Telegraful Roman, 1913 (Anul 61, nr. 1-135)

1913-09-26 / nr. 100

Anul LXI. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Sibiiu, Joi 26 Septemvrie (9 Octomvrie) 1918. TELE­GRAFUL ROMAN. Apare Mar­­ia, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserțiunile N să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. Măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român”, str. Măcelarilor Nr. 45. Scrisori nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 80 fii rândul cu litere garmond. tir. 100. • * ■ [UNK] [UNK] [UNK]V O reformă. Sibiiu, 7 Octomvrie a. (.x) Ministrul de culte și instruc­țiune, dl Dr. Iankovich Béla, a tri­mis cu data de 27 Septemvrie a. c. o adresă în afaceri școlare cătră con­siliul instrucțiunii publice, care va fi chemat, în înțelesul regulamentelor existente, să pregătească planul pen­tru o nouă organizare a școlilor se­cundare (sau medii) din Ungaria. Actul ministerial cuprinde idei nouă și foarte valoroase, din multe puncte de vedere. Le vom cuprinde în următoarele: Observatorul atent al instruc­­ției publice din Ungaria, zice mini­strul de culte, nu poate trece cu vederea faptul, ca școlile secundare ale patriei noastre au rămas îndărăt în multe priviri cerințelor de pro­gres ale timpului. Planul de învățământ al ace­stor fel de școli a trecut prin mo­dificări parțiale în 1883 și 1899, însă de fapt școala secundară din Un­garia a rămas peste tot în starea sa veche în curs de decenii. Toate statele mari ale apusului s-au năzuit a-și acomoda instituțiile școlare trebuințelor epocei în care au trăit și trăesc. Astfel statele imperiului ger­man bunăoară, care au înțeles sem­nele vremii, au înființat pe lângă tipul cunoscut al școlii secundare așa numitul tip reformat, al acestor fel de așezăminte. Astăzi Germania are peste 150 de asemenea școli secundare tip reformat. Ministrul stabilește următoarele defecte în organismul numitelor școli din țara noastră: 1. Gimnaziul se leagă fără nici o tranziție de școala primară. Nu aprob faptul, zice ministrul, ca un copil de 9 ani să fie constrâns a învăța limba latină, care se deose­bește atât de esențial de limba lui maternă. II. Este o greșală de organism, când școala noastră secundară nu se compune din părți coordonate deosebite, și cere de la tineri să ter­mine toate cele opt clase gimna­ziale, fără considerare la numărul mai mare al acelor școlari, cari siliți de diferite împrejurări ies din școala secundară înainte de a-și fi câștigat un material oarecare de cultură, care să le fie de folos. III. Rezultatul instrucțiunii este peste tot puțin satisfăcător în unele ramuri de învățământ, de pildă în istoria universală, geografie și limbi moderne. IV. Planurile actuale de învă­țământ sunt defectuoase, deoarece despre unele ramuri de cunoștințe nu se îngrijesc deloc. Ar fi necesar ca elevul din școala secundară să fie orientat asupra aparițiilor prin­cipale economice și sociale, iar igiena să nu fie desconsiderată. Instruc­țiunea în matematică să aibă în ve­dere viața practică. V. Este o stare nesănătoasă, când gimnaziile noastre sunt prea împopulate, iar școlile reale sunt relativ slab cercetate. De vină este legea, care a înzestrat gimnaziul cu îndreptățiri, de care nu se împărtă­șește școala reală, deși amândouă sunt institute cu scopuri analoge. Din aceste motive, ministrul crede că a sosit timpul pentru o adevărată reformă a școalei secun­dare din țară. Intre schimbările de căpetenie dorite de ministru este și înlocuirea limbii latine în clasele prime ale gimnaziului prin limba germană. Privitor la istorie, geografie și științe naturale părerea dlui Iankovich cere ca materialul întreg să se propună în două secțiuni: în secția de jos să fie mai mult descriptiv și intuitiv, iar în cea de sus să fie mai mult pragmatic și sintetic. Acesta e, în