Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)
1955-01-01 / nr. 1-2
;■ ä s&» >«f»*aa5Sä!W SIBIU BIBLIOTECA „ASTRA* SIBIU "1 ianuarie lycST Prctwii «nat ex. 40 oan? Nr. Í MW UL IV-3 ORGANUL OFICIAL AL ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE DE ALBA-IULIA ŞI AL EPISCOPIILOR CLIPI ŞI ORADEA SIBIU Abonameatul pentru parohii cl. I Lei 40; cl. II Lai 30; cl. III 'L Lei 25. Particulari Lei 25, Autorităţi şi străinătete Lei 50, De sprijin Lei 75. Pentru America 10 Dolari. vmna Miercuri 3 noemvrie 1954, orele 17—19:50 la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, a avut loc o şedinţă festivă publică in cinstea Junii prieteniei româno-sovietice. La sala frumos împodobit, cu chemări, fiori şi pioare decorative, s-au întrunit salariaţii Arhiepiscopiei ort. rom. Sibiu, ai Institutului Teologic Universitar, reprezentanţii celorlalte culte din oraş, preoţii carsişti (ciclul II, seria a 3-a], studenţii teologi, şi alţi oaspeţi ai noştri . La masa Prezidiului au luat loc: Prot. stavr. Tr. Bel Paşcu, vicar arhiepiscopesc şi Prof. dr. N. Neaga, preşedinţii Comitetului, vicarul ev. C. A. Alfred Hermann, prof. reformat Julius Nagy, preot romano-catolic Cabdebo, DL N. Munteanu, preşedintele ARLUS Sibiu, reprezentantul Min. Cultelor; Prof. Dr. Grigorie Marca prof. univ. secretarul Comitetului. Se intră în program. Preşedintele prof. univ. dr. Acolie Neaga, în cuvintul de deschidere, dă expresie bucuriei de-a ne vedea întruniţi din nou laolaltă in slujba apărări păcii, din prilejul sărbătoririi lunii prieteniei Româno-Sovietice, subliniază contribuţia Bisericii la întărirea luptei pentru pace, arată temeiurile creştine pentru îndeplinirea sarcinilor frontului mondial al păcii, în frunte cu oamenii sovietici şi salută had pe rînd pe cei prezenţi la festivitate. 2. prof. prof. univ. dr. Şofron Vlad, rectorul Institutului Teologic Universitar din Sibiu, îşi desvoltă conferinţa întitulată: „Relaţii bisericeşti romino-ruse în trecut şi azi". Pe temeiul unui material documentar ■ inedit pentru mulţi dintre participanţi , P. C. S. arată amănunţit fazele colaborării romînoruse, pe tărîm bisericesc, politic şi social-cultural, în cursul veacurilor. Din partea poporului rus, am avut parte statornic de sprijin şi apărare în zbuciumata noastră existenţă bisericească şi naţională, nu numai în Ţările Române, ci şi in Ardeal. Astăzi, prietenia româno-sovietică — cimentată prin jertfele de singe aduse de ostaşii sovietici pentru eliberarea patriei noastre şi prin ajutorul multilateral pe care Marea Uniune Sovietică ni-l da ca sa ne construim o patrie nouă, socialistă — este chezăşia progresului nostru ca popor, muncitor, cuminte şi luptător pentru pace. Relaţiile bisericeşti romîno-ruse, reluate după 23 august 1944, se adîncesc mereu, spre folosul nostru comun şi spre folosul mişcării mondiale de apărare a păcii. Conferinţa a fost viu aplaudată. 3. Discuţii pe marginea conferinţei: a) In numele preoţilor cursişti, părintele Valeriu Voineag (Oraşul Stalin) dă expresie satisfacţii preoţilor aflaţi la cursurile de îndrumare misionară şi socială, de-a fi putut asista la această festivitate menită să sporească dragostea noastră faţa de Uniunea Sovietică şi zelul nostru de apărători convinşi ai păcii. Arată cum URSS ne-a ajutat să ne reîntregim Ardealul. Astăzi, prietenia romîno-sovieticâ este un factor activ care duce ie biruinţa păcii în lumea întreagă. Preoţimea va lua pildă despre felul cum se duce lupta pentru apărarea păcii, de la această manifestaţie caldă şi plină de învăţăminte. b) in numele studenţilor teologi, studentul teolog Avrigeanu Dumitru, arată ce învăţăminte ce desprind din trainicele legături româno-ruse din trecut. Aceste legături au fost consolidate după 23 august 1944. Tineretul din acest Institut, îşi ia angajamentul să fie un factor de adîncire a prieteniei romîno-sovietice şî promite că va lupta, pentru pace, după pilda pe care o dau profesorii lui şi conducerea bisericească. ■.) Prof. prof. univ. dr. Grigorie Marcu, arată cit de familiară este lupta pentru pace in rândurile oamenilor Bisericii noastre. Apoi, vorbeşte despre diferitele atitudini pe care oamenii pot să le aibă faţă de această luptă, arătînd că cea mai frumoasă şi mai potrivită dintre ele este