a păr. pro­­top. Mircea a scos la iveală importanța conferențelor preoțești, pentru cari s’a ma­nifestat și grija P. V. Consistor prin în­­tocmirea unei nouă instrucții, care la rân­dul ei introduce ca normă generală îm­părțirea treptelor în cercuri religioase me­nite a fi un însemnat sprijin în activitatea noastră pastorală. După deschidere se numesc verificători păr. V. Isailă și Z. Sas, iar notar subscrisa]. Rezoluția P. V. Consistor privitoare la hotărârile conferenței anului trecut s’a luat spre știre cu singura observare asu­­pra diurnelor de la aceste conferențe. P. V. Consistor a socotit, că nu se cuvine preoțimii diurnă și cheltueli de drum pen­tru participarea la conferențele anuale, dar preoțimea tractului și-a fost voe a supune de nou chestia deliberării P. V. Consistor in baza următoarelor motive: 1. fiind obligată participarea, obligământul deja invoalvă în sine și îndreptățire.. la diurnă; 2. învățătorilor ca și preoților cat­heți ace­­laș P. V. Consistor, în urma concluzului sinodal din anul trecut, prin circulara nr. 1846 scol. stabilește 5 coroane diurnă, plus cheltuelile de drum, deși și învăță­torii încă se întrunesc tot pent­u a-și spori cunoștințele, ca la vreme să-și poată îm­plini misiunea, ca și preoții, cărora se de­­leagă această îndreptățire, și 3. V. Con­sistor dela Oradea-mare în meritul acele­iași chestiuni a statorit pentru fiecare preot participant diurnă și viatic 12 cor. (conf. Rev. tecl. nr. 10—11 a. o.) Ce e drept și echitabil aiurea și pentru alții, e cuviincios și pentru noi. Socotim chiar, că o normă generală se putea da și în această privință prin noua instruc­ție, care cu multă părere de rău constatăm nu va așeza conferențele pe drumul sigur al progresului, ci mai curând le face sta­ționare, reducând chiar avântul din unele trapte, unde aceste întruniri anuale erau mai înaintate decum se contemplează acum. Fragmentar am mai spus ici-cem ea cum­ ar trebui organizate aceste conferențe, pen­­tru ca să răspundă nevoilor vremilor de acum. Aci fac numai constatarea, că in­strucția din vorbă nici scum nu ne îngă­­due dreptul de element conducător în bi­serică și nu ne dă posibilitatea de a ne putea pronunța asupra tuturor chestiuni­lor și problemelor, ce evită viața biseri­cească și prin aceasta nu ne îngădue o influență mai pronunțată nici în biserică preoți fiind, ceea ce înseamnă că noi sun­tem și în casa noastră străini. Voi avea prilejul să arăt în special scăderile ins­trucției in legăturile cu stările bisericești morale și materiale din arhidieceză, asu­pra cărora s’a stârnit o largă discuție prin tra­tarea în conferențe a celor două pas­torale ar­hi­er­ești: 1. „Sfaturi arhierești“ și 2. „Pastorală pentru conferențele preo­țești“. La noi asupra celei dintâi au ra­portat păr. I. Fodorean, apoi părintele T. Stanciu pe larg, iar asupra celei de a doua păr. Z. Popa. Dar conferența din toată discuția lungă și destul de aprinsă n’a fixat nimic, nici părerile raportorilor nu le-a marcat, lăsând astfel deschise o seamă de chestiuni și probleme de cea mai mare importanță, atât pentru progre­sele bisericii, cât și pentru moartea noas­tră, de la care ori cât de idealiști am fi, totuși se condiționează în chip hotărâtor munca noastră de păstorire. Conferența a mai desbătut și stabilit un statut pentru reuniunile femeești prin parohii. Tot asemenea a votat un regu­lament pentru înfi­nțarea unei biblioteci tractuale, preoțească, acceptând în teză ge­nerală regulamentul pentru bibliotecile pe­dagogice tractuale. Propunerile: 1. ca pe viitor între temele designate pentru conferența anuală să se dea locul cuvenit și unei teme din domen­ul științei teolo­gice. 2. Conferența și îngr­iajaă, respec­tiv e cel ce se simte mai chemat să se in­sinua de duhovnic tractual, rămânând însă libertatea alegerii, și 3. Comisia perm­­­i­nentă — deci cei 2 preoți — șă nu se mărginească numai la stabilirea progra­mului conferenței viitoare, cum prevede instrucția, ci să aibă datoria a da mână de ajutor păr. protopop și în esecutarea hotărârilor conferenței anterioare și să ajute chiar la îndrumarea vieții bisericești traptului în legătură cu oficiul nostru, —­a se trimit spre studiare și resolvire comi­siei