Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-10-14 / nr. 77

sebi popor de agricultori, este așa de ocupat cu lucrul său In toată vremea, încât nici timp nu are să se ocupe și să-și îngrijească copilașii, cari tocmai In etatea aceea reclamă mult spri­jin. Râmași singuri pe acasă, neîngrijiți, fără ocrotire, copiii sânt In etatea aceasta mai sen­sibili, văd și aud lucruri de care sânt curioș­, și n’are în casă cine să le vie în ajutor să i­lumi­neze și să-i povățuească pe calea bună. Ce bine prinde deci micilor copilași gră­dina lor, unde sânt cald îmbrățișat de crescă­toarea lor și unde se joacă și învață, și se in­­drumeazâ în toate manifestările lor de copii. Cu astfel de școlari se începe apoi mai ușor și mai cu spor învățământul primar. Co­piii ieș­i­ din grădinile acestea știu acum nu­măra, știu desemna una și alta, se pricep la aranjarea stilului și a creonului, cunosc rugă­ciunile mai mici, au Învățat purtare bună, s’au deprins a da atențiune și respect celor mai mari decât ei. Grădinile de copii trebue prin urmare în­ființate unde se poate neîntârziat, căci sânt mai folositoare pentru noi, ca multe alte lucruri pentru care se cheltuește din greu. Eugeniu Munteanu Din America Examenul școalei române Regina Maria din Indiana Harbor Ind. Colonia română din Indiana Harbor Ind. America de nord, a avut o zi de mare sârbă­toare Duminecă în 27 August , c.’fiind exa­menul copiilor dela școala românească, conduse de preoții S. Mihălțianu, paroh ortodox și Dr. V. Crișan, paroh gr.-cat. Școala a fost cercetată de 130 elevi. La 2 ore p. m. hala școalei era ticsită de părinți și popor, dornici sa audă copilașii grăind românește, cântând și recitind poez­i. Sala a avut loc o mare producțiune tea­trală, predată numai de elevii școalei. S’au pre­dat mai multe dialoguri, trialoguri, piese teatrale cu cântece și jocuri naționale, cari au stors la­crimi de bucurie din ochii părinților. In școală, pe lângă religie, s’a predat co­piilor scrisul și cit tul românește, cum și noțiuni din istorie și geografie. Din nefericire, avem aici și un individ, student din vremuri bătrâne, care a ținut și el școală cu vre o 35 elevi, contra paroh­lor, școală, a cărei disciplină era parul și scop banul. N’a făcut nici un spor. In 15 Octomvrie ambii preoți vom con­tinua școala cu copiii, în fiecare Sâmbătă, când sânt liberi de la școala americană. Vom ținea obișnuita catehizație, cititul și scrisul și alte no­țiuni pe care le vom afla de bine. Școala noastră a fost și va fi gratuită. Când vedeam înaintea noastră 130 elevi, unul vorbind mai rău românește ca celalalt, ne prindea groaza, iar când la examen i am văzut predându și rolurile de teatru, poesiile, dialogu­rile, cântecele și jocurile naționale, am fost con­vinși că bun lucru am făcut. Nu cunoaștem obstacole, nici bârfitori lău­­dăroși, școala Regina Maria din Indiana Harbor, America, trăește și merge înainte. Simion Mihălțianu, paroh ort. religiunea. Vrea să ia asupra sa problema, în cersul al 12-lea, problema, care nu i­a reuși partidului democrat , să o resolve. Sânt ideile lui Stegerwald, dar, pe cât se pare, nu sânt ine­spirate de Stegerwald, ci au fost acceptate sub­­porunca unei situații di­sperate». Ce ne învață hotărârea aceasta a partidu­­lui, care a fost în Germania unul din cele mai exclusiviste? In fața primej­diei hrosului, împo­triva lozincilor comuniste, cari ar primejdui orce viață de stat, chiar și partidul catolic abando­nează ținuta sa intransigentă confesională și se aliază cu toți cei cari vreau să salveze ce mai este de salvat, cu bună credință, spre binele comun.