Telegraful Roman, 1911 (Anul 59, nr. 1-137)
1911-11-26 / nr. 124
526 bne să fim însă uniți și în tendința pentru conservarea și sporirea pământului săsesc. De aceea să-și tină fiecare pas de sfântă datorință, nu numai în vorbe, ci și în fapte, a împlini porunca: „Ține-ți strâns pământul, caută să ți-l sporești și ajută în tendința aceasta pe fiecare pon național al tău, chiar și atunci, când acesta ți-ar fi adversar sau antipatic“. (tr. ss.) TELEGRAFUL ROMAN Din protopresbiterate. Conferența preoțească a tractului Mediaș. Conferența preoțească a tractului Mediaș s-a ținut în 31 Octomvrie v. a. p. în centrul protopopiatului și cu programul publicat mai nainte în foaia noastră. Obicinuiți, ca în trecut, cu deschiderea conferenței după slujba sf. liturgii, preoțimea nu s’a putut întruni deja la 8 ore, ci abia pe la 10. In schimb însă a luat parte, cum rar se întâmplă, toți preoții tractului afară de unul singur. Cuvântul de deschidere a păr. protop. Mircea a scos la iveală importanța conferențelor preoțești, pentru cari s’a manifestat și grija P. V. Consistor prin întocmirea unei nouă instrucții, care la rândul ei introduce ca normă generală împărțirea treptelor în cercuri religioase menite a fi un însemnat sprijin în activitatea noastră pastorală. După deschidere se numesc verificători păr. V. Isailă și Z. Sas, iar notar subscrisa]. Rezoluția P. V. Consistor privitoare la hotărârile conferenței anului trecut s’a luat spre știre cu singura observare asupra diurnelor de la aceste conferențe. P. V. Consistor a socotit, că nu se cuvine preoțimii diurnă și cheltueli de drum pentru participarea la conferențele anuale, dar preoțimea tractului și-a fost voe a supune de nou chestia deliberării P. V. Consistor in baza următoarelor motive: 1. fiind obligată participarea, obligământul deja invoalvă în sine și îndreptățire.. la diurnă; 2. învățătorilor ca și preoților catheți acelaș P. V. Consistor, în urma concluzului sinodal din anul trecut, prin circulara nr. 1846 scol. stabilește 5 coroane diurnă, plus cheltuelile de drum, deși și învățătorii încă se întrunesc tot pentu a-și spori cunoștințele, ca la vreme să-și poată împlini misiunea, ca și preoții, cărora se deleagă această îndreptățire, și 3. V. Consistor dela Oradea-mare în meritul aceleiași chestiuni a statorit pentru fiecare preot participant diurnă și viatic 12 cor. (conf. Rev. tecl. nr. 10—11 a. o.) Ce e drept și echitabil aiurea și pentru alții, e cuviincios și pentru noi. Socotim chiar, că o normă generală se putea da și în această privință prin noua instrucție, care cu multă părere de rău constatăm nu va așeza conferențele pe drumul sigur al progresului, ci mai curând le face staționare, reducând chiar avântul din unele trapte, unde aceste întruniri anuale erau mai înaintate decum se contemplează acum. Fragmentar am mai spus ici-cem ea cum ar trebui organizate aceste conferențe, pentru ca să răspundă nevoilor vremilor de acum. Aci fac numai constatarea, că instrucția din vorbă nici scum nu ne îngădue dreptul de element conducător în biserică și nu ne dă posibilitatea de a ne putea pronunța asupra tuturor chestiunilor și problemelor, ce evită viața bisericească și prin aceasta nu ne îngădue o influență mai pronunțată nici în biserică preoți fiind, ceea ce înseamnă că noi suntem și în casa noastră străini. Voi avea prilejul să arăt în special scăderile instrucției in legăturile cu stările bisericești morale și materiale din arhidieceză, asupra cărora s’a stârnit o largă discuție prin tratarea în conferențe a celor două pastorale arhierești: 1. „Sfaturi arhierești“ și 2. „Pastorală pentru conferențele preoțești“. La noi asupra celei dintâi au raportat păr. I. Fodorean, apoi părintele T. Stanciu pe larg, iar asupra celei de a doua păr. Z. Popa. Dar conferența din toată discuția lungă și destul de aprinsă n’a fixat nimic, nici părerile raportorilor nu le-a marcat, lăsând astfel deschise o seamă de chestiuni și probleme de cea mai mare importanță, atât pentru progresele bisericii, cât și pentru moartea noastră, de la care ori cât de idealiști am fi, totuși se condiționează în chip hotărâtor munca noastră de păstorire. Conferența a mai desbătut și stabilit un statut pentru reuniunile femeești prin parohii. Tot asemenea a votat un regulament pentru înfințarea unei biblioteci tractuale, preoțească, acceptând în teză generală regulamentul pentru bibliotecile pedagogice tractuale. Propunerile: 1. ca pe viitor între temele designate pentru conferența anuală să se dea locul cuvenit și unei teme din domenul științei teologice. 