permanente, în care au fost aleși preo­ții Z. Sas și P. Morușca. După obicinuitele formalități confe­rența s’a încheiat. Preotul P. Morușca notarul conferenței. ’ Conferența preoțească din tractul Murăș- Oșorheiu. Vidrasău, 12/25 Noemvrie. Conferența preoțească a tractului Mu­­răș-Oșorheiu s-a ținut în anul curent în 18­31 Octomvrie în comuna Murăș-Orlea. Conferenței i-a premers serviciul di­vin oelebrat de preoții Ștefan Stoicoviciu din Murăș-Cristur, Teodor Muion din Sân­georgiul-de-Pădure și George Brenea din Vidrasău. După serviciul divin s’a slujit parastas pentru odihna sufletelor adormi­ților ctitori și binefăcători, precum și a preoților răposați ai comunei. După ter­minarea serviciului divin preotul Teodor Muicn din Sângeorgiul-de-pădure a rostit o­ predică cu text din evangelia zilei, as­cultată de credincioșii comunei, cari se aflau în număr mare la sfânta biserică cu multă atențiune. Da aici am mers la școală, unde dl protopresbiter Ștefan Russu prin o vorbire scurtă deschide conferența preoțească. Dintre membrii conferenței au lipsit 4 preoți, dintre cari doi și-au înaintat scuza, iar doi fără scuză. Aceștia au fost pedeps­iț conform statutelor, în favorul fondului protopresbiteral. Urmând constituirea, se alege notar Partenie Matei, iar bărbați de încredere Ștefan Stoicoviciu și Dumitru Vidrighin. Se discută apoi asupra serviciului divin și asupra predicei. După discuție se constată, că serviciul divin a fost de­stul de bine succes, precum și predica. La ordinea zilei era pusă lucrarea preotului Alexandru Oltean di­e Medeșfa­­lău asupra temei: „Despre conviețuirile nelegiuite și măsurile ce sunt a se lua pentru delăturarea lor­, dar fiind absent părintele Orteen, nu s’a cetit. Se hotărește, ca în viitor, când ci­­neva e împedecat a lua parte la confe­­rență, să-și trimită lucrarea dlui protopres­biter înainte de ținerea conferenței, ca să poată fi cetită prin altul. Tema despre „Patima beției și mij­loacele de delăturare“, lucrată de părin­tele Petru Popp din Cerghidul­ mare, a fost ascultată de toți membrii conferenței cu­ multă atențiune. Urmează mai multe resoluțiuni con­sistoriale, cari se iau spre știre. Discuție se încinge numai asupra cond­usului ne­aprobat de P. V. Consistor arhidiecezan cu privire la diurnele preoților la confe­rențele preoțești. S’a hotărât să se pună chestia în discuție in sinodul protopres­­biteral, eventual să fie dusă la sinodul ar­­hidiecezan, apoi și la congresul național bisericesc. In urmă își preseată fiecare preot raportul său despre felul cum a îndepli­nit cele 12 puncte din sfaturile arhierești, cari rapoarte se predau preotului Dumitru Vidrighin, ca ia conferența proximă să vină cu un raport general asupra lor. La dorința mai multor preoți, presidiul dis­pune cetirea a două rapoarte și anume, a celui mai bătrân și a unui mai tinăr preot. Astfel se cetesc rapoartele părintelui Ni­­colae Motora ca mai bătrân preot și a pă­rintelui George Branea ca mai tinăr. Urmează proiectul despre „Organi­zarea preoților în grupuri religioase”, pre­sentat de cătră preotul Pavel Suciu din Gernesig. Se primește. In sfârșit se visitează arhiva preotu­lui local Dimitrie Sângeorgean, care se află în cea mai perfectă ordine. Estauriat fiind programul, P. Onor. Domn protopresbiter mulțămește preoți­mii pentru dragostea și iubirea arătată față de conferența preoțească și declară conferența de închisă. După conferență ne-am adunat la masa bogată a părintelui local, unde nu au lipsit nici toastele. Primul toast l-a ro­stit P. C. Domn protopresbiter întru să­nătatea Escelenței Sale D­ui Arhiepiscop și Mitropolit Ioan. A toastat apoi părin­tele­­ Pavel Suciu pentru domnul proto­presbiter, părintele Nicolae Motora pentru iubirea ce trebue să existe între preoți, în sfârșit părintele George B­anea pentru doamna preoteasă din loc și mama dia­e, preoteasa din Petea, cari au o venit pen­­­­tru noi. După p­ret fiecare se grăbește spre casa lui, cu dorul de a munci și mai mult și mai bine in viitor în via Domnului. G. Branea preot ortodox. Conferența preoțească din tractul Devei. Preoțimea tractului Deva s-a adunat în 24 Octomvrie (6 Noemvrie v) a. c în orașul Deva, unde și-a ținut obicinuita