aceea cu care ne-am deprins noi: lupta pentru pace s-o considerăm ca sarcină permanentă şi s-o ducem constant. Cînd luptăm pentru pace, noi aşezăm temelia viitorului de bunăstare, tihnă şi propăşire multilaterală, după care se sbate întreaga omenire. Termină cu citeva versuri potrivite privitoare la ţelurile de viitor ale luptei pentru pace. d) la numele cultului evanghelic C. A. d. vicar A. Hermann, arată cite lucruri noi a învăţat din conferinţa expusă aici şi cît de mulţumitor este pentru atitudinea frăţească pe care oamenii Bisericii ortodoxe române o manifestă de fiecare dată faţa de cei ce aparţin altor culte. Biserica ortodoxă româa este învăţătoarea noastră în materie de luptă pentru pace. Dsa arată apoi ce constatări îmbucurătoare a făcut cu printul unei vizite recente In .R. D. Germană, unde libertatea cultelor este asigurată din toate punctele de vedere, tinde poporul german — recunoscător URSS — munceşte cu drag la refacerea patriei sale şi luptă pentru pace — împotriva militarismului revanşard sprijinit de americani şi acoliţii lor. e) In numele cultului reformat, protopop Nagy Julius arată că înfrăţirea dintre Biserica ortodoxă şi celelalte culte, ,pe linia, luptei pentru pace şi a conlucrării la îndeplinirea sarcinilor patriotice cerevin tuturor cetăţenilor patriei noastre scumpe Republica Populară Romina, este reală şi plină de făgăduinţe. Acum ca şi artă(Continuare în pag. 2) 59 Decembrie" La 30 decembrie s-au împlinit 7 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Aniversarea aceasta este întîmpinată de poporul muncilor cu noi succese în muncă şi noi angajam unie pentru ridicarea nivelului de trai şi cultural al oamenilor muncii din ţara noastră. Aceşti ani au însemnat un necontenit progres pe calea construirii socialismului. In sectorul industriei, după naţionalizarea întreprinderilor, industria socialistă a luat un puternic avînt, la temelia ei fiind industria grea, industria producătoare de maşini şî utilaj. Astfel nivelul industriei noastre este de aproape trei ori mai mare ca ai 1938. Astăzi fabricăm la noi în ţară maşini şi produse, pe care altădată le importam din Apus. Produsele industriei noastre sunt de o calitate superioară, ele nu satisfac numai nevoile interne, ei se lucrează şi pentru export, calitatea acestor produse fiind bine apreciată pe piaţa internaţională. In sectorul agricol, agricultura socialistă se desvoltă prin gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi asociaţiile agricole simple. Prin rezultatele pe care le obţin aceste gospodării, ţăranii muncitori îşi dau seama tot mai mult că munca în colectiv, pe suprafeţe mari şi cu maşinile S.M.T., este superioară muncii în gospodării individuale, pe bucăţi de pămnt mici şi cu metode învechite, că singura cale de belşug a satelor şi oamenilor muncii de la sate este calea agriculturii socialiste. Plenara C.C. a P.M.R. din 19—20 August 1953, constatînd o rămînere în urmă — faţă de industria grea a industriei uşoare, producătoare de bunuri de larg consum şi a agriculturii, a trasat o serie de sarcini şi a luat măsuri pentru mărirea producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum mobilizînd toate forţele în această direcţie. Pe linia aceasta s-a ajuns la o producţie mărită a industriei uşoare, iar în domeniul agricol munca se duce sub călăuzirea Proectului de Directive ale Congresului al H-lea al Partidului, cu privire la desvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Realizarea măsurilor prevăzute îrt aceste Directive va da un nour avînt agriculturii noastre. In acelaş timp cultura, învăţămîrduiliteratura, activitatea ştiinţifică sunt în plin progres. Premiile de stat pentru realizările din domeniul ştiinţei şi tehnice, al literaturii şi artei, sunt recunoaşterea meritelor, dar şi dovada marilor progrese din aceste domenii, în felul acesta nivelul de trai al pop (Cordinuare in pag. 4) Articolele şi corespondenţa se adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, str. ,1 Mai 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. Preţul inserţiunîici un cm.260 Bani pentru odată dacă sa publică de mai multe ori se dă rabat corespunzător, inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Telegrafului Român, Sibiu strada 1 Mai Mc. 35.