2. Conferența și îngriajaă, respectiv e cel ce se simte mai chemat să se insinua de duhovnic tractual, rămânând însă libertatea alegerii, și 3. Comisia perminentă — deci cei 2 preoți — șă nu se mărginească numai la stabilirea programului conferenței viitoare, cum prevede instrucția, ci să aibă datoria a da mână de ajutor păr. protopop și în esecutarea hotărârilor conferenței anterioare și să ajute chiar la îndrumarea vieții bisericești traptului în legătură cu oficiul nostru, —a se trimit spre studiare și resolvire comisiei permanente, în care au fost aleși preoții Z. Sas și P. Morușca. După obicinuitele formalități conferența s’a încheiat. Preotul P. Morușca notarul conferenței. ’ Conferența preoțească din tractul Murăș- Oșorheiu. Vidrasău, 12/25 Noemvrie. Conferența preoțească a tractului Murăș-Oșorheiu s-a ținut în anul curent în 1831 Octomvrie în comuna Murăș-Orlea. Conferenței i-a premers serviciul divin oelebrat de preoții Ștefan Stoicoviciu din Murăș-Cristur, Teodor Muion din Sângeorgiul-de-Pădure și George Brenea din Vidrasău. După serviciul divin s’a slujit parastas pentru odihna sufletelor adormiților ctitori și binefăcători, precum și a preoților răposați ai comunei. După terminarea serviciului divin preotul Teodor Muicn din Sângeorgiul-de-pădure a rostit o predică cu text din evangelia zilei, ascultată de credincioșii comunei, cari se aflau în număr mare la sfânta biserică cu multă atențiune. Da aici am mers la școală, unde dl protopresbiter Ștefan Russu prin o vorbire scurtă deschide conferența preoțească. Dintre membrii conferenței au lipsit 4 preoți, dintre cari doi și-au înaintat scuza, iar doi fără scuză. Aceștia au fost pedepsiț conform statutelor, în favorul fondului protopresbiteral. Urmând constituirea, se alege notar Partenie Matei, iar bărbați de încredere Ștefan Stoicoviciu și Dumitru Vidrighin. Se discută apoi asupra serviciului divin și asupra predicei. După discuție se constată, că serviciul divin a fost destul de bine succes, precum și predica. La ordinea zilei era pusă lucrarea preotului Alexandru Oltean die Medeșfalău asupra temei: „Despre conviețuirile nelegiuite și măsurile ce sunt a se lua pentru delăturarea lor, dar fiind absent părintele Orteen, nu s’a cetit. Se hotărește, ca în viitor, când cineva e împedecat a lua parte la conferență, să-și trimită lucrarea dlui protopresbiter înainte de ținerea conferenței, ca să poată fi cetită prin altul. Tema despre „Patima beției și mijloacele de delăturare“, lucrată de părintele Petru Popp din Cerghidul mare, a fost ascultată de toți membrii conferenței cu multă atențiune. Urmează mai multe resoluțiuni consistoriale, cari se iau spre știre. Discuție se încinge numai asupra condusului neaprobat de P. V. Consistor arhidiecezan cu privire la diurnele preoților la conferențele preoțești. S’a hotărât să se pună chestia în discuție in sinodul protopresbiteral, eventual să fie dusă la sinodul arhidiecezan, apoi și la congresul național bisericesc. In urmă își preseată fiecare preot raportul său despre felul cum a îndeplinit cele 12 puncte din sfaturile arhierești, cari rapoarte se predau preotului Dumitru Vidrighin, ca ia conferența proximă să vină cu un raport general asupra lor. La dorința mai multor preoți, presidiul dispune cetirea a două rapoarte și anume, a celui mai bătrân și a unui mai tinăr preot. Astfel se cetesc rapoartele părintelui Nicolae Motora ca mai bătrân preot și a părintelui George Branea ca mai tinăr. Urmează proiectul despre „Organizarea preoților în grupuri religioase”, presentat de cătră preotul Pavel Suciu din Gernesig. Se primește. In sfârșit se visitează arhiva preotului local Dimitrie Sângeorgean, care se află în cea mai perfectă ordine. Estauriat fiind programul, P. Onor. Domn protopresbiter mulțămește preoțimii pentru dragostea și iubirea arătată față de conferența preoțească și declară conferența de închisă. După conferență ne-am adunat la masa bogată a părintelui local, unde nu au lipsit nici toastele. Primul toast l-a rostit P. C. Domn protopresbiter întru sănătatea Escelenței Sale Dui Arhiepiscop și Mitropolit Ioan. A toastat apoi părintele Pavel Suciu pentru domnul protopresbiter, părintele Nicolae