* Revista fr. «Pacea prin drept» publică, după revista f­anceză «Creștinismul in secolul al XX », următoarele: «Un grup de 7 pastori sau profe­sori germani, aparținând bisericilor și grupurilor religioase protestante din țările Renane, din Hessen și din Saxonia, au străbătut tocmai re­gi­unile devastate ale Franței. Doritori de a cu­noaște în persoană și de a înțelege obstacolele, c­ari se opun de prezent desarmării morale și unei apropieri pe teren religios din partea pro­testanților francezi, au făcut un act de curaj și de loialitate, care de­sigur îi onorează. Au fost întovărășiți de pastorii Jules Rambaud, fost preot militar al armatelor aliate, cu reședința acuma în Bonn, și de André Monod, agentul condu­cător al comitetului protestant francez... Vizita­torii noștri au urmat cu automobilul un itinerar prin următoarele localități: Tréves, Verdun, Reims, St. Quentin, Arras, Liévin, Lens, Lille și Sedan. Au fost emoționați de voința de restaurare și de ex­traordinara silință de a trăi, care se manifestă în ținuturile devastate. Au recunoscut că notițele date de presa germană, privitoare la subiectul acesta, nu erau exacte, în prezența unor anu­mite distrugeri premeditate, au pronunțat cu­vinte de reprobare și de regret. G­ija­t care se dă mormintelor soldaților germani în Franța i-a impresionat adânc. Au regăsit câteva morminte, pe care aveau misiunea să le recunoască și au viz tat un mare număr de cimitire militare. Au d­­us într’un cimitir mixt din nordul Franței două coroane pe monumentele morților celor două țări. Au putut mai apoi să vadă, într’o anumită măsură, pe protestanții francezi lucrând și să se întâlnească cu câțiva din pastorii și laicii noștri, oameni energici și de credință, a căror mărturie i a emoționat adânc. Puși în curent cu anumite fapte, nespus de dureroase, din decursul ocu­­țiunii, d. e. în Liévin și în Lilie, cari au dovedit nobleță caracterului și eroismul atâtor bărbați și femei, aparținători bisericilor noastre și posturi­lor noastre de evanghelizare, au fost în stare să priceapă mai bine valoarea lor morală și reli­gioasă. Vizita aceasta, care a avut mai întâi de toate scopul de a informa pe oamenii de bună credință, dornici de a se instri îi ei înșiși, n’a fost nefolositoare și va putea să contribue la apropierea morală a celor două țări. Vizitatorii noștri au predat «Comitetului protestant fran­cez» pentru lucrările reconstruirii, daruri spon­tane, venite de la creștini germani, în mărime de patru mii de mărci». Preoții noștri n’ar putea și ei invita reci­proc pe alți preoți și pe.... polticiani, ca șă vadă devastările răsboiului și fostele tranșee?... h. p. p. Spic"U­ Irl O hotărâre, care trebue să dea de gândit și altor partide, din alte țări, a luat partidul ca­tolic («centrul») din Germania. Revista «Kunstwart» (August 1922) publică, din peana lui Ernst Troeltsch o serie de «scrisori berlineze», mult comentate, și în numărul men­ționat vorbește și de hotărârea partidului catolic. In Germania e primejdia «răsboiului civil, a ha­osului, a descompunerii statului». «Cu mare îngrijorare vede centrul desvol­­tarea aceasta. A hotărât în adunarea sa (gene­rală) de partid, la care au luat parte toți bărbații de încredere a întregului Reich, să abandoneze, principial, caracterul confesional, să oferă posturi sigure și ne-catolicilor și să strângă laolaltă pe toți cei ce sânt aplicați de a susține o democra­ție conservativă și o democrație, care conservă TELEGRAFUL ROMAN 3 Știrile zilei ! Știre personală. I. P. S. La mitro­politul nostru Nicolae, a plecat în 30 v. cu trenul de seară la Alba-lulia spre a lua parte la festivitățile Încoronării. Măsuri de siguranță Serviciile de Sigu­ranță din Ardeal au primit dispoziții privitoare la măsurile de siguranță ce trebuie luate în ve­derea încoronării. Pe teritoriul orașului Alba-lulia nu vor fi primiți decât aceia, cari vor poseda documente și legitimații, prin care să-și stabi­lească în mod neîndoios identitatea. Pe peroanele gării staționarea persoanelor neoficiale în timpul trecerii trenului regal, este interzisă. In zilele de 14, 15 și 16 toți străinii aflători în oraș sau sosiți în localitate, vor tebui să se prezinte serviciului de­­ Siguranță, care efectuiază contro­lul străinilor. Pentru încoronare circulează in Ardeal mai multe trenuri gratuite, sau cu reducere de 75 la­­ sută. Un tren gratuit: Brașov-Sibiu V­ațul de jos Alba Iulia, pleacă din Brașov Sâmbă ă în 14 O­tomvrie ora 6 și sosește la Alba Iulia în aceeaș­­i