Telegraful Român, 1930 (Anul 78, nr. 1-91)

1930-11-26 / nr. 85

2 a ortodoxiei, această forţă formidabilă, care a creat unitatea sufletească şi care a fost desăvârşită prin vitejia dorobanţului român. Să ducem cuvântul nostru pretutindeni, până în cel din urmă sat, la cel din urmă credincios. Nimeni nu ne poate substitui în rolul nostru. Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze frenetice). P. S. Sa Achiereul Andrei Crişanu din Oradea spune că ortodoxia, întocmit ca şi fiica lui Iair, n’a murit. Vă aduc salutul eparhiei din Oradea. Dl general Butunoiu: Dacă azi după răsboi ne găsim la un loc 18 milioane de suflete dacă ne am păstrat sufletul şi limba, aceasta se datoreşte numai virtuţilor acelora cari au ştiut să treacă prin vremile grele de bejenie. Aceştia au avut alături de ei pe preoţi. Nimic nu s-a înfăptuit fără ajutorul unui mare preot. Aduc salutul meu şi al pitişilor din Braşov şi vă urez putere de muncă şi spor. In numele mirenilor luând cuvântul dl deputat Gheorghe Moroianu, a rostit următoarele: înalt Prea Sfinţite Domnule Arhiepiscop şi Mitropolit, Preacucernice Părinte Prezident, Onorat Congres, Mirenii din această sală, — îndoit de scumpă multora dintre noi pentru că aici ascultam odinioară Duminicile predicile şi întrunirile inimoase ale profesorilor noştri . şi sunt foarte recunoscători pentru salutul şi cuvintele bune că ni le adresaţi pentru prezenţa noastră aici. Este cred, de datoria noastră a intelectualilor mireni, din biserica ortodoxa, ca să fim alături de biserica noastră strămoşească şi de Arhiereii şi toţi slujitorii ei credincioşi, în toate împrejurările şi solemne, şi grele cum este şi cea de azi, când preoţimea noastră se întruneşte un congres aici în Braşov, — centru de vechi şi glorioase tradiţii ortodoxe pentru a veghea la interesele şi prestigiul bisericei, Gheorghe Moroianu s-a născut în 1874 în Săcelele de lângă Braşov. După luarea bacalaureatului la şcoalele noastre din Braşov a făcut studii strălucite in Germania, Belgia (Anvers, Bruxelles) şi Franţa (Paris). Ca tinăr student a fost unul din promotorii propagandei naţionaliste înflăcărate în străinătate, scriind în reviste şi ziare streine şi informând streinătatea despre opresiunea din fosta Ungarie. In Anvers a fost preşedintele «Ligei naţionale române», secţia Anvers. Memoriile sale au fost cetite chiar şi de un Cladstone, care i-a mulţumit pentru bunele servicii Împotriva lui Pázmándy a scris, prin 1897, articole prin «L’Indépendance Belge» şi a ţinut trează ideia naţională, ca Aurel C. Popovici, ca Oh. Candrea, în rândurile tinerimei române. Înainte de răsboi a fost ataşat comercial al României în Londra şi Viena, legând preţioase prietenii pentru cauza românească. In decursul răsboiului,în 1918, a înaintat ministerului de externe englez (Foreign Office) un raport, care a ajutat la rezolvirea problemei româneşti. In Paris ajunge fostul consul şi ataşat comercial al României, în 1918, să reprezinte «Consiliul unităţii Române» pe lângă autoritare engleze. A fost totodată consilier delegat la congresul de pace de la Paris (1919). In Consiliul dirigent a ajuns secretar general la externe (1919). Din 1920 este profesor la Academia comercială din Cluj. In 1928 a fost ales deputat în parlamentul Ţării şi este Rector al Academiei de înalte studii comerciale din Cluj. Venind aici, noi nu ne împlinim decât o datorie de pietate faţă de trecutul glorios al bisericei noastre ortodoxe, apărătoarea de două ori milenară a credinţei, datinilor, limbei şi tradiţiilor neamului nostru şi de veacuri, neadormită pregătitoare a unităţii politice a poporului român. Căci biserica ortodoxă, şi a noastră biserică românească mai ales, n’a cunoscut niciodată hotară. Noi în cele bisericeşti una am fost de la întemeerea Ţărilor române până azi, noi cei de dincoace cu fraţii de dincolo de Carpaţi, ai căror Domnitori ne-au zidit lăcaşuri de închinare dăruindu-le cu odoare scumpe şi făcând danii bogate multora din bisericile ardelene, cum este cazul şi cu vechea biserică a Sf Nicolae din acest I Braşov, — şi ai căror arhierei s’au interesat totdeauna de sosirea orto- docşilor noştri din Ardeal, trimiţân- du-ne ajutoare şi încurajări în luptele I noastre grele din trecut pentru apă- I rarea limbei şi credinţei strămoşeşti