Motora pentru iubirea ce trebue să existe între preoți, în sfârșit părintele George Banea pentru doamna preoteasă din loc și mama diae, preoteasa din Petea, cari au o venit pentru noi. După pret fiecare se grăbește spre casa lui, cu dorul de a munci și mai mult și mai bine in viitor în via Domnului. G. Branea preot ortodox. Conferența preoțească din tractul Devei. Preoțimea tractului Deva s-a adunat în 24 Octomvrie (6 Noemvrie v) a. c în orașul Deva, unde și-a ținut obicinuita conferență tractuală. Conferenței i-a premers serviciul divin cu invocara Duhului Sfânt oficiat de parohul Petru M’huț din Hondol, iar în locul pricesnei s’a rostit o predică despre rugăciune de parohul Al. Stoica aiF,zis. După serviciul divin ne-am întrunit cu toții la școala noastră confesională, unde P. C. D. protopresbiter Dr. I. Dobre deschide ședința prin o cuvântare potrivită, arătând necesitatea ardentă pentru preoțime de a se cultiva tot mai mult prin lectură teologică și profană pentru îndeplinirea cu tot mai mult efect a misiunei sale: încheie, arătând scăderile privitoare la munca preoțimei și îndeamnă a lucra cu tot mai mult devotament și râvnă la întărirea și înaintarea bisericii străbune. Urmează constituirea. Sa alega notar Emilien Sine?, paroh în Găineiul dejos, iar bărbați de încredere G. Gill, paroh în Bacia și Al. Pătrău, paroh în Chergas. Cetindu-se apelul nominal se constată, că toți sunt presenți afară de 3. Se pune la ordinea zilei discuția asupra serviciului divin și a predicei, cari se declară de reușite. Se dă cetire din partea presidiului unor ordine și circulare consistoriale. Inființarea unei foi poporale sub egida bisericii, se aprobă și se decide, ca să fie de cuprins religios-moral și economic cultural. Să fie totodată și ilustrată cu chipuri și scene biblice de natură educativă. Parohul G. Copos petește operatul său „Prin ce mijoace s’ar putea delătura din biserică obiectele și obiceiurile contrare ritului nostru ortodox ?” Conferența, fiind temu t bine lucrată, o declară pe deplin succeasă. In legătură cu aceasta se decide a se îndemna poporul ca nimic să nu cumpere pe sama bisericii fără știrea și învoirea preotului și se îndatorează oficiul protopresbiteral a interveni pe la librăriile noastre ca să editeze prefentante ilustrate despre lucrurile bisericești ortodoxe și acelea să se trimită oficiilor parohiale pentru eventuale comande. Prezidentul presentă un raport general despre conferențele religioase ținute în cele 11 cercuri din traot în decursul anului trecut și conststă, că obiectul tuturora a fost de un cuprins religios, obținând în parte toate resultatul dorit. Se dă cetire lucrării „Matriculele bisericești și civile și coordonanța lor“, prin parohul Al. Oprea. Tema a fost ascultată cu mult interes și atențiune, fiind lucrată cu temeiu spre a clarifica pe cei cari poate nu erau în clar cu multe în ce privește purtarea lor în cozuri complicate. Conferența o declară pe deplin succeasă. Fiind timpul înaintat ședința sa încheie, iar după prânz se deschide ședința Ile. Parohul G. Guga petește raportul despre activitatea preoțimei în anul expirat. Tema o tratează numai din punct de vadere general și arată, că cu excepțiunea alor 6 inși toți și-au înaintat rapoartele, pe baza cărora se arată o muncă rodnică și un dor de înaintare. Urmează la ordinea zilei cetirea lucrării: Insemnătatea catehizării în timpul de față, scăderile în falsul cum se practică și de pe mijloace să se folosească catchetul-paroh pentru ejungarea scopurilor educative ale învățământului antihstic în genere și în special acolo unde nu este nici un fel de școală, (conform circulariului consist. N. 5316/1911 Școl.), de parohul Ioan Popa din Fomadia. Lucrarea a fost ascultată cu viu interes atât pentru însemnătatea mare, pe c are tema în zilele noastre, cât și pentru feliül cum e desvoltată și predată tema. Prelegătoriul privind cx ochii unui adânc observattor a înțeles rostul catehizării și rolul catihetului în zilele noastre, și mai ales în tractul Devei și în comitatul Hunedoarei peste tot. Conferența declară tema pe deplin succesă, aduce mulțămita protocolară prelegătoriului. Ia fine președintele pune în discuție chestiunea înființării unei biblioteci tractuale. Conferența primește ideea înființării unei biblioteci, și pentru studiarea modalității înființării ei esite o comisiune constătătoare din 4 persoane: președintele și 3 parohi: L. Curea din Deva, G. Popoviciu din Siitandreș și V. Fipea din Noșag. Dintre multele și instructivele propuneri nu să remarc: 1. Propunerea președintelui de a se alege un duhovnic, căruia să i se mărturisească preoțimea fractuali. Se alege în persoana parohului Sturino. Mărturisirea are să se facă în fiecare an în postul Paștilor. 