Telegraful Român, 1977 (Anul 125, nr. 1-48)

1977-01-01 / nr. 1-2

Nr. 1—2­ 1 TELEGRAFUL ROMÂN Adunare Eparhială Duminică, 5 decembrie 1976, a avut loc sesiunea anuală a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului. Programul a început cu Sf. Liturghie, săvîrşită în capela Institutului Teologic de către un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu P. C. vicar Tr. Belaşcu, la care au participat: î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, deputaţii eparhiali, studenţi teologi, alţi invitaţi. Lucrările Adunării Eparhiale, care s-au desfăşu­rat în aula Institutului Teologic Universitar din Sibiu, au fost deschise de î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului care, în cuvîntarea rostită, a salutat prezenţa deputaţilor eparhiali, arătînd între altele: „Ne-am întrunit să facem un bilanţ al activităţii Arhiepiscopiei Sibiului în anul 1976, care este rezultatul muncii Centrului arhiepiscopesc, al preoţilor şi credincioşilor noştri, legaţi de Biserica străbună, de tradiţiile strămoşeşti, cu toţii fiind una în slujirea Bisericii şi Patriei.“ A vorbit apoi P. C. vicar Tr. Belaşcu, care a subliniat răspunderea pe care o au deputaţii epar­hiali în conducerea treburilor Arhiepiscopiei. Din plenul Adunării Eparhiale au fost expediate telegrame omagiale: Domnului Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România, Dom­nului Manea Mănescu, prim-ministrul guvernului R. S. România, Domnului Gheorghe Nenciu, con­ducătorul Departamentului Cultelor, şi Comitetu­lui Naţional pentru Apărarea Păcii. O astfel de telegramă s-a trimis P. F. Părinte Patriarh Justinian. A participat reprezentantul Departamentului Cultelor, în continuare s-au citit rapoartele celor trei secţii ale Consiliului arhiepiscopesc şi anume: Raportul Secţiei bisericeşti, întocmit de P. C. cons. M. Colotele, raportor P. C. prof. D. Luca (Sibiu), în care s-a reliefat activitatea din parohii, cercetarea acestora de către î. P. S. Mitropolit Nicolae, sfinţiri de biserici, mişcări de personal, hirotonirile în 1976, suplinirea parohiilor vacante, colecta F. C. M., disciplina preoţilor, preoţi şi diaconi în funcţiune etc. Raportul Secţiei culturale, întocmit de P. C. cons. Gh. Papuc, raportor P. C. prof. P. Boeriu (Mediaş), în care s-a reliefat lucrarea şcolilor de învăţămînt teologic, conferinţele preoţeşti, activi­tatea editorială, lucrarea predicatorială şi cea social-patriotică a preoţilor, vizite ale unor dele­gaţii străine în 1976 la Centrul arhiepiscopesc şi Institutul Teologic etc. Raportul Secţiei economice, întocmit de P. C. cons. M. Rusu, raportor d-l I. Georgescu (Mediaş), din care s-a desprins activitatea financiar-gospo­­dărească a Arhiepiscopiei, sursele de venituri, cheltuielile mai de seamă, executări şi verificări de proiecte pentru construcţii şi reparaţii de bise­rici şi case parohiale, revizii contabile etc., fiind prezentate totodată spre aprobare o seamă de documente privind activitatea financiară. Toate rapoartele au fost aprobate. Pe marginea lor au luat cuvîntul următorii deputaţi eparhiali: E. Furnică (Braşov), M. Flălmagiu (Avrig), I. Ghe­­rasim (Or. Victoria), Er. Vigheci (Codlea), Gh. Vasilescu (Sf. Gheorghe), C. Boţea (Holbav), A. Laurenţiu (Agnita), prof. Z. Moşoiu (Braşov), Gh. Danciu (Rupea), prof. D. Luca (Sibiu), pr. prof. Is. Todoran, prof. P. Dumbravă (Sf. Gheor­ghe) şi pr. vicar Tr. Belaşcu (Sibiu). Cu toţii au reliefat aspecte din activitatea Arhiepiscopiei, care a fost calificată ca foarte intensă, venind totodată cu preţioase constatări din parohii şi sugestii pen­tru lucrarea viitoare. Mulţumind pentru prezenţa activă la lucrările Adunării Eparhiale, în încheiere î. P. S. Mitro­polit Nicolae a îndemnat pe deputaţii eparhiali să fie factori dinamizanţi în circumscripţiile şi parohiile de care aparţin, pentru ca întreaga noas­tră activitate să fie cît mai folositoare Bisericii şi Patriei ai căror fii sîntem. î. P. S. Sa a omagiat personalitatea Domnului Preşedinte al Republicii Socialiste România, Nico­lae Ceauşescu, steaua călăuzitoare a destinelor de astăzi ale Patriei. Gînduri de dragoste frăţească în Hristos­ Dom­­nul nostru a transmis P. F. Părinte Patriarh Jus­tinian. Mulţumiri