Telegraful Român, 1967 (Anul 115, nr. 1-48)

1967-01-01 / nr. 1-2

Nr. 1—2 30 Decembrie Proclamarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat un pas însemnat pe calea construirii vieţii celei noi în ţara noas­tră. Astăzi după 19 ani, poporul, stăpîn pe soar­ta sa, îşi serbează biruinţele: dintr-o ţară îna­poiată, patria noastră a devenit o ţară indus­­trial-agrară avansată. Socialismul a biruit defi­nitiv în toate sectoarele vieţii şi poporul român înaintează cu entuziasm spre noi trepte ale cul­turii şi civilizaţiei socialiste. Republica Socialistă România întruchipează toate visurile măreţe ale înaintaşilor, este mîndria noastră a tuturor celor ce prin muncă o fac tot mai bogată, tot mai fru­moasă, mai înfloritoare. După marile succese din anii desenatului (1966- 1955), poporul nostru a păşit cu hotărîre la fău­rirea măreţelor perspective ale noului plan cin­cinal (1966—1970). Conform acestui plan la sfîrşitul anului 1970 se va realiza întreaga pro­ducţie industrială a anului 1938 în 24 zile, pro­­ducţia de energie electrică în 12 zile, iar pro­­ducţia de oţel pe cap de locuitor va fi de circa 18 ori mai mare ca în 1938. Producţia agricolă va creşte cu circa 20 la sută faţă de media ani­lor 1961—1965. Venitul naţional va creşte cu 40 la sută faţă de anul 1965. In 1970 venitul dralei a cîntat colinde după predică în ambele zile de Crăciun. La Anul Nou s-a slujit Sf. Li­turghie, a predicat Pr. vicar Tr. Belaşcu şi s-au rostit polihroane. La praznicul Bobotezei s-a făcu­t sfinţirea apei în Catedrală şi a predicat Pr. vicar Tr. Belaşcu. Şi la Crăciun şi de Anul Nou şi Bobotează Pr. vicar a transmis binecu­­vîntarea I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae şi a îndemnat la viaţă creştinească şi la îndepli­nirea datoriilor cetăţeneşti. I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae a participat în aceste praznice la Sf. Liturghie, ce s-a să­­vîrşit în Capela mitropolitană. Pastorala dată de I. P. S. Sa a fost primită în întreaga Arhi­episcopie cu mulţumire şi dragoste. * La Bydgoszcz (Polonia) a avut loc Festivalul Musica antiqua Europae Orientalis, adică festi­valul muzicii vechi din Europa orientală..» La a­­cest festival a participat şi corul Madrigal din Bucureşti, dirijat de Marin Constantin, care a executat melodii preclasice româneşti, adică îmne, catavasii, condace compuse de Protopsaltul Eus­­tatie de pe vremea lui Ştefan cel Mare, de Mi­tropolitul Dosoftei al Moldovei ş. a. şi colinde străvechi. „Performanţa corului Madrigal de rară originalitate şi valoare a stîrnit furtunoase a­­plauze“. Programul acesta a fost primit la fel şi la festivalul de la Budapesta. La Bucureşti, corul Madrigal s-a prezentat de două ori în faţa publicului cu acelaşi succes. * Părintele Ioan D. Petrescu de la biserica Sf. Visarion din Bucureşti este cunoscut la noi şi în străinătate pentru valoroasele lui studii de muzică bizantină şi asupra cântului gregorian. Născut la 1884, a urmat conservatorul din Bu­cureşti şi celebra Schola Cantorum din Paris. Descifrînd manuscrise de muzică bizantină din sec. X—XVII, pr. I. D. Petrescu a publicat nu numai studii, ci e şi compozitor. Cea mai însem­nată compoziţie a sa este „Patimile Domnului"* 1 (1943), oratoriu pentru solişt­i, cor şi orchestră pe texte bizantine inedite din evul mediu, orato­riu armonizat şi orchestrat de regretatul compo­zitor român Paul Constantinescu. Ultimul stu­diu publicat este: Aspecte şi probleme ale muzicii bizantine medievale (1965). Pr. I. D. Petrescu scoate în lumină contribuţia geniului artistic român la muzica orientală în evul mediu. Primind