conferență tractuală. Conferenței i-a premers serviciul di­vin cu invoca­ra Duhului Sfânt oficiat de parohul Petru M’huț din Hondol, iar în locul pricesnei s’a rostit o­ predică despre rugăciune de parohul Al. Stoica ai­F,zis. După serviciul divin ne-am întrunit cu toții la școala noastră confesională, unde P. C. D. protopresbiter Dr. I. Dobre deschide ședința prin o cuvântare potri­vită, arătând necesitatea ardentă pentru preoțime de a se cultiva tot mai mult prin lectură teologică și profană pentru înde­plinirea cu tot mai mult efect a misiunei sale: încheie, arătând scăderile privitoare la munca preoțimei și îndeamnă a lucra cu tot mai mult devotament și râvnă la întărirea și înaintarea bisericii străbune. Urmează constituirea. Sa alega no­tar Emilien Sine?, paroh în Găineiul­ de­­jos, iar bărbați de încredere G. Gill, pa­roh în Bacia și Al. Pătrău, paroh în Chergas. Cetindu-se apelul nominal se cons­tată, că toți sunt presenți afară de 3. Se pune la ordinea zilei discuția asu­pra serviciului divin și a predicei, cari se declară de reușite. Se dă cetire di­n partea presidiului unor ordine și circulare consistoriale. In­­ființarea unei foi poporale sub egida bi­sericii, se aprobă și se decide, ca să fie de cuprins religios-moral și economic cul­tural. Să fie totodată și ilustrată cu chi­puri și scene biblice de natură educativă. Parohul G. Copos petește operatul său „Prin ce mij­oace s’ar putea delătura din biserică obiectele și obiceiurile con­trare ritului nostru ortodox ?” Conferența, fiind temu t bine lucrată, o declară pe de­plin succeasă. In legătură cu aceasta se decide a se îndemna poporul ca nimic să nu cumpere pe sama bisericii fără știrea și învoirea preotului și se îndatorează ofi­ciul protopresbiteral a interveni pe la li­brăriile noastre ca să editeze prefentante ilustrate despre lucrurile bisericești orto­doxe și acelea să se trimită oficiilor pa­rohiale pentru eventuale comande. Prezidentul presentă un raport gene­ral despre conferențele religioase ținute în cele 11 cercuri din traot în decursul anului trecut și const­stă, că obiectul tu­turora a fost de un cuprins religios, ob­ținând în parte toate resultatul dorit. Se dă cetire lucrării „Matriculele bi­sericești și civile și coordonanța lor“, prin parohul Al. Oprea. Tema a fost ascultată cu mult interes și atențiune, fiind lucrată cu temeiu spre a clarifica pe cei cari poate nu erau în clar cu multe în ce pri­vește purtarea lor în cozuri complicate. Conferența o declară pe deplin succeasă. Fiind timpul înaintat ședința sa în­cheie, iar după prânz se deschide ședința Il­e. Parohul G. Guga petește raportul despre activitatea preoțimei în anul ex­pirat. Tema o tratează numai din punct de vadere general și arată, că cu excep­țiunea alor 6 inși toți și-au înaintat ra­poartele, pe baza cărora se arată o muncă rodnică și un dor de înaintare. Urmează la ordinea zilei cetirea lu­crării: Insemnătatea catehizării în timpul de față, scăderile în falsul cum se practică și de pe mijloace să se folosească catche­­tul-paroh pentru ejungarea scopurilor edu­cative ale învățământului antihstic în ge­nere și în special acolo unde nu este nici un fel de școală, (conform circulariului consist. N­. 5316/1911 Școl.), de parohul Ioan Popa din Fomadia. Lucrarea a fost ascultată cu viu in­teres atât pentru însemnătatea mare, pe c are tema în zilele noastre, cât și pentru feliül cum e desvoltată și predată tema. Prelegătoriul privind cx ochii unui adânc observattor a înțeles rostul catehizării și rolul catihetului în zilele noastre, și mai ales în tractul Devei și în comitatul Hu­nedoarei peste tot. Conferența declară tema pe deplin succesă, aduce mulțămita pro­tocolară prelegătoriului. Ia fine președintele pune în discuție chestiunea înființării unei biblioteci trac­tuale. Conferența primește ideea înființării unei biblioteci, și pentru studiarea modalității înființării ei es­ite o comisi­­une constătătoare din 4 persoane: preșe­dintele și 3 parohi: L. Curea din Deva, G. Popoviciu din Siitandreș și V. Fip­ea din Noșag. Dintre multele și instructivele pro­puneri nu să remarc: 1. Propunerea pre­ședintelui de a se alege un duhovnic, că­ruia să i se mărturisească preoțimea frac­tuali. Se alege în persoana parohului S­turino. Mărturisirea are să se facă în fie­care an în postul Paștilor. 