Telegraful Roman, 1945 (Anul 93, nr. 1-52)
1945-10-14 / nr. 40-41
-vVi., • > • -V Abonamentul: pentru parohii cl. I Lei 7000.— cl. H Lei 5000.-cl. ill Lei 3000. - Particulari Lei 7000.— Autoritati și străInul ale Lei 15.000."— De sprijin Lei 20000. ~ AmaaBaaaaasmgmmtemaBuaaass Articole ți corespondențe se adresează REDACȚIEI Telegraful Român Sibiu strada Mitropoliei Nr. 45. — Articole nepublicate nu se înapoiază. — Scrisori nefrancate se refuză. fe MSkS3KWaB*a8 SBBBa BBSSZBBSE&BS5&SEn XffaUiaBm Prețul aserțiunilor un cm.820 Lei pentru odată, dacă să publică de mai multe ori se da rabat corespunzător Abonamentele și înserțiuniU se adresează ADMINISTRAȚIEI foii Titigraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45 man . wSrt3Pasc* p*ntru "««»tura Str. Ș.guna V popoTM"“" r °">á0 litván nafional-bisericese« — întemeiat In 1853 de 5 KHropt»u«m«.__ saEäÄÄdfe'^£.«aa^SK^S5»SK*^í&'SeZ5 V Orraira orfanilor Preocupat necontenit — ca un adevărat părinte — de grija față de popor și mai ales de alinarea suferințelor celor năpăstuiți de necazurile războiului, înalt Prea Sfințitul nostru Mitropolit Nicolae a trimis de curând — către toate oficiile protopopești și parohiale din Arhiepiscopia ortodoxă română de Alba Iulia și Sibiu — circulara întitulată: „Colectă pentru orfelinatul din Sibiu 11. Primirea și citirea acestei circulare ne aduce spontan aminte de minunata pastorală — trimisă în preajma sf. Paști ale anului acestuia a înaltului ierarh, în care sublinia datoria de a ocroti pe orfani și arăta căile pe care putem face acest lucru. Vorbind despre orfanii de războiu, I. P. S. Sa spunea atunci: *Ei strigă după ajutorul nostru și noi suntem datori să scăpăm din brațele suferinței și să le împărtășim o astfel de creștere care să-i facă destoinici de a te ajuta ei înșiși în viață și să fie folositori in sânul neamului nostru. Ei sunt ai noștri ai tuturor, prin urmare toți suntem dator si ne îngrijim de ei și de buna lor creștere». Atunci se cerea conspectul tuturor orfanilor și a celor ăsta să le stea într’ajutor în unul din modurile preconizate în pastorală. Acum problema ocrotirii orfanilor face un pas înainte, trecând la colectarea celor necesare deschiderii orfelinatului din Sibiu, care până nu demult a ocrotit atâția orfani din primul războiu mondial. Deși ajutorarea celor năpăstuiți — în cazul când strictul necesar pentru susținerea vieții lipsește — nu e condiționată de vinovăția sau nevinovăția lipsei în care se sbat, totuși trebue să subliniem faptul că îndreptățirea morală a orfanilor de războiu la sprijinul obștesc, este mai mare decât a celorlalți orfani și a altor categorii de nenorociți. Căci părinții lor n’au murit din vina unor păcate personale și nici pentru interese personale ci pentru patrie, prin urmare pentru noi toți. Drept aceea, copiii rămași de pe urma lor sunt copiii noștri și obștea credincioasă e chemată să le fie tată adevărat, neprecupețind nimic pentru creșterea și desvoltarea lor cât mai bună. Cea ce facem noi pentru ei, nu este decât răsplătirea minimă a jertfei părinților lor, cari și au dat pentru patrie ceea ce au avut mai scump: viața. Adevărul acestei afirmați se evidențiază deplin la lumina poziției ce o are ocrotirea orfanilor de războiu, în ansamblul milei creștine. Multe și variate sunt aspectele mizeriei umane precum și acelea ale milei creștine, dar situația orfanilor de războiu și imperativul ocrotirii lor, sunt de o pregnanță deosebită. Căzuți pradă mizeriei fără vina lor și victime inerente ale unui jertfe supreme