reasumat, conținutul actului ministerial. Este­­ acum rândul consiliului de instrucțiune să se pronunțe și să aleagă, care din părerile arătate se pot adopta din partea membrilor acestui for, și care dintre insele se par prea avântate sau poate chiar greșite. Reforma, în ori­ce caz, este dintre cele mai necesare. Paragrafii învechiți ai legilor de la 1883 și 1899 nu mai mulțumesc nici pe părinți, — de tinerimea șco­lară nu amintim, — dar nici pe în­șiși domnii profesori. Știința, în anii­­ din urmă, a obținut resultate nouă portante, care vor să înrâurească opra școlii secundare atât cu pri­­­vire la material, cât și la metoda în propunerea multelor și variatelor­­ obiecte de învățământ. Atribuim o mare însemnătate faptului, că se constată din partea celui mai înalt factor al instrucțiunii publice, cum programele actuale de învățământ sunt mult prea încărcate de o parte, și iarăși prea sunt sărace de altă parte. Cunoștințe sociale, economice și de igienă nu mai pot fi înlătu­rate din planul școlilor secundare. Dar dacă prin aceasta se va îngrija, de aici înainte, mai bine de educația corporală, n’ar trebui intreg tratată nici educația sufletească, în­țelegem cunoștințele de pedagogie. Anume așa, că tinerimii i se vor pro­pune regulele de căpetenie ca ra­port la creșterea copiilor în casa părintească. Se știe că majoritatea părinți­lor are cele mai curioase idei des­pre educația în familie. Părinții cer ca școala să le dea copii cât mai desăvârșiți din orice punct de ve­dere: și intelectual, și moral, și națio­nal, și sanitar, dar la rândul lor nici tatăl, nici mama nu vin în ajutorul școalei, fiindcă nu știu cum să vie. Astfel, de obicei, părinții nu u­­șurează, ci mai ales îngreuează sau distrug influența bună a școlii, și ei înșiși nu odată își nenorocesc odras­lele proprii, în urma creșterii nepe­­dagogice care stăpânește în familie. Credem că aceste vederi ar tre­bui acceptate în viitoarea reformă a învățământului secundar cu atât mai vârtos, că sesbătăcirea treptată în moravurile generațiilor poate lua­ proporții neașteptate mai curând, decât socotim. I Convocare. Ziarul Românul din Arad e informat, că membrii comitetului național român sunt convocați pe Sâmbătă la 11 Octomvrie n. la Budapesta pentru a lua ho­tărâri cu privire la atitudinea ce au să ob­serve deputații noștri în parlament și afară de parlament. Va fi vorbă, scrie confratele, și de reorganizarea partidului, și se vor lua și alți pași de însemnătate politică. N­ »111 in torii Albaniei. Se vestește apropiata alegere a princi­pelui Wilhelm de JPied pentru tro­nul albanez. Guvernul austro-ungar și cel italian s-ar fi înțeles, ca ocu­parea numitului tron să se facă în cursul lunei curente. Se speră, că măsura aceasta va contribui la li­niștirea poporului din Albania. Prima ședință. Pe astăzi, Miercuri, în 8 Octomvrie la orele 10, este convocată ședința parlamen­tului ungar. La ordinea zilei e: ce­tirea mesagiului regal și comunicări din partea prezidentului camerei. Ministrul de justiție are să înainteze tot astăzi mai multe proiecte de legi. Partidul independiștilor a ho­tărât să nu participe la ședință. Puterile pentru pace. Zia­rul „Echo de Paris” anunță: Ma­rile puteri n’au intervenit până acum la nici un guvern, dar dacă situația balcanică s’ar înăspri, pute­rile vor rosti cuvântul, — deoarece di­plomația europeană este film hotă­râtă să împiedece în ori­ce chip erum > pe c­ea unui nou râsboiu în Balcani. FOIȘOARĂ. Literatură pentru tinerime. (Urmare). 