2. La propunerea președintelui de a se face fiecare preot din tract membru al Asociațiunei, se însciu îndată pe lângă ceia cari au fost înscriși din încă 5 ceea ce asemenea dovedește un pas spre Mu'. De încheiere președintele adresează câteva cuvite de mulțumită preoțime pentru uiul interes manifestat în tot decursul ședinței și o îndeamnă la ninei tot mai intensivă, reclamată acum mai mult ca totdeauna de interesele noastre lissiiești. Notarul. Conferența preoțească din tractul Săliștei. Decursul conferenței preoțești din tractul Săliștei, ținută la 1/22 Noemvrie 1911 în comuna Siliștea fust următoriul: Deschiderii ședințai îi premerge serviciul divin, oficiat de preoții: Valeriu Popoviciu, George Ittu, Ioan Manta junior și capelanul Nicolae Răchițan. La pricetsnă preotul Ioan Pred uviciu de Ampaș rostește cuvântarea ocazională cu textul din evanghelia ( le), spusă într’o limbă poporală și ascultați cu ateuțiuna mare din partea credincioșilor. Intâmplându-se ocazional și un parastas, s’a săvârșit și acesta prin susnumiții preoți, iar după terminarea serviciului am trecut cu toții în sala șevalei din lot. Președintele P. C. D. protopresbiter Dr. Ioan Lupaș, ca în totdeauna, astfel și acum, adresându-ne c ținute de îmbărbătare în chemarea nobilă și grea ce o avem fiecare preot, și dorindu-ne spor și succes în îndeplinirea acestei ohemări, declară ședința de deschisă. După constatarea celor prezenți sa constitue biroul conferenței, negându-se bărbați de încredere preoți Iacob Șteflea și Ioan Popa, ear notar Nicolae Riobițan. Lucrarea conferenței sa începe cu discuția asupra serviciului divin și a predicei. Conferența declară serviciul divin și predica de foarte succes. Se pet și din partea prezidiului mai multe circulare, cari se iau la cunoștință. Privitor la circ. Nr. 3020 Bis. în chestia înființării unei foi poporale, conferința sa cu plăcere tot despre aceasta și promite a da tot sprijinul moral și intelectual întru realizarea aceleia. După cetirea circularelor conzistoriale și primirea lor, urmează disertația părintelui Ioan Popa din Siliște, intitulată „Rolul preotului român în vața culturală a satelor“. După oștirea ei se încinge o discuție mai lungă asupra acestei teme, de altfel actuală. Toți au simțit, că tema e lucrată cu multă sărguință și dragoste pentru cauză și e predată într’un limbagu foarte frumos; mulți însă au fost de părerea, că autorul temei s’a abătut de la realitate și afirmațiunile sale ar fi mai mult idealuri, cari sunt cel puțin astăzi, în condițiunile de față a poporului nostru, nerealizabilerei ei. Fiind părerile deosebite asupra valopreședintele o înaintează părintelui Nicolae Răil;țan pentru a aduce o critică mai amănunțită asupra ei. La ordinea z lei urmează proiectul comis unei permanente pentru uniformizarea slujbelor drecții, prezentat de preotul Dr. Dumitru Borcea. Preotul de față cere mai întâi uniformizarea celor trei servicii însemnate: Vecernia mare, Utrenia și sf. Liturghie, îmi vâni întrebări minuțioa3e asupra felului cum se săvârșesc acestea slujbe în diferitele comune din tractul nostru, ca pe baza răspunsurior date ți a tipicului presolit de tetica noastră să se poată compune un îndreptar, care să ne fie de cruptură tuturora în serviciile publice. Parintele Ioan Hanzu prezintă 2 repensiuni, una asupra lucrării „Viața unei mame crediincioase“ și alta asupra lucrării „Temeliile traiului nostru“ de Dr. Ioan Lupaș. Ambele lucrări, fiind scrise în cunoscuta limbă frumoasă și adevărat poporală și cuprinzând în același timp fapte moralizatoare și instructive, se primesc cu bucurie de conferență, și la propunerea recensentului S3 dispuse ca să fie tipărite pe spesele fondului Șaguna și împărțite întră popor în fiecare comună a tactului, gratis, sau cum vor permite împrejurările, portul Ga punct de încheiere urmează raasupra felului cum a îndeplinit preoții ode 12 puncte de pastorala intitulată „Sfaturi Arhierești“. Au înaintat rapoarte toți preoții, intrând înse acestea rapoarte prea târziu,