Telegraful Roman, 1913 (Anul 61, nr. 1-135)

1913-01-15 / nr. 5

18 TELEGRAFUL ROMAN Cred deci, că cele până aci a­­tinse vor fi destulă dovadă, că nu sunt chiar împrejurările politice causa regresului nostru, ci că căușele zeului trebue să fie altele, că ele zac aiurea. Destul însă, că soartea atinsă mai sus a făcut, că poporul nostru dela orașe s’a împuținat foarte mult. Bisericile române dela orașe, de ambele con­fesiuni, cari sunt tot atâtea monumente străbune, din an în an devin tot mai lipsite de popor, tot mai goale. Ba durere, am ajuns până acolo, încât în mai multe comune bisericești ro­mâne, atât din părțile Ungariei, cât și din ale Transilvaniei, vedem și dulcea noastră limbă periclitată. Am ajuns să vedem noi înșine, cum în unele, ca de exemplu în Bichiș, Sen­­teș, Oradea­ mare, etc. toate pertrac­tările epitropiei, comitetului și ale si­noadelor parohiale, decurg numai în limba maghiară, căci pe cea română majoritatea, fruntea poporului, nu o mai vorbește. Ceea ce am arătat despre decă­derea alor noștri prin orașe, cu adâncă durere trebue să notăm, că acuma în­cepe a se ivi și prin satele noastre românești. Sau cu alte cuvinte, zeul ce a stricat pe ai noștri la orașe, a început a se transplanta la ai noștri de pe la sate. Am ajuns să vedem cu ochii noștri, cum decade și popo­rul nostru de la țară. Am ajuns să ve­dem, cum ai noștri, cu o necuprinsă ușurime într’o nefericită măsură își în­străinează casele și moșioarele remuse­lor de la părinți, cum ocupă alții acele vetre și cămine, cari de secole erau românești. Am ajuns să vedem, cum ai noștri, odinioară economi buni și cu stare, devin cu grămada lucrătorii cu ziua în holdele și la casele streine, chiar în casele și pământurile ce erau ale lor mai nainte, cum ajung pănă și diregătoriile satelor românești în mâni streine, și apoi cum acei streini să ingerează pănă și în trebile noastre bisericești, dela alegeri de epitropi, pănă la cele de învățători, preoți, și chiar de protopopi, astfel, încât dacă va merge tot așa, se va putea calcula fără multă știință matematică timpul, în care vom avea a deplânge decă­derea noastră totală și la sate, ca și la orașe. Se știe, că poporul sărăcit devine proletar, iar ca atare el se împrăștie în toate părțile, ca făina orbului, încât nu-i mai pasă de legăturile comunale și sociale, și apoi nu mai poate sus­ținea biserici, școale, nici episcopii și mitropolii, și în fine nu mai este ca­pabil nici de idei și virtuți înalte, deci nu mai păstrează nici iubire față de patrie și națiune. De unde eu de nou afirm și susțin, că aceasta soarte a poporului nostru nu poate fi resultatul tendințelor politice, precum se pre-27. Edmondo de Amicis: Inimă de copil. (Pentru copiii dela orașe) (Bibi, pen­tru toți) 1‘20 cor. 28. Eminescu M.: Făt frumos din la­crimă. Ciurcu 1901, 20 fii. 29. E. P. A fost odată. Șase povești pentru tinerime. Ciurcu 1905, 20 fii. 30. Fundescu J. C.: Basme. (Bibi. pentru toți nr. 501—502) 60 fii. 31. G. H.: Poezii pentru copii. C. Sfetea. București 1908, P50 cor. 32. Hoffmann Franz: Loncgo. Pove­stire prelucrata de T. V. Ștefanei­. Suceava, 1886, 90 fii. 33. împăratul Rogojină. (Bib­­icol. nr. 7) Sibiiu 6 fii. 34. In noaptea sfântă. (Biblioteca școlară nr. 8, 6 fii. 35. Iosif St. D.: A fost odată. (Bi­blioteca românească: Socec nr. 38) 30 fii. 36. Ispirescu P.: Bălaurul cu șapte capete. (Bib), tin. As. nr. 8) 8 fii. 37. Ispirescu P.: Ariciul și vulpea. (Bibi. copiilor nr. 12) 4 fii. 38. Lăpădat D.: Copilul cerșitor. (Bi­­bliot. copiilor nr. 12) 4 fii. 39. Lăpădat D.: Costea ciobanul și mama lui. (Bib­. copiilor nr. 15) 4 fii. 40. Maior A. V.: Biblioteca copiilor. 