luându-ne sub ocrotirea lor şi coborând adeseori munţii printre noi, pentru a lua parte la durerile şi tarile noastre bucurii Oare noi românii ortodocşi din Ardeal, cum am fost toţi până la 1700, n’am primit noi oare în continuu un sprijin larg şi înţelegător dela Domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei, — glorioşii ctitori şi ocrotitori ai ortodoxiei din tot orientul, — şi dela mitropoliile din vechile Principate, ai căror ierarhi sfinţiau pe episcopii şi mitropoliţii noştri din Ardeal, şi cari ne trimeteau cu multă dărnicie cărţile sfinte ieşite din tiparniţele lor, din cari se mai văd atâtea şi astăzi în numeroase lăcaşuri de închinare româneşti de pe aceste meleaguri Dar în privinţa acestui larg spirit din biserica ortodoxă, a acestui sentiment de viu interes şi de înţelegătoare iubire al arhiereilor din vechea ţară faţă de noi ortodocşii din Ardeal — in toate privinţele — poate servi ca pildă, între alte multe şi faptul următor de o culoare locală: înainte de asta lu aproape o sută de ani la 1846, vrednicul episcop, ierarhul de mare cultură, care a fost Chessarie al Buzăului n’a pregetat să facă dramul lung dela reşedinţa sa episcopală până aici aproape la Săcele, pentru ca să oficieze în frumoasa biserică a ■ sfintei Adormiri din Satulung, at&t de minunat pictată la 1869 de ilu- \ strul pictor ardelean Mihail Pop, —i ctitorie a atâtor mândri şi harnici gospodari din aceste aşezări fruntaşe I ale Ţărei Bârsei, cari îşi purtau nu- i meroasele şi bogatele lor turme, citezi şi herghelii pe câmpiile mănoase ale Moldovei şi Munteniei, — ca să oficieze zic cununia a doi tineri din vechi familii ortodoxe sprijinitoare ale bisericei noastre naţionale: Maria Zahara Părvu şi Ion Radu Moroianu, aducând episcopul cărţi pentru bisericile şi notabilii din partea locului şi având pe lângă sine în această împrejurare ca diacon, pe bunul, blândul şi adânc milostivul Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei de mai târziu Iosif Naniescu, una din figurile cele mai curate ale bisericei noastre, care a strâns o bogată bibliotecă dăruită la momrtta-i culturei româneşti, şi care prin adânca lui pleare şi creştinească milă a cinstit aşa de mult neamul şi biserica ortodoxă. Este deci cu totul firesc, ca următori ai atâtor framoase şi nobile tradiţii, noi intelectualii mireni fii ai bisericei ortodoxe, să ne găsim astăzi aici, cum ne vom găsi şi în viitor în toate împrejurările importante pentru biserica noastră, spre a ne manifesta sentimentele noastre de solidaritate, de dragoste şi solicitudine, de viu interes şi de adânc respect şi devotament faţă de glorioasa noastră biserică strămoşească ale cărei legitime revendicări, suntem datori să le sprijinim din toată inima, din tot sufletul şi cu toată puterea noastră, fără să ne atingem de drepturile altora, dar fără să îngăduim ca alţii să se mai atingă de ale noastre. In acest înţeles, Vă reînoim înalt Prea Sfinţite mulţumirile noastre respectuoase pentru chemarea părintească şi bunele cuvinte ce ni le-aţi adresat. • Şedinţa s-a ridicat la ora 2, când congresiştii a’au întrunit la un banchet, în restaurantul «Transilvania». ♦ Şedinţa de după amiază se deschide de preşedintele Dr. Ciuhandu, la ora 5. D sa citeşte telegrame şi scrisori, primite de la P. S. S. Episcopul Ciorogariu al Oradiei, P. S. S. Episcopul Nicolae al Clujului, P. S. S. Episcopul Grigorie al Aradului, P. S. Episcopul Iosif al Caransebeşului, P. S. S. arhiereul Vasile-Sibiu, prof. Lupaş şi soc. ortodoxă a femeilor române din Cluj. Protopopul Emilian Stoica (Sighişoara), vorbeşte despre «Statul şi biserica neamului» şi «Bugetul ministerului cultelor şi instrucţiei publice». Relevă marile nedreptăţi făcute bisericii ortodoxe de unele guverne, care au protejat celelalte culte. Citează cifre care impresionează, arătând ajutoarele date de stat bisericii unite, in dauna bisericii ortodoxe. Spune, că In Ardeal, mai cu seamă In centrele ortodoxe, Braşov şi Sibiu, au fost numiţi In slujbe uniţi In proporţie de 80 la sută. In Incheere, propune congresului să voteze o moţiune. Din expunerea părintelui Stoica, rees clar nedreptăţile comise faţă de biserica ortodoxă şi protejarea celorlalte culte. Oratorul citează câteva cifre, arătând că ministerul de instrucţie a respins deja