Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)
1922-10-14 / nr. 77
2 de bine din toate provinciile țării mărite, înlăturând răul patimilor oarbe și pacostea invidiei între oameni, năzuințele de a munci se vor putea îndrepta spre o propășire nouă și binecuvântată din toate punctele de vedere, — ca patria să se apropie în sfârșit de limanul mântuirii dorite. Când Alba Iulia, bătrânul Bălgrad, se îmbracă în nouă glorie, salutăm acest sfințit oraș, ne plecăm genunchii, și cu fiorii bucuriei în luminoasa zi de 2 (15) Octomvrie 1922 aducem mulțumiri cucernice Celui prea înalt pentru darul bunătăților Sale nemărginite. In noua biserică din vechea cetate răsună cântece de biruință și de îndelungată și norocoasă stăpânire a Majestăților Lor, Regele Ferdinand I și Regina Maria. Visul de mărire, realizat de viteazul Domn muntean pentru scurtă vreme, înfăptuească se acum pe vecii vecilor !... Dacă românul a știut să moară pentru mărirea țării sale, — de ce oare n’ar ști să și trăească pentru păstrarea și întărirea ei? Comunicat oficial Candidații de profesori pentru catedrele de regiune de la școalele de stat de arce categorie, înainte de a se prezenta la comisiunea interimară din Cluj pentru facerea examenului pedagogic profesoral, au să presteze un examen fundamental și special contras din disciplinele teologce, înaintea unei comisiuni bsericești. Constituirea acestor comisiuni pe lângă fiecare consistor eparhial s’a ordonat prin concluzul consistorului mitropolitan din 23 August a. c. Nr. 212 M. Candidații, cari au terminat cu succes vreo facultate teologică, precum și aceia, cari au ascultat la universitatea din Cluj cursurile din vară anilor 1919 și 1920 n’au să mai facă acest examen fundamental și special. Examinarea se face din următoarele discipline teoogice: Apologetica, Studiul biblic, Istoria bisericească, Dogmatica, Morala, Dreptul canonic și Catehetica. Examenului verbal ii premerge desvoltarea unei teme în scris, sub controlul comisiunii. Pentru admitere la examen, candidații se vor adresa consistorului ath diecezan. Pentru admitere la examenul profesoral de capacitate (pedagogic) de la candidați se cer următoarele documente: Atestat de maturitate; Absolutor teologic; an de practică profesorală; Certificat despre examenul fundamental și special din relgiune; act de recomandare din partea autorității bisericești și o scurtă descriere a vieții (curriculum vitae). Toate aceste dispoziții au valoare numai pentru anul școlar curent. Sibiu, din ședința consistorului arhidiecezan ca senat școlar, ținută la 22 Sept. 1922. Nr. 7374 Școl. Consistorial arhidiecezan. TELEGRAFUL ROMAN Zile de sărbătoare în parohia noastră din Zlatna (tr. Abrud) Parohia ortodoxă română din Zlatna anul acesta a avut parte de sărbări frumoase, a căror amintire va rămânea neștearsă in memoria credincioșilor, veniți intr’un număr cât se poate de mare. Le Înregistrăm pe rând: Sfințirea clopotelor nouă. La 9 Iulie a. c. s’a făcut cu deosebită pompă sfințirea clopotelor procurate de credincioși, cu 30 mii lei, și unul de un credincios dus în America Ion Vinițan a Savului cu 12 mii lei, și s’au așezat în aceeași un turn, fiind de față întreg poporul din Zlatna, precum și o mare mulțime din jur care vărsa lacrimi de bucurie că și vede biserica din nou împodobită cu clopote. Zlatna este cea dintâi parohie de pe Valea Ampoiului care și-a procurat clopote nouă servind de pildă altor parohii cu această lăudabilă faptă. Parastas pentru Avram Iancu. Ca și alte biserici, astfel și biserica noastră a ținut de bine să serbeze pe eroul munților Avram Iancu, care aici și a făcut gimnaziul și a petrecut