la ora 18,25 (seara 6 și 25.) . Alt tren gratuit: Brașov-Teiuș Alba-Iul­a, pleacă din Bra­șov în 14 Oct. ora 8 și sosește la ora 17. Tren cu reducere de 75 la sută: Brașov- Sibiu Alba lulia pleacă din Brașov în 14 Oct. la ora 6,45 sosește în Alba lulia în aceeaș zi la ora 19. — Alt tren cu reducere de 75 la sută : Brașov Teiuș Alba-lulia pleacă din Brașov in 13 Oct. ora 15,14, sosește la Alba lulia în 14 Oct ora 22, al doilea tren pleacă din Brașov în 13 Oct. ora 22,52, sosește în Albă Iulia în 14 Oct. ora 8,13. In Belgradul Sârbiei se află de prezent o comisiune română compusă din reprezentanții consist­orului din Caransebeș și ai guvernului, pentru a discuta cu guvernul sârb chestia re­deschiderii școalelor și bisericilor noastre din Torontalul robit, precum și chestiunea averilor mănăstirești române din acel ținut. Politică de partid? Z­arul of c­os al parti­dului național Patria din Cluj, ocupându se de sărbările împroprietăririi din Ardeal este de pă­rere că Arhiereii noștri luând parte la sărbările de Împroprietărire «fac politică militantă, politică de partid». — Noi credem dimpotrivă, că Ar­hiereii, dacă ar fi lipsit de la asemenea sărbări, prin absența lor ar fi dat dovadă tocmai că f ac politica unui partid. Un episcop și împroprietărirea. Cu ocazia împroprietăririi din județul Timiș Torontal, pre­fectul județului a invitat la solemnitate și pe episcopul romano-catolic Glatfelder din Timi­șoara. Episcopul numit a scris prefectului, că nici el ca episcop și nici preoții săi n’au să participe la sărbătoarea împroprietăririi țăranilor, pentru că biserica romano-catolică socotește ex­proprierea ca o despoiere a proprietății mari. Răspunsul, agresiv și foarte jicnitor pentru au­toritatea statului, va fi ajuns de­sigur și la cuno­ștința guvernului, care va face neapărat inter­­venirea necesară ca răsboinicul prelat să-și ia pe­deapsa meritată. Anunț. Dela șeful biroului de recrutare, Si­biu, primim următoarele: In conformitate cu ord. M. de R. 33211/1922, s’a aprobat în mod ex­cepțional numai pentru anul acesta, să se acorde amânări pentru continuare de studii tinerilor din contig, 1923, care urmează cl. VIII a liceului sau se găsesc în ultimul an al unei școale superioare, care intră în prevederile art. 52 din Legea re­crutării. Totodată s’a prelungit terminul pentru înaintarea actelor de amânare pentru studii, până la 1 Noemvrie a. c. In interesul fiecărui tinăr se face cunoscut să depună actele până la data de mai sus Cercului de recrutare, deoarece după aceasta dată nu se va mai primi nici o astfel de cerere. Broșură istorică. In tipografia Dr. S. Bor­nemisa din Cluj a apărut broșura: Istoricul epi­scopiei Clujului, de Dr. Sebastian Stanca. Prețul 2 lei. Serbarea presei Sâmbătă și Duminecă (In 21 și 22 Octomvrie 1922) se ține la Brașov o mare serbare a presei, In scop de­ a mări fondul de pensiune a ziariștilor din Ardeal și a clădi Căminul presei. Se va da un festival artistic, concert și bal. Exposiție de vite în Sebeșul-Săsesc. Secțiu­nea economică a «Asociațiunii» din S­iiu, organisează în Sebeșul-Săsesc, jud. Sibiu, o expoziție de bovine (tauri, vaci, tăurenci, junind­ vitele), și oi (berbeci, oi, cârlani, terții, neatini, neatine și mioare). Vineri la 27 Octomvrie 1922 st. n. (Cuvioasa Paraschiva), când se vor distri­bui 36 premii In sumă de Lei 2,200. Exposiția se va ținea în tărgul vitelor. Pot lua parte numai proprietarii de vite din plasa Sebeșul­ Săsesc. Programul se poate vedea la fiecare primărie din plasa Sebeșului. Teatru în Sibiu. Compania teatrală a direc­țiunii W. Popp a dat, până acum, pe scena teatrului sibian, câteva piese, drame și operete, jucate cu deosebit succes. In lucrarea lui August Strindbeg, Tatăl, și în alte piese cu subiecte sociale, actorii și actrițele și-au desfășurat întreg talentul întruchipând cu multă măestrie toate persoanele care au îndurat crunte suferințe în viață, sau care au alergat după închipuite feri­ciri, persoane setoase de agitațiile petrecerilor de astăzi și fără gând la grijile zilei de mâne.

Next