muzica bizantină, poporul român şi în acest domeniu — ca şi în pictura şi arhitectura bizantină a pus pecetea sufletului său, specifi­cului său naţional, naţional pe locuitor va fi de 4 ori şi jumătate mai mare decît nivelul cel mai ridicat realizat înainte de războiul al doilea mondial. Cheltuie­lile social-culturale se vor ridica la 5.000 lei de familie. Şcoala va cuprinde aproape un sfert din populaţie. Ştiinţa va lua un avînt deosebit. Arta şi­ literatura vor cunoaşte o nouă înflorire. Rezultatele anului 1966 — primul an al cin­cinalului — dovedesc că planul cincinal va fi îndeplinit cu succes: planul pe anul 1966 a fost realizat şi depăşit şi în industrie şi în producţia de energie electrică. In agricultură de asemenea planul a fost depăşit la toate produsele. S-a dat peste plan mai mult de un milion tone ce­reale. Odată cu dezvoltarea economiei s-a ridicat şi nivelul de trai, material şi spiritual al oame­nilor muncii. Astfel s-a asigurat poporului o viaţă mai îmbelşugată, mai luminată, mai feri­cită. In toate aceste realizări se arată înţelepciunea conducătorilor iubiţi ai patriei noastre şi forţa creatoare a poporului nostru. înrădăcinat în so­lul ţării şi în glorioasele tradiţii ale istoriei na­ţionale, poporul român — într-un avînt fără precedent — înalţă spre noi culmi ale istoriei patria noastră liberă şi puternică, suverană şi unitară, şi îi asigură un loc de cinste între po­poarele lumii. Dezvoltarea impetuoasă a ţării noastre a ridi­cat prestigiul ei pe plan internaţional, ea ser­vind de exemplu altor popoare ce poate realiza într-un timp scurt un popor, care şi-a cucerit şi consolidat independenţa şi unitatea. Ţara noastră duce o politică de pace şi colaborare cu toate ţările. Ea sprijineşte la O.N.U. şi in alte organisme internaţionale iniţiativele de consoli­dare a păcii, de ajutorare a ţărilor în curs de dezvoltare, de dezarmare generală şi totală, de lichidare a focarelor de război etc. şi a prezen­tat iniţiative proprii, însuşite cu unanimitate, ca: Educarea tineretului în spiritul păcii şi res­pectului reciproc. Relaţii de bunăvecinătate între ţările europene cu diferite orînduiri sociale etc. Ţara noastră dezvoltă relaţii economice şi culturale cu toate ţările pe temeiul principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii, neames­tecului în treburile interne şi avantajului reci­proc. Ea susţine dreptul fiecărui popor de a decide singur asupra soartei sale şi de a-şi făuri o viaţă din ce în ce mai bună. Mîndrii de măreţele realizări de pînă acum şi de prestigiul internaţional al ţării noastre, oa­menii muncii — fără deosebire de naţionalitate sau credinţă religioasă — la a 19-a aniversare a proclamării Republicii — îşi iau angajamentul să-şi dăruiască întreaga energie şi capacitate creatoare pentru desăvîrşirea construcţiei socia­lismului, pentru fericirea poporului, pentru în­florirea patriei noastre scumpe, Republica So­cialistă România. Cu faţa spre viitor La începutul anului 1967 poporul nos­tru a făcut bilanţul realizărilor din anul trecut şi pe temeiul acestor realizări, a întocmit planul pentru anul în care am intrat. Bilanţul este îmbucurător: planul a fost depăşit atît în industrie, cît şi în agricul­tură. In industrie producţia globală a fost mai mare cu aproape 2 la sută decît pre­vederile planului, iar în agricultură pro­ducţia globală a fost cu 7,2 la sută mai ma­re decît se prevăzuse. Cantitatea de cereale a ajuns la cca 13,8 milioane tone, fiind cea mai mare producţie din istoria României. Drept urmare, venitul naţional a crescut cu cca 7 la sută în 1966 faţă de 1965, volumul