2. Istoria unei pălării. Costache Dinu e cam prostuț din fire și pe deasupra îi place .rachiul cel bun*. Intr’o zi pleacă la oraș cu treabă, unde neisprăvind nimic, întră la jupând Ștrul să tragă ceva la măsea. După­ ce s’a turtit câtva, jupân Ștrul 11 ia cu vorbe, și omul nostru, care venise cu căciula, hai să-și cumpere pălărie cu banii împrumutați cu camătă grasă de la jidov. Dinu la anu nu poate plăti. Capitalul și camata se îndoiește (Ștrul Ii face socoteala din nou) și intr’o bună dimineață se pomenește Dinu că pă­lăria lui ii scoate boii din curte. Oamenii neluminati, cari urăsc școala așa pățesc ca Dinu. 3. Boii lui Călin. Călin, un om fără suflet, nu poate pricepe că și boii au lipsă de hrană și he­­dină bună. Ii chinuește atâta cu lucru, fără să le dea hrana și hodina cuvenită, până­ ce sărmanii doi se prăpădesc. Povestirea aceasta te mișcă. E plină de o mare putere educativă-morală, care-l învață pe om să nu-și chinuiască animalele. E impresionabilă până la lacrimi mustrarea conștiinței, care încearcă pe nefericitul Călin noaptea în somn și dimineața, când aude lătratul cânelui lângă carul fără boi. 4. Poveste veche despre așezarea Românilor pe aceste plaiuri. In formă de poveste alegorică ni se povestește aici așezarea Românilor pe aceste plaiuri. D-zeu cu Sf. Petru călătorește prin părțile acestea și nu întâlnește fără oameni răi și neprimitori. Pleacă cu Sf. Petru la munte, unde locuește un neam ales: Ro­mânii. D­zeu le dă binecuvântarea pentru inima lor bună și dreaptă, și le trimite să locuiască pământul acesta. Românii se co­bor la vale cu turmele lor, alungi pe cei de aici și stăpânesc pământul acesta, după cum a fost voia lui D-zeu. La sfârșit se arată păcatele multe, cari pasc pe urmașii poporului român de odinioară. 5. Sfatul cel bun. Moș Hie e om păzit, cu scaun la minte și la vor­bă, și totuși fine că mai are multe de învățat. Sfatul unui advocat pe care l-a căutat anume, i-a prins bine chiar In ziua aceea. Intr’un mod deosebit de limpede ni se arată In istorioara aceasta adevărul pro­verbului: „Ce poți face astăzi, nu lăsa pe mâne“. 6. Dumnezeu și învățatul Negoiță. Tânărul Negoiță din București a învățat prin toate țările și se întoarce acasă doică de carte. Lumea îl ținea de om foarte cu­minte, cea­ ce se și vede căci a rămas chel pe vârful capului de atâta învățătură. E In­vitat în familii și societăți alese, in cari tinărul nostru care nu mai crede iu exis­tenta lui D-zeu, putește rușine mare. O d-șoară de 16 ani îl aduce în corn de capră pe ateistul nostru. Din istorioara aceasta pot Învăța mulți ateiști din zilele noastre. Ex­stența lui D­zeu se deduce prin rațiune. 7. Srisoare cătră tinerii de la sate. In scrisoarea aceasta flăcăilor dela sate li se dau prețioase sfaturi: Datoria fată de patrie, evocându-se pilde strălucite din trecutul neamului românesc, datoria de cetățean, Incunjurarea birturilor și în sfâr­șit, folosul tovărășiilor de flăcăi. Scrisoarea e adresată cătră flăcăii din Țara Românească. Să poate însă lo­caliza. 8. Voia Domnului. Arhanghelul Mihail cercetează pe pust­nicul Ieronim, care umblă în căile Domnului și îl face să înțeleagă o mulțime de lucruri, cunoscând astfel voia lui D-zeu, care de foarte multe ori e nepătrunsă de mintea omenească. învățătura ce o scoatem din istorioara aceasta, e prețioasă într’atâta, că ne explică multe din întâmplările acelea, fată de cari mintea noastră e nepătrunsă, neputându-le pătrunde rostul. 9. Spătăruț. In Spătăruț ni se descrie soartea tristă a­ acelor feciori dela sate cari, pentru a nu fi înrolați se folosesc de felurite mijloace, cari mai apoi ii nenorocesc. Scopul este desvoltarea simțământului de datorie față de patrie. 10. Despre muncă. Aici ni se aduc numeroase exemple despre însemnătatea muncii și roadele ei. Felul, cum au prețu­it-o și o prețuesc oa­menii mari: regi, împărați etc. — De aici Învățăm cum să prețuim munca și câștigul agonisit prin muncă cinstită. 11. Orbul. Un nefericit orb e obiectul de râs și de batjocură al neamurilor și al tuturora. Averea și dreptul îl folosește o rudă fără inimă, care îl silește în fiecare zi pe frig,

Next