multe zile din viața sa. La 17 Septemvrie a. c. s’a servit din partea preoților Ludovic Giurca, și Gh. Popescu parastas, și s’a vorbit poporului despre frumoasa recunoștință ce ni-o arătăm prin cultul eroilor, cari ni au adus ziele de azi. La parastas au fost de față reprezentanții tuturor oficiilor de stat din loc. Conferență preoțească. In 2 Octomvrie s’a ținut aici conferența pastorală de toamnă a preoților din tractul Abrud. A fost adevărată zi de sărbătoare înălțătoare pentru toți acea zi, căci s’a servit ssta liturgie de toți preoții tractului cu sobor în frunte cu păr, prof. Petru Popovici care cu această ocaziune, pe lângă serviciul frumos și înălțător al liturgiei, a servit și parastas pentru miropolitul Șaguna și pentru răposatul preot al Zatnei, G. Beșa, rostind la urmă Însuși o predică de toată frumsețea despre credință. Lumea care abia încăpea în biserică, popor și intelectuali, de ambele confesiuni române, ba chiar și străini, a rămas adânc impresionată atât de serviciul divin făcut cu mult duh și ridicat prin cântările corului neobositului director școlar P. Duca, cât și de predica păr, protopop care a deschis multora ochii cum cred și cum ar trebui să creadă. La ora 2 s’a deschis apoi conferența preoțească, la care au luat parte 14 preoți din 18 câți sânt in tract. S’au discutat Îndeosebi mijloacele prin cari s’ar putea ridica moralul decăzut în popor. Despre aflarea acestor mijloace a pregătit o disertație păr. G. Popescu din Zatna. S’au luat măsuri pentru combaterea sectarilor și s'a făcut organizarea preoțimii în cadrul Asociațiunii clerului «Andrei Șaguna». In urmă, pentru ca preoțimea să-și poată implini misiunea sfântă neimpiedecată de grijile zilei, s’a cerut printr’un memoriu regularea salariilor preoțești. Corespondentul. Catedrala ortodoxă din Sibiu Primim următoarele: In vara acestui an am trecut, In drumul meu prin Ardeal, *1 prin orașul de pe malurile Țibinului, și am rămas încântat de multe lucruri bune și frumoase ce mi s’au dat să văd In partea locului. Sibiul este oraș curat, cu împrejurimi poetice, dintre cele mai căutate de vilegiaturiști, chiar și când sânt aceștia lipsiți de «norocul» de a face parte din ceata îmbogățiților de răsboi. Cu pretenții moderate se petrece bine și sănătos în orașul droastră. Crește și ortodox, nu puteam trece indiferent pe lângă locașurile sfinte ale sibienilor, in deosebi când ele sânt în mare parte și monumente de artă în exteriorul și in interiorul lor. După oarecare căutare, am văzut catedrala ortodoxă, și mult am regretat, că astăzi, când există atâtea mijloace de reproducțiuni artistce, n’am găsit măcar o mică broșură, care să conțină un scurt istoric al catedralei cu ilustrațiile sale necesare. Acelaș regret mi l-au exprimat și soții mei de drum. O astfel de broșură ar putea să o vândă atât Librăria de alături, din strada Mitropoliei, cât și servitorul care păstrează cheile catedralei. Citindu o credinciosul, ar privi locașul sfânt cu totul altfel: ar căuta să se adâncească mai mult în părțile singuratice, care alcătuesc întregul clădiri. Fără călăuza aceasta, vizitarea se face de obcei cât se poate de fugitiv, impresiile rămân șterse și în curând se uită. Călător. Există o interesantă istorie a bisericii catedrale cu ilustrații, scrisă de Dr. Pușcariu, M. Voileanu și Dr. Oiștea. Se poate procura de la Librăria arhidiecezană. ___________ Nota Red. Grădinile de copii — Școalele frebeliane — Este și aceasta o sănătoasă instituție, la care își primesc micuții noștri primele învățături, pregătitoare pentru a se continua în școalele primare. Școalele frebeliane nu au avut până acum trecere la noi, adecă