3 voi. Ed. Luceafărul. Sibiiu (p. copiii dela oraș) P50 cor. 41. Marian S. Fi.: Toi­pa și Ștefan Vodă. (Biblioteca copiilor nr. 2) 4 fii. tinde prin unii, căci este prea în con­tra tuturor scopurilor statului și le­gilor minții sănătoase. Deși am atins relele arătate nu­mai ca prin treacăt, ca pe unele peste tot cunoscute, totuși țin, că deja în­cât am atins se cuprinde prea destul îndemn, pentru ca cei chemați să le iie în mai de aproape considerațiune, să le examineze bine, ca se afle adevă­rata lor realitate, să le afle causa sau originea, și să caute modul sau me­dicina de a le vindeca, pănă se mai poate. Spre acest scop, pentru ca și eu din a­cea parte se nu remân numai pe lângă descoperirea relelor și res­pective a zeului celui mare, ce neapărat trebue să se nască din concurența ce­lor multe mai sus atinse, ci se con­­tribuesc, după puterea mea, la vinde­carea mai cu succes a acelora și a acestuia, aflu de lipsă a mă ocupa mai cu deadinsul cu natura împreju­rărilor, pentru a da de rădăcina ade­vărată a acelor rele, ca să le găsim o medicină bună și să le stârpim cu o oră mai nainte: îndată ce omul începe să medi­teze asupra stării triste și decăzute a unui popor, îi se obtrude întrebarea: II. Care să fie causa acestei stări ? Care să fie cauza decăderii noa­stre? Special cu privire la starea noastră tristă, la starea poporului nostru, ni se obtrude întrebarea, cari să fie cău­șele, că acest popor, chiar pe timpul celui mai serios progres la alții, de­cade repede și se împuținează? Cari se fie cauzele, că poporul nostru a scă­pătat atât de mult pe la orașe, și că sărăcește pe zi ce merge și pe la sate? Cari se fie căușele, că el în mare parte a ajuns astăzi servitor altora, mai mult ca înainte de 1848, când era în iobă­­gie? Care să fie cauza, că străinii ve­niți numai eri-alaltă ori între noi au a­­juns pănă întru atâta deasupra noastră, încât să ne desmoștenească cu ușu­rință, chiar cu voia noastră, să ne scoată pănă și din căminurile părin­tești și astfel să domnească peste po­porul nostru și peste cele mai sacre interese ale acestuia? Când amintesc de «străini», sunt prea departe de a înțelege națiunea maghiară, astăzi domnitoare, aflătoare în fruntea afacerilor în patrie, ori vre-o parte a poporului ei. Poporul, și res­pective națiunea maghiară, de atât de lung timp cu noi pe acest pământ, știu bine că nu numără între streini. Sub streini înțeleg eu pe cei ce numai de curând, de câteva decenii, mai vâr­tos dela clădirea drumurilor fierare au venit și s’au așezat între noi, înțeleg pe aceia, cari pănă ori alaltă ori erau în condițiuni mult mai rele decât­­ noi, fără pic de moșie și fără nici­­ un drept politic, și cari astăzi, prin munca și istețimea lor și prin spe­­culațiuni de tot felul și-au câștigat mulțime de averi și și-au făcut ser­vitori cu miile dintre Românii noștri, servitori, cari nu lucră pe tocmeală de 52, sau 104 zile, ca în timpul iobăgiei, ci lucră în an câte 365 zile, iar alții toată viața lor. Și încă pentru ce preț lucră? Tocmai pentru atâta, cât au de lipsă ca să-și susțină beata amă­râtă de viață de pe o zi pe alta| _____________ (Va urma). Proiect de lege despre alegerea de deputați în camera țării. Proiectat de lege, pe care l-a presentat dietei în ședința de Mercuri demnul deputat naționalist român I­ r. Ștefan C. Pop, în nu­mele deputaților naționaliști, e de cuprinsul următor: § 1. Drept de alegător la alegerile de deputați în cameră, are fiecare cetățean de stat, fără deosebire de sex, care a împlinit anul al douzeci­ și­ patrulea al etății. § 2. Dreptul de alegător îl poate exercia numai acel alegător, care e luat in lista alegătorilor. § 3. Nu pot exercia dreptul electoral și nu pot fi luați în lista alegătorilor: 1. Ofițerii, preoți militari, gigiștii ne- Inșirați în lista de rang și soldații puterii armate, respective ai gendarmăriei, aflători in serviciul activ permanent sau provizor, înțelegând aici și pe cei concediați provizor, neințelegând însă aici pe acei membri ai puterei armate, cari după obr gământul legal fac deprinderi de arme (de serviciu) și spre acest scop se află în timpul hotărât un ser­viciu activ. 