pentru tot sprijinul acordat Arhi­episcopiei Sibiului a exprimat de asemenea D-lui Gh. Nenciu, conducătorul Departamentului Cul­telor. Lucrările Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiu, ca de altfel şi cele ale celorlalte Eparhii din Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, au făcut nu numai bilanţul unei activităţi, ci ele au însemnat şi un imbold în plus pentru preoţii şi credincioşii noştri în a-şi face şi de acum înainte cu rîvnă datoria, fiecare la locul său de muncă. Muncitor, muncă şi răsplata muncii Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a pus în raiul desfătării, ca să lucreze şi să-l păzească (Facere 2, 15). Cuvintele acestea sînt aşa de lesne de înţeles, încît oricine poate vedea dintr-însele că chemarea omului este a se îndulci de frumuseţile lumii aces­teia prin lucrare şi strădanie, adică să lucreze şi să păzească raiul, ca apoi să se desfăteze în el. De aceea a şi zis psalmistul David în psalmul 127: „Fericit este cel ce rodurile ostenelilor sale va mînca şi bine îi va fi.“ Iar în pildele înţeleptului Solomon (10, 24) aşa citim: „Tot cel ce poartă grijă are de prisosit, iar cel dezmierdat şi nepur­tător de grijă în lipsă va fi." Să căutăm la albine, cu cîtă sîrguinţă zboară de la o floare la alta şi cu ce băgare de seamă sug dintr-însele miere şi adună ceara şi cu cîtă purtare de grijă intră în coşniţele lor încărcate şi clădesc din ceară faguri, ca apoi să aibă loc de păstrare pentru miere în vreme de lipsă. Mirarea cuprinde pe omul gîn­­ditor cînd priveşte la furnică, cu cîtă grabă şi sîrguinţă umblă şi îşi adună hrană şi o duce în cuibul obştesc spre păstrare pentru vreme de ne­voie. De va căuta omul la păsări, aşijderea va vedea cu ce iuţeală aleargă ele prin văzduh, cîn­­tînd şi adunînd hrană pentru sine sau pentru puii lor. Cine va putea lăuda destul privegherea cîine­­lui credincios pentru tot ce este al stăpînului său! Vitele noastre de casă, precum sînt: caii, boii, bivolii, încă îndeplinesc dorinţa aceasta a firii, căci cu ele arăm şi cu ele ne aducem acasă toate roa­dele de pe cîmp. Dar şi omul e sîrguitor; plugarul bun nu-şi cruţă sudoarea în vremea căldurii de vară, nici bărbăţia în vremea gerului de iarnă; el poartă grijă pentru semănat, ca şi pentru seceriş. Nu mai mică grijă decît plugarul are şi olerul pentru turma sa şi pentru înmulţirea folosului său. De cîte ori îl bate pe el vîntul, ploaia şi zăpada. De cîte ori îl năduşeşte zăduful zilei de vară şi gerul nopţilor de iarnă. Şi el toate le suferă. Iacob (Facere 31, 40) a păscut oile lui Laban 14 ani şi, făcînd socoteală pentru slujba sa, a zis către stă­­pînul său: „Ziua mă ustura de căldură şi noaptea de ger.“ Meseriaşul toată ziua lucrează şi nu părăseşte locul de lucrare; unul ciocăneşte de dimi­neaţa pînă seara, altul lucrează la tot felul de lemne, şi iarăşi altul face hîrtie, postavuri, mătă­suri şi aşa mai departe. Cărturarul, învăţătorul şi dregătorul se deprind cu grija chemării lor; ei petrec partea cea mai mare a zilei nu pentru sine, ci pentru binele de obşte, pentru siguranţa, pentru luminarea şi creşterea aproapelui lor. Ade­seori le este ziua scurtă şi sînt siliţi a rupe şi din noapte pentru a săvîrşi lucrul care ţinteşte la folosul obştesc. Dacă toate făpturile şi toţi oamenii se îndelet­nicesc cu o lucrare mare şi arată o silinţă neobo­sită pentru împlinirea chemării lor, ce va gîndi de sine un leneş şi un trîndav? Şi cum îl va socoti pe dînsul alţi oameni sîrguitori şi nepregetători? El trebuie să se ruşineze de sine însuşi; căci dacă se va plînge asupra sărăciei sale, îl vor înfrunta alţii, că el nu lucrează, ci petrece în lene, de aceea este sărac. în chipul acesta sărăcia lui este pe­deapsa lui Dumnezeu pentru lenea şi nepăsarea lui întru întrebuinţarea vremii şi întru agonisirea pîinii de toate zilele. Leneşul umblă după des­fătare şi nu o poate afla, iar omul strădalnic trăieşte în îndestulare, căci lucrează şi face lucruri noi cu mîinile sale, care apoi nu numai îl des­­fătează, ci îi dau şi poftă de a lucra şi alte lucruri, care îi vor aduce lui şi mare folos. Aceasta este răsplata tuturor răsplăţilor omului strădalnic: îşi varsă sudoarea sa şi apoi vede folosul ei în