pe sitarul patriei, orfanii de războiu trebue să constituiască obiectul principal al milei creștine. Așa înât, grija față de ei este totodată și un criteriu deosebit pentru verificarea și aprecierea vredniciei noastre de creștini adevărați. Dacă practicarea milei creștine cuprinde în sine — prin însăși esența și semnificația ei autentică — expresia concretă a trăirii supremului principiu al creștinismului: iubirea, atunci satisfacerea celui mai înalt comandament al milei creștine, ocrotirea orfanilor de războiu, ne așează pe piedestalul celei mai înalte vrednicii creștine. Faptul acesta vine la expresie și în satisfacția morală deosebită, pe care o coboară în suflet ocrotirea unui orfan de războiu. Punctul de vedere mai sus înfățișat își întărește poziția și la lumina considerentului că cele mai elementare principii ale practicării milei creștine, spun: 1. Să se țină cont de cauza lipsii în care se este respectiva persoană; 2. nenorocitul de războiu să fie așezat pe o treaptă supeperioară celui scăpătat din vină proprie; 3. ajutorul să se dea în timp, pentru a evita prăbușirea totală în mizerie a respectivului năpăstuit. Că aceste principii pledează pentru o cât mai grabnică și mai deplină ocrotire a orfanilor de războiu, este mai presus de orice îndoială. Calea de răzbatere la o așa împlinire a datoriei ce avem față de orfanii de războiu, este iubirea creștină. Iubirea creștină inspiră și viază porunca milei creștine. Ea lărgește inima, ca în dimensiunile ei cât întreagă omenirea și în flacăra grijii ei, să încapă tot omul. Iubirea produce solidarizarea și ajutorarea reciprocă la necaz și suferință. Ca orice faptă a milei creștine, ocrotirea orfanilor trebue să pornească din iubire, care ne duce la identitatea cu necazul lor, la compătimire sinceră, din care țâșnește viguros hotărîrea de a le sta într’ajutor. Numai cine a reușt să se transpună — pe undele iubirii — în situația lor, acela a realizat condiția esențială a împlinirii datoriei de a-i ocroti. Cea mai serioasă obiecție ce s’ar putea aduce împotriva îndatoririi de a ocroti pe orfanii de războiu, este lipsa materială în care ne sbatem cu toții. Privită însă prin prisma autentic creștină, această situație nu ne scoate de loc de sub imperativul poruncii milei creștine. Pentru că a da din prisosul tău, nu-i adevărată milă creștină, ci-i cel mult generozitate; iar adevărata milă creștină este să dai rupând din strictul tău necesar, să jertfești cu adevărat. Așa încât, capacitatea noastră în această privință nu atârnă în primul rând de situația materială ci de puterea noastră de jertfă. Deci, și nici spiritul este hotârîtor și nu materia. Aparține vredniciei omului calitatea în virtutea căreia trebue și poate să jertfească. Iar împlinirea poruncii milei creștine față de orfani aparține la vrednicia creștină a omului. Căci împlinirea și nmplinirea acestei porunci constitue unica condițiune a fericirii sau a osândei de veci la judecata obștească. Milostenia este punerea în practică a tuturor faptelor bune, împlinirea tuturor poruncilor și datoriilor creștine, iar lipsa de îndurare — împietrirea inimii — este rezumarea tuturor păcatelor. Să nu ne lăsăm seduși de năldejdea deșartă că strădaniile actuale ale omenirii de a promova o justă ordine socială a bunurilor, vor reuși să înlăture teza mizeria din lume și să asigure condițuzii optime pentru ocrotirea orfanilor. Pentru că în ciuda tuturor eforturilor titanice ale organizatorismului actual, mizeria va fi mereu prezentă în lume, Mizeria și războaiele — și cu ele necesitatea milei creștine — va exista până va fi răul în lume. Nici să nu zicem: Face Statul fond pentru ocrotirea orfanilor! Pentru că aparatul Statului trebue să calculeze, să cruțe și să trieze ajutoarele sale după ceea ce e mai presant. Rolul preotului în acțiunea de ocrotire a orfanilor de războiu, este hotărîtor. La îndeplinirea conștiincioasă a respectivei îndatoriri, îl obligi în special: a) Chemarea lui de păstor de suflete, de conducător al păstoriților săi spre mântuire și fericire. Ori, dându ne seama de rostul suprem al milei creștine: salvarea semenului, întinderea unei mâni de ajutor spre a nu cădea «între tâhari», adecă spre a nu se poticni în drumul care duce la ceruri, ci să-l străbată până la Dumnezeu, observăm că împlinirea respectivei îndatoriri echivalează cu împlinirea misiunii sale sacerdotale și îl așează în plină desfășurare a acestei misiuni. h) Calitatea lui de «părinte» al tuturor celor încredințați lui spre păstorire. Ocrotirea orfanilor de războiu este cel mai bun prilej pentru preot de a arăta că este cu adevărat «păstorul cel bun, care «sufletul și-l pune pentru oile sale». Pentru a corespunde întru totul acestei îndatoriri, preotul trebue să păstreze mereu trează conștiința chemării sale și să se identifice cu sufletul poporului, cu necazurile și cu Hașurile lui, în cazul acesta cu starea orfanilor. Atunci condiția esențială a luptei în această direcție, e dobândită și succesul ei este asigurat. CORNELII SÂRBU Comunicatul Ministerului Cultelor pentru Congresul preoțesc din 16 și 17 Octomvrie 1945 Aducem la cunoștința celor interesați, că în vederea ținerii Congresului General al Preoților și al tuturor slujitorilor altarelor din întreaga Țară, în zilele de 16 și 17 Octomvrie a. c., s’au pus la dispoziție următoarele mijloace de transport: 1. Un vagon C. F. R. care pleacă din Timișoara, Duminecă, 14 Oct. c. orele 8‘£ 0 dimineața, mergând pe via Lugoj, Caransebeș, T. Severin, Craiova, Pitești, București. 2. Un vagon C F. R. care pleacă din Galați, Duminecă, 14 Oct. c. orele 2140 direct București. 3. Un camion acoperit, care pleacă din Arad, Duminecă.. 14 Oct. c. orele 8 dimineața, pe via Radna, Iia, Deva, Orăștie .... București. 4. Un camion acoperit, care pleacă din Cluj, Duminecă, 14 Oct. c. orele 12 din zi, pe via Turda, Aiud, Alba-Iulia, Sebeș .... București. 5. Un camion acoperit, care pleacă din Sibiu, Luni, 15. Oct. c. orele 8 dimineața, pe via Avrg, Făgăraș, Șercaia .... București. 6. Un camion acoperit, care pleacă din Brașov, Luni, 15 Oct. c. orele 12 din zi, pe via Predeal, Sinaia .... București. 7. Un camion acoperit, care pleacă din Pitești, Luni, 15 Oct. c. orele 9 12 din zi, direct București. 8. Un camion acoperit, care pleacă din Craiova, Luni, 15 Oct. c. orele 9 dimineața, direct București. 9. Un camion acoperit, care pleacă din Iași, Dumineci, 14 Oct. c. orele 8 dimineața, direct București. 10. Un camion acoperit, care pleacă din Târgoviște, Luni, 15 Oct. c., orele 12 din zi, direct București. 11. Un camion acoperit, care pleacă din Ploești, Luni, 15 Oct. c., orele 14 din zi, direct București. Camioanele vor pleca de la prefecturile de județ. Cei cari n’ar putea folosi aceste mijloace de transport, vor găsi posibilități de venire cu trenul sau altceva, prezentând biletele de cost la biroul congresului în București pentru a le fi returnate. PROGRAM: Deschiderea congresului se va face Marți, 16 Oct. — prima zi — în Parlament. Ora 9—9 30 Tedeum. Ora 10—13 deschiderea festivă a congresului.