2. Membrii filciofimii din poliția de stat, municipală sau comunală. § 4. Nu poate exercia dreptul de ale­gător, deși e luat în listă: 1. acela, a cărui minorenitate s’a pre­lungit, 2. cel alienat, slab la minte, sau sur­domut, dacă nu se poate înțelege cu semne, 3. cel ajuns în concurs, sau pus cu putere de drept sub curatelă pentru risipă. 4. cine se împărtășește de milă publică, sau de ajutor public, respective s’a împăr­tășit și nu a trecut un an de la ziua de când a încetat a se împărtăși. Nu e­eschis însă acela, care p­imește ajutor sau rentă din casa de ajutorare a bolnavilor, a nenoroci­ților, a invalizilor, sau din altfel de casă, cine a primit ajutor din cauza vreunei ca­tastrofe elementare, în fine acela, al cărui copil se împărtășește de stipendii, ori a fost dispenzat de plătirea didactrului sau a taxei de examen; 5. cel ce pentru beție, pr­in care a provocat scandal public, a fost condamnat cu putere de drept în curs de doi ani cel puțin de două ori, și dela împlinirea ultimei pedepse sau de la prescripțiunea aceleia nu a trecut încă un an; G. acela, al cărui drept de alegător a fost suspendat prin hotărârea judecătoriei învestite cu judicatură asupra validităței a­­legerilor, sau pr­in hotărârea judecătoriei ordinare; 7. cel condamnat la pedeapsă de în­chisoare pentru crimă sau delict, de la ridi­carea la valoare de drept a sentinței până la împlinirea sau prescripțiunea pedepsei date, — cu excepțiunea cazului, dacă pe­deapsa e suspendată condiționat, sau s’a iertat prin grația regelui; cel ce se află i, libertate condiționată; cel pus în închisoa­ de învestigație cu hotărâre judecătoreasc valabilă; 8. cel condamnat în mod valabil suspendarea exercițiului drepturilor politice în timpul determinat in sentință. 1 • § 5. Dr­ptul de alegător se poat­e e­­xercia num­i în persoană. Fiecare alegător are un vot. Exerciarea dreptului de alegător­ V o­­bligătoare. § 6. Deputat în cameră poate fi acela care are dreptul de alegător și îl poate e­­xercita, a împlinit anul al 30 al etății și nu e­­xch­s de la alegibilitate. § 7. Nu poate fi ales de deputat în cameră.­­ 1. cel ce în timpul dintre fixarea a­­­­legerilor și alegeri a fost aplicat la judecă­­­toria reg. cercuală, sau la tribunalul reg. 1 ca membru al aceleia, în acel cerc de a­­legere, care în parte sau întreg se află pe teritorul respectivei judecătorii reg. cercuale sau al respectivului tribunal reg.; 2. cel ce Ia terminul amintit în punct 1. a fost prim-pretor, pretor, căpitan de po­liție în oraș cu drept de muncipiu sau cu magistrat regulat, în acel cerc care în parte, sau întreg se află pe teritorul respectivului cerc sau oraș. 3. gagistul puterei armate, care se află în serviciu activ permanent, sau provizor. § 8. Alegerea deputaților la dieta țârii se face după cercuri electorale. Fiecare cerc alege un deputat. § 9. Numărul cercurilor electorale se determina în raport cu numărul poporațiu­­nei astfel, ca cel mult 50 000 locuitori să aleagă un deputat. La împărțirea cercurilor electorale este a se lua în considerare dislocația ge­ografică a naționalităților și prin urmare sunt a se forma cercuri de naționalități te­­ritorialicește separate. In acelea părți ale țării, unde locuesc mai multe naționalități amestecate și din cauza aceasta limitarea teritorială după na­ționalitate a cercurilor nu e posibilă, din alegătorii aparținători la singuraticile na­ționalități sunt a se forma cercuri electo­rale separate pe bază de liste deosebite. § 10. Stabilirea cercurilor electorale pe baza dispoz­țiilor cuprinse în §-ul pre­cedent se va norma in lege deosebită. § 11. Cercurile electorale se impărțesc în cercuri de votare. Fiecare comună formează un cerc de votare de sine. Acele comune, in care numărul a­­­legătorilor trece peste 500, sunt a se îm­părți în mai