examenul de capacitate pe reprezentanţii bisericii ortodoxe, admiţând în schimb pe cei uniţi. Cere să se întocmească un scurt memoriu, care să fie înfăţişat guvernului cu privire la aplicarea art. 31 din legea cultelor, şi anume ca ajutorarea bisericilor să se facă în raport cu numărul credincioşilor şi cu situaţia materială a cultelor; întrucât guvernul ţării, din cauza crizei financiare, intenţionează să reducă ajutoarele ce se dau confesiunilor, în proporţia următoare: de la ortodocşi 10 la sută, dela uniţi 20 la sută şi la celelalte confesiuni 35 la sută, ne permitem a renunţa la această favoare aparentă, care ar putea fi interpretată In străinătate ca o ilegalitate şi cerem, In acelaş timp, să se stabilească un just echilibru şi apoi să se facă reduceri in proporţie egală. Continuând, oratorul arată, că trei directori din ministerul cultelor storc bugetul ministerului In favoarea uniţilor. Un ministru a răspuns unui preot ortodox, când i-a cerut bani pentru biserică: «Regret părinte, dar eu sunt bani. Daci ar fi unit...» Nu putem permite să se facă propagandă catolică cu banii statului. Dl Tudor Popescu intervine, arătând, că la o săptămână după venirea la cârma ţării, dl Iuliu Maniu a acordat bisericii din Blaj 3 milioane lei. Arhimandritul Scriban: Am auzit ce-a spus protopopul Stoica. Noi ortodocşii ne plângem ci sântem nedreptăţiţi. Cauzele acestor ştiri de lucruri trebue găsite şi apoi să se caute leacul. Ce e da făcut pe viitor? Eu sânt plin de nemulţumire, pentru că in sânul bisericii noastre se stă prea mult. Orozav m’a oftat tăcerea din parlament, când s’a votat concordatul. Uniţii când au fost nemulţumiţi, s’au agitat şi au emoţionat pe politician. Dacă făceam şi noi mişcări, dacă în toate oraşele ţării se ţineau întruniri, ca să se ceară şi părerea poporului, am fi impresionat şi noi pe politicianii noştri. Noi nu ne-am manifestat. N’am cerut să ni se recunoască drepturile. Opinia publică nu ştie de luptele duse de ortodocşi contra uniţilor. Ne trebue şi un organ de publicitate.* Seara, la 8Va din sala teatrului «Astre» s’a dat un festival religios, aranjat de asociaţia clerului «Andrei Şigma». S-au executat bucăţi muzicale de corul mixt al bisericii «Sfântul Nicolae» sporit cu corul tinerimii intelectuale din Braşov-Tocire, condus de dl. Brânzea. Dl profesor Dr. I. Lupaş, membru al Academiei române, a vorbit despre «Opera culturală a bisericii In trecutul neamului nostru». A fost ascultat cu mare atenţiune şi la finea conferenţei aplaudat. Ziua II Şedinţa se deschide la ora 9 a. m. Părintele Ioan Crăciun din Spring iţi citeşte referatul asupra nedreptăţilor cu cari a fost lovită Biserica ortodoxă cu ocazia reformei grare, ajungând la următoarele concluzii: 1. Mitropolia ortodoxă din Ardeal să ceară guvernului revizuirea cazurilor de deposedare a parohiilor, de pământul primit prin reforma agrari și anularea tuturor deciziunilor nedrepte aduse în această chestiune. 2. Bisericilor din parohii să li se dea sesiuni din rezervele de stat. In raport cu numărul credincioşilor, iar toate aceste sesiuni să se intabuleze pe parohii şi biserici peste tot pentru a nu mai fi obiect de licitaţie electorală sau de vexaţii păgubitoare din partea guvernanţilor la adresa Bisericii noastre. 3. Pădurea t Tufari» să se dea definitiv arhiepiscopiei din Sibiu, conform legii, cu atât mai mult cu cât arhiepiscopia unită din Blaj, şi episcopiile romane şi greco-catolice din Ardeal, dispun de teritorii mai mari de păduri decât episcopiile ortodoxe din Mitropolia Ardealului. 4. Statul român să ia latifundiile primite de catolicism dela statul unguresc, ale cărui drepturi le are statul român prin succesiune, ne mai plătind bisericii catolice rentele de expropriere, pentru ca acestea să fie folosite pentru propaganda catolicismului în România. 5. In parohiile unde nu sunt sesiuni parohiale, să li se asigure preoţilor noştri un echivalent corespunzător pe lângă salarul ce-l primesc de la stat. 6. Congresul Asociaţiei clerului «Andrei Şaguna» îşi exprimă dorinţa ca să se accelereze lucrările pentru rididicarea « Catedralei Patriarhiei din Bucureşti» care după tradiţia voevo- * Pentru acei cititori ai foii noastre, cari nu vor fi ştiind cine este dl Ch. Moroianu, le comunicăm următoarele: TELEGRAFUL ROMAN Nr. 85