2. La propunerea președintelui de a se face fiecare preot din tract membru al Asociațiunei, se însciu îndată pe lângă ceia cari au fost înscriși d­in încă 5 ceea ce ase­menea dovedește un pas spre Mu'­. De încheiere președintele adresează câteva cuvite de mulțumită preoțime­ pentru uiul interes manifestat în tot de­cursul ședinței și o îndeamnă la ninei tot mai intensivă, reclamată acum mai mult ca totdeauna de interesele noastre lissi­­iești. Notarul. Conferența preoțească din tractul Săliștei. Decursul conferenței preoțești din tractul Săliștei, ținută la 1/22 Noemvrie 1911 în comuna Siliște­­a fust următoriul: Des­chiderii ședi­nțai îi premerge ser­viciul divin, oficiat de preoții: Valeriu Popoviciu, George Ittu, Ioan Manta junior și capelanul Nicolae Răchițan. La pri­­cetsnă preotul Ioan Pred uviciu d­e Ampaș rostește cuvântarea ocazională cu textul din evanghelia ( le), spusă într’o limbă poporală și ascultați cu ateuțiuna mare din partea credincioșilor. Intâmplându-se ocazional și un para­stas, s’a săvârșit și acesta prin susnumiții preoți, iar după terminarea serviciului am trecut cu toții în sala șevalei din lot. Președintele P. C. D. protopresbiter Dr. Ioan Lupaș, ca în totdeauna, astfel și acum, adresându-ne c ținute de îmbărbă­tare în chemarea nobilă și grea ce o avem fiecare preot, și dorindu-ne spor și succes în îndeplinirea acestei ohemări, declară ședința de deschisă. După constatarea celor prezenți sa constitue biroul conferenței, n­egându-se bărbați de încredere preoț­i Iacob Șteflea și Ioan Popa, ear notar Nicolae Ri­­obițan. Lucrarea conferenței sa începe cu discuția asupra serviciului divin și a pre­­dicei. Conferența declară serviciul divin și predica de foarte succes­. Se pet­ și din partea prezidiului mai multe circulare, cari se iau la cunoștință. Privitor la circ. Nr. 3020 Bis. în chestia înființării unei foi poporale, con­­ferința sa cu plăcere tot despre aceasta și promite a da tot sprijinul moral și in­­telectual întru realizarea aceleia. După cetirea circularelor conzisto­­riale și primirea lor, urmează disertația părintelui Ioan Popa din Siliște, intitulată „Rolul preotului român în v­ața culturală a satelor“. După oștirea ei se încinge o discuție mai lungă asupra acestei teme, de altfel actuală. Toți au simțit, că tema e lucrată cu multă sărguință și dragoste pentru cauză și e predată într’un limbag­u foarte fru­mos; mulți însă au fost de părerea, că autorul temei s’a abătut de la realitate și afirmațiunile sale ar fi mai mult idealuri, cari sunt cel puțin astăzi, în condițiunile de față a poporului nostru, nerealizabile­­rei ei. Fiind părerile deosebite asupra valo­­președintele o înaintează părin­telui Nicolae Răil;țan pentru a aduce o critică mai amănunțită asupra ei. La ordinea z lei urmează proiectul comis unei permanente pentru uniformi­zarea slujbelor drecții, prezentat de pre­otul Dr. Dumitru Borcea. P­reotul de față cere mai întâi uni­formizarea celor trei servicii însemnate: Vecernia mare, Utrenia și sf. Liturghie, îmi vâni întrebări minuțioa3e asupra felu­lui cum se săvârșesc acest­ea slujbe în dife­­ritele comune din tractul nostru, ca pe baza răspunsuri­or date ți a tipicului pre­­solit de t­­etica noastră să se poată com­pune un îndreptar­, care să ne fie de crup­­tură tuturora în serviciile publice. Parintele Ioan Hanzu prezintă 2 re­­pensiuni, una asupra lucrării „Viața unei mame crediincioase“ și alta asupra lucrării „Temeliile traiului nostru“ de Dr. Ioan Lupaș. Ambele lucrări, fiind scrise în cunos­cuta limbă frumoasă și adevărat poporală și cuprinzând în același timp fapte mora­lizatoare și instructive, se primesc cu bucu­­rie de conferență, și la propunerea recen­­sentului S3 dispuse ca să fie tipărite pe spesele fondului Șaguna și împărțite întră popor în fiecare comună a tactului, gra­tis, sau cum vor permite împrej­urările, portul Ga punct de încheiere urmează ra­asupra felului cum a îndeplinit preoții ode 12 puncte d­e pastorala inti­tulată „Sfaturi Arhi­erești“. Au înaintat rapoarte toți preoții, in­trând înse acestea rapoarte prea târziu,

Next