lucrul mîinilor sale. O, dulce simţire! O, simţire puter­nică de a produce în omul obosit puteri înnoite pentru începerea altui lucru! Astfel de simţire place lui Dumnezeu, căci e sfîntă şi de aceea o binecuvintează. „Că binecuvîntarea Domnului îm­bogăţeşte pe cel drept şi nu se va adăuga lui întristare în inimă“ (înţ. lui Solomon 10, 23). într-adevăr, nu fără pricină îndestulătoare a dat Dumnezeu omului tăria trupului şi putinţa de a întrebuinţa acea tărie a trupului său spre aco­perirea trebuinţelor sale. O, cît de înţelept face omul cînd în lumea aceasta, care îi poate fi raiul desfătării, va lucra şi va întrebuinţa tăria trupu­lui său după chemarea sa, care s-a hotărît lui de la Dumnezeu! Unul ca acesta goleşte odihnit paharul morţii, fiindcă el şi-a împlinit chemarea, căci cu viaţa sa cea bună a dat pildă bună cas­nicilor săi. Numele lui va rămînea în cinste la toţi care l-au cunoscut pe el, lacrimile copiilor şi nepoţilor săi cu care îl vor petrece la locul odihnei, vor fi atîtea semne de adevărată dragoste către dînsul, ca şi către Tatăl, binecuvîntătorul şi hrănitorul lor. Oare poate fi în lume vreo mai mare răsplătire decît aceea care se dă omului strădalnic în ceasul morţii? O, odihna aceasta a omului strădalnic în ceasul morţii nu se poate asemăna cu nici o răsplată lumească, ci pe drept cuvînt se numeşte biruinţa cîştigată asupra slă­biciunilor omeneşti. Mitropolitul Andrei Şaguna, Predici... Sibiu, 1835 Pag. 3 Şedinţa anuală a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 11 decembrie 1976 a avut loc la palatul patriarhal din Bucureşti şedinţa anuală a Sf. Sinod al B. O. R., prezidată de Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian. Lucrările şedinţei Sf. Sinod au avut loc în reu­niuni plenare şi în patru Comisii sinodale, care au întocmit referate, aprobate de Sf. Sinod. Comisia Afacerilor Externe Bisericeşti, prezi­dată de P. P. S. Mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei, avînd ca raportor pe P. S. Episcop An­tonie Ploieşteanul, vicar patriarhal, a ascultat şi aprobat raportul privind acţiunile externe ale Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1976, mai precis raporturile cu Bisericile Ortodoxe, cu Bisericile Vechi-Orientale, cu Bisericile Protes­tante, cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor, cu Conferinţa Bisericilor Europene, cu Conferinţa Creştină pentru Pace, cu diferite alte organizaţii ecumenice internaţionale şi cu alte religii. Comisia pentru doctrină, viaţă religioasă şi mănăstiri, prezidată de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului, avînd ca raportor pe P. S. Arhiereu­­vicar Eftimie Birlădeanu, a ascultat şi aprobat raportul privind, între altele: Pastorala Sf. Sinod privind colecta pentru Fondul Central Misionar din Duminica Ortodoxiei 1977; fixarea datei Sf. Paşti în anul 1978; itinerariile pastorale ale mem­brilor Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, contribuţia Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române la Fondul solidarităţii internaţionale; propuneri pentru aniversarea Centenarului Independenţei de Stat a României şi comemorarea a 70 ani de la Răscoala ţărănească din 1907; măsuri luate de eparhii pentru protejarea monumentelor istorice şi de artă bisericească etc. Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină, prezidată de I. P. S. Mitropolit Teoctist al Olte­niei, avînd ca raportor pe P. S. Episcop-vicar Timotei Lugojanul, a ascultat şi aprobat raportul privind­ proiectul de Regulament pentru adminis­trarea cimitirelor; acordarea rangului de arhiman­drit P. C. protos. Modest Murariu, slujitor la Catedrala Ortodoxă din Alba lulia, şi P. C. protos. Pahomie Gorea, mare eclesiarh la catedrala arhi­episcopală din Galaţi. Comisia învăţămîntului pentru pregătirea per­sonalului bisericesc, prezidată de I. P. S. Mitro­polit Nicolae al Ardealului, avînd ca raportor pe P. S. Episcop-vicar Roman Ialomiţeanul, a ascul­tat şi aprobat raportul privind fixarea temelor Conferinţelor de orientare pe 1977; organizarea seriei a 63-a a cursurilor de îndrumare misionară şi pastorală a clerului pe 1977; problema cursuri­lor seminariale speciale de la Curtea de Argeş. Dr. Cezar Vasiliu

Next