multe cercuri de votare de câte 500 alegători. Votarea se face în singuraticele comune. § 12. Cercurile de votare se stabilesc tot la 5 ani prin comisiunea centrală pe baza listei alegătorilor din anul preced­at, după ascultarea reprezentanței din respec­tiva comuna (adunării muncipale). § 13. Pentru compunerea și rectifi­carea anuală a listelor de alegători, cum și pentru pregătirea alegerilor de deputați este a se constitui o comisiune centrala in fiecare muncipiu, apoi în fiecare oraș cu magistrat, care singur alege deputat. § 14. Comisiunea centrală constă afară de președinte din 12 membri acolo, unde competința ei se ext­nde peste un cerc e­­lectoral, din 18 membri, unde sunt două cercuri, 24, unde sunt, trei cercuri, iar dacă sunt mai multe decât trei cercuri, după fie­care cerc, mai departe încă din câte 2­ membri. In comisiunea centrală sunt a se alege din fiecare cerc electoral cel puțin doi membri. § 15. Președintele comisiunei centrale în municipiu e primul funcționar al muni­cipiului, în oraș cu magistrat e primarul, în cerc electoral compus din două sau mai multe orașe cu magistrat primarul orașului de sediu al comisiunei, sau locțiitorul le­gal al aceluia. Notarul comisiunei centrale și locții­torul lui e designat în fiecare an de pre­ședinte dintre notarii municipiului, în cerc electoral compus din două sau mai multe orașe cu magistrat dintre notarii orașului de sediu al comisiunei. Notarul în această cali­tate nu e membru al comisiunei centrale. § 16. Membru al comisiunei centrale poate fi ales numai acela, care e luat în lista alegătorilor vreunui cerc electoral de pe teritorul respectivului municipiu (oraș ca magistrat), sau e membru al adunării mu­nicipale respective. (Va urma;. 42. Marian S. Fi.: Povești din Buco­vina. Suceava 1897 60 fii. 43. Marian S Ft.: Legende. (Bibliot. școlarilor nr. 1) Sibiiu 6 fii. 44. Mera I. T.: Ce n’a fost și nu va fi. (Biblioteca poporală a Trib. nr. 3) 8 fii. 45 Mera I. T.: Cenușotca. (Biblio­teca școlarilor nr. 2) Sibiiu 12 fii. 46. Moldovan Silvestru: Fica a nouă mame. (Biblioteca­­ Tribunei­ nr. 9) 28 fii. 47. Moldovan Silvestru : Lumea proș­tilor. (Bib). poporală Tribuna nr. 30) 10 fii. 48. Moldovan Silvestru: Povești.(Bi­bliot. pop. Trib. nr. 63) 16 fii. 49. Moldovan Silvestru: An-Impărat și fetele lui. (Bibl. pop. Trib. nr. 61) 20 fii. 50. Moldovan Silvestru: Nichita Ba­­lica. (Pentru elevii din cl. VI.) (Bibi. „Foii Pop.“) 20 fii. 51. Negruzzi C.: Meșterul orb, Lu­­minărică. (Bibi. tineretului a Asociat. nr. 3)­6 fii. 52. Onu I.: Versuri pentru copiii. So­­cecu. București 1897, 1 cor. 53. Panțu Z.: Tei legănat, Ciurcu, Brașov 1911, 12 fii. 54. Pann A.: Urmările limbuției. (Bi­bliot. copiilor nr. 23) 4 fii. 55. Picături de apă. (Bibi. copiilor nr. 22) 4 fii. 56. Pintea Viteazul. (Pt. clasa VI.) Ciurcu, Brașov, 16 fii. 57. Pompiliu M.: Marcu și Turcu. (Bibi. copiilor nr. 29) 4 fii. 58. Pop Reteganul I.: Stan Bolovan. (Bi­bliot. cop. nr. 4) 4 fii. 59. Pop Reteganul I.: Norocul și min­tea. (Bibi. copiilor nr. 19) 4 fii. 60. Povești de Crăciun. (Biblioteca pentru toți nr. 26) 30 fii. 61. Preumblări prin lume. Europa. Socec. București, 1­50 cor. 62. Preumblări prin lume. America și Oceania, Socec. București, 150 cor. 63. Pr.horul. (Biblioteca școlarilor nr. 6) Sibiiu, 6 fii. 64. Prișcu Radu și Didi Mușlea: Po­vestiri pentru tinerime. Brașov. 2 voi. â 12 filed. 65. Rebreanu V.: Armeanul negus­tor. (Bibi. copiilor nr. 18) 4 fii. 66. Robinson Ciume.; (Bibi, pentru toți nr. 262) 30 fii. 67. Sadoveanu M.: Vestitorii. (Bibi tineretului nr. 2) 6 fii. 68. Sandu-Aldea: Doi călărași. (Bibi. tin. a Asociațiunii nr. 5) 6 fii. 69. S­ina Gr. a lui Ion: J­in bătrâni. Bibi. poporală nr. nr. 16, 16 fii. 70. Teodorescu S. Chirileanu: Po­vești poporale. Ciurcu, 1899, 16 fii. 71. Vancu P., Ionița. (Bibi. copiilor nr. 34). Brașov, 4 fii. (Va urma).

Next