comerţului exterior a spo­rit cu 12 la sută (peste nivelul prevăzut), veniturile băneşti ale oamenilor muncii din sectorul socialist s-au mărit cu aproa­pe 9 miliarde lei. S-au construit din fon­durile statului peste 50.000 apartamente. S-a îmbunătăţit aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei. S-a dezvoltat învăţămîntul, cultura, ştiinţele etc. Prestigiul ţării noas­tre pe plan internaţional s-a ridicat. Aceste realizări constituie o bază pen­tru noile realizări­ în anul 1967. Poporul nostru priveşte spre viitor cu încredere, cu optimism. El a păşit din treaptă în treap­tă spre înfăptuirea idealului unei vieţi îmbelşugate şi luminate. Anul nou des­chide calea ridicării pe o treaptă nouă. Planul pe anul 1967 ,ne pune în faţă noi ţinte, noi obiective, a căror împlinire va însemna înălţarea patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Acest plan pre­vede — faţă de anul 1966 — creşteri mai mari decît cele planificate pentru anul 1967 în planul cincinal. în felul acesta se pun bazele depăşirii planului cincinal. Dăm numai cîteva date. Producţia in­dustrială va creşte faţă de 1966 — cu 11,3 la sută. In ramurile industriale principale creşterea e mai mare. Spre ex. producţia industriei construcţiilor de maşini va spori cu 11,7 la sută, produc­ţia industriei chimice cu 19,5 la sută. Se va accelera ritmul de dezvoltare şi a in­dustriei bunurilor de consum, producţia ei mărindu-se cu peste 12 la sută. In agricultură se prevede o producţie glo­bală ,cu 1,7 miliarde lei mai mare decît limita superioară stabilită în planul cin­cinal pe anul 1967. Pe baza ridicării pro­ducţiei industriale şi agricole, volumul comerţului exterior va creşte cu aproape 20 la sută. Realizarea obiectivelor din industrie şi agricultură, a progreselor economice, are ca scop creşterea nivelului de trai mate­rial şi cultural al celor ce muncesc. Ve­nitul naţional va spori cu peste 8,5 la sută. Veniturile reale pe locuitor se vor mări cu 7 la sută, prin creşterea fondu­lui de salarii şi a veniturilor din produc­ţia agricolă, prin majorarea pensiilor (în medie cu 27 la sută) şi prin introducerea sistemului de pensionare a ţărănimii coo­peratiste. Datorită creşterii venitelor se vor desface prin comerţul socialist cu 9 la sută mai multe mărfuri decît în 1966. Se prevăd investiţii însemnate pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, pen­tru acţiunile în domeniul social-cultural. Investiţiile din fondurile statului vor fi ,cu aproape 17 la sută mai mari. Astfel, se vor construi noi uzine, noi hidrocen­trale, noi obiective industriale, se va con­tinua modernizarea bazei tehnico-mate­­rriale a agriculturii, se va extinde baza materială a învăţămîntului, se vor con­strui noi şcoli şi instituţii de artă şi cul­tură, se vor da în folosinţă peste 60.000 de apartamente din fondurile statului, se va extinde reţeaua de policlinici şi spi­tale etc. Măsurile referitoare la creşterea natalităţii şi întărirea familiei, ca şi ri­dicarea continuă a nivelului de trai, vor crea condiţii tot mai bune pentru spori­rea populaţiei, pentru creşterea şi educa­rea copiilor, pentru întărirea poporului. însufleţit de luminoasele ţinte ale pla­nului de stat, poporul nostru a păşit în noul an cu hotărîrea de a munci cu pri­cepere şi elan pentru ca patria noastră să se înalţe tot mai mult. Intr-o unitate nezdruncinată, oamenii muncii de diferite naţionalităţi, sub îndrumarea conducăto­rilor înţelepţi ai patriei noastre, închină toate forţele lor propăşirii României So­cialiste, patrie puternică, liberă, slăvită între ţările lumii. T. R. TELEGRAFUL ROMAN Pag 3

Next