mai exact: nu au prea existat, din motive ușor de înțeles. Confesiunile abia și au putut susținea, sub era ungurească, școalele absolut necesare, necum să mai poată cheltui și pentru grădini de copii. Dar în centre și locuri potrivite ca fabice de maghiarizare, fostul stat l- a ridicat mai ales în părțile locuite exclusiv de români. In aceste școale copiii noștri cari abea începeau să gângănească ceva în limba maternă, erau chinuiți să învețe cântări patriotice ungurești și alte lucruri tot așa de bine înțelese și de patriotice. Iată pentru ce aceste școale nu puteau avea trecerea cuvenită la noi. Astăzi insă, când nu mai e așa, ar trebui să se înființeze cât de multe instituții de acest fel. Căci, pentru orce popor școalele frebeliane au mare însemnătate. Poporul nostru, în deoși Gligor Hantău goșman, eu popa Ilie Medrea paroh neunit, care am și scris la Ano 1789, 20 Martie». O daună, din cauza unui eveniment fizic, la anul FOISOARA Din timpurile trecute ii — Acte de danie. O notiță. — Actele de danii făcute de ctitorii bisericii se scriau In formula și conținutul următor, (le-am aflat scrise In evanghelia bisericii noastre din Hendorf): «Aceasta sfântă și Dumnezeească carte Evanghelie o-au cumpărat robul lui Dumnezeu Manol Hagiu Costantin, din Brașov și o au dat de pomană sfintei biserici neunite din Hendorf ca să fie a bisericii până va fi o hârtie; și așa s’au dat, ca nimenea să nu o poată vinde, nici in bani, nici să nu o schimbe pentru altă carte, ci chiar aceasta si se ție la această sfântă biserică in veacul ei, oarecine o ar înstrăina din biserică ori Incéiul, sau oar fura, să aibă a da răspuns la înfricoșata judecată a Domnului nostru Isus Hristos: și s’au dat această evanghelie totodată cu Triodul și un ciaslov, s’au dat mai nainte tot de acel mai sus pomenit ctitor, fiind paroh smeritul și mult păcătosul preot Ilie Medrea la această sfântă biserică Ano 1788 Martie 4 zile. Alt act, scris in Pentecostar: «Această carte, anume Pentecostar, s’au cumpărat de robul lui Dumnezeu Onea Boasta, din satu din Chiior varmigiu (comitatul) Făgărașului cu preț opt florinți ungurești și 2 pecaci (?) și s’au dat de pomană sfintei biserici neunite din satu din Hendorf tot din varmegia Făgărașului și așa s’au dat cum nimenea din neamul Dumnealui sau și din alt neam să nu o poată înstrăina din biserică, ci să fie a bisericii până va fi o hârtie. Iar cine o-ar înstrăina mai mult unu ca acela să fie supt blestem și afurisanie, să-l judece toate sfintele Scripturi și slujbele dintru aceasta și să n’aibă stare nici în lumea aceasta, fără (să) umble ca țigan din sat in sat, iar după moarte să fie cu Iuda și cu Arie și cu alți eretici. Iară oricare preot ar hi la această biserică, să fie detor a pomenirii: Ion, Bucura, Maria, morți: Ion, Bucura, Oprea la care am fost martore Întâi Vasile Sârbu din Țelina, Onea,Moldovan goșman (epitrop) In Hendorf, 1782. In cartea rituală bisericească «Pentecostar» pagina 120 se află scris cu scrisoare urâtă, greu descifrabilă, următoarea năpastă: «Si știe că la al doilea an al domniei prea înălțatului Domn, Nicolae Petru Mavroghen voevod au mai dat o peatră după cea dintâi care dădese în zilele lui Alexandru Ipsilant voivod la anul 1782, de au prăpădit toate bucatele pe unde a ajuns, dar și aceasta după urmă și mai multă au fost și mai mare, că sau găsit pietri de mari de au venit câte o litră și H de draxiri (?) și pe unde au dat au prăpădit și bucate și livezi și tot, și au dat la cel an după cea dintâiu la anul 1782 și au bătut intr’o Vineri de 2 ori și a doua zi Sâmbătă odată, la luna lui Iulie în 16 și 17 zile 1782». Pr. Andrei Moldovan