Timpul, iunie 1876 (nr. 45-64)

1876-06-11 / nr. 50

VINERI 11 IUNIE abonamentele In România pe an ................................. 1. n. 40 Pe 6 luni................................................ » » 20 Pe 3 luni................................................. » » 10 In străinătate plus portul pe an.......... » » 20 Un exemplar............................................... bani 10 Abonamentele încep de la 1 și 15 ale fie­cărei luni Anunc­urile se priimesc și la tipografia Dorothea Mănescu, strada Lipscani, No. 3. Oamenii guvernului actual, când erau în oposițiune, au cerut să mi se ratifice convențiunea comercia­lă cu Austro-Ungaria. Ajungând la putere, ei au­ ratificat-o. Au strigat că împrumutul de 16 milioane este inutil și condițiunile lui sunt grele pentru țară. Astă­ de când sunt la putere, găsesc că acest împrumut este neîndestulător și voiesc să­e schimbe condițiunile, ca PREA GRELE pentru bancheri. Au făgăduit desființarea monopolului tutunului. Dar nu ’1 vor desființa. Au făgăduit desființarea licențe­lor pentru băuturile spirtuase. Dar le vor menține. Au făgăduit economii­. N’au­ rea­lisat însă nici economiile propuse de guvernul trecut în sumă de trei milion­e. Au făgăduit alegeri libere. Ale­gerile s’au făcut prin violență, fra­udă, corupțiune, așa că au întrecut vestitele alegeri din 1807. Neadevărul le-a fost trepta la pu­tere, deșteptarea țărei îî va face să cad­ă. No. 60 ANUL I — 1876 BIÜEOUL REDACȚIEI ȘI ADMINISTRAȚIEI în Pasagiul Român No. 5 INSERȚIUNI: Linia de 30 litere petit pag. IV......... 20 bani Linia de 30 litere petit pag. III......... 50 » BUCURESCI, 10 IUNIE 1876 Monitorul ofcial de ieri și aiii pu­blică două comunicate cari arată până la evidență, cât de neîntemeiate și cu rea credință erau vociferările fiarelor coaliției, când acea coalițe era în val­oarea oposiției sistematice. Cel d’Intuiü comunicat, pe care îl vom reproduce cu observațiile nóstre în numărul de mâne, este adresat Ro­mânului, de către d. ministru al lucră­rilor publice. De o­cam­dată însă nu ne putem re­ține d’a accentua nisce inconsecințe și contraziceri prin cari capii coaliției își pun singuri ștrengul de gât. 177 Aceste două pecate logice ne iubesc chiar de la începutul comunicatului care­­ zice: „In jurnalul Românul din 5 Iunie, în primul său articol intitulat Bucu­­resci, 4 cireșar, atrage luarea aminte a guvernului și mai cu osebire a mi­nisterului lucrărilor publice asupra ciumesei suflări care ar fi dominând timp de 7 ani de zile în regiunile mi­nisteriale, esprimând tema ca nu și actualii miniștrii să fie paralizați, or­biți, și prin urmare compromiși. Mai adaogă, apoi, că multe se zic în pri­vința lucrărilor făcute de către com­pania Crawley și a pretențiunilor ce face, în ceea ce priveșce plata acelor lucrări, și că lumea bănuiesce, etc.“­­ Nu mergem mai­­ departe cu cita­rea, mai cu semă că organul oficial al guvernului coaliției pecetluesce cu un et caetera apocaliptica îngrijire a Româ­nului care vede în ori­ce întreprindere gheșefturile concesiei Strasberg. Ce voiți? Flămândul codrii visează și omul suferind de gălbenare vede tote în galben. Nu vom desvolta iară nici mărturisirea francă și lămurită a mi­nistrului de la lucrări publice, că a găsit conduita fostului guvern în a­­cesta privință forte corectă și romă­nască. Precum am zis? reservăm a­­cesta pentru numărul viitor. Ceea ce voim să subliniăm acum sunt aceste cuvinte : ciuma sa suflare care ar fi dominând timp de 7 ani de file din regiunile ministeriale. Și aceste cuvinte sunt scrise de aceia cari au iscălit de gât cu d-nii Manolachi Costachi, M. Cogălnicenu și George Vernescu neconstituționa­lele proteste, proclamații și petiții din vara trecută de la Mazar-Pașta. Apoi cum a scăpat din vedere Ro­mânul că în acești șapte ani, intr­ă și ministerul d-lui Manolachi Costachi din 1870 ? Ceva mai mult. Sub mi­nisteuul trecut a fost trei ani d’a rân­dul director chiar la ministerul lucră­rilor publice unul din cei mai devo­tați membrii ai partidului guverna­mental de azi, actualul director al po­­știei și telegrafelor. Aceste două per­son­e viețuind atâta timp într’un mij­­loc ciumat, cum au­­ scăpat ei nemolip­siți? Și cum ne asigură Românul că dacă a fost o influința crumată în a­­cești șapte ani, adevărata causă n’au fost chiar acești doui domni, mai cu semă cel din urmă care a avut în mâ­nă totă mișcarea lucrărilor publice? Cum ne asigură iar Românul că par­celul ci.ii țNvi-in no ln« îmbrop­ișare care a priimit pe acești doui frați în­străinați, nu s’au molipsit până la os de influența crumasă care o port cu denșii ? Dar póte se întemeiază pe acel fe­nomen fisiologic că două veninuri de o potrivă omorîtore, se nimicesc în­dată ce s’au combinat. In acest cas putem repeta Ziceta­­rea : „A tunat și ’s-a adunat!“ Ne oprim aci cu cel d’íntáiu co­municat. Cel d’al douilea este cel următor : Piarul Românul, vorbind în numărul său de la 6 Iunie curent despre aren­dașii cari mai datorată Statului din căsturile anilor trecuți, lasă să planeze asupra administrațiunei generale a do­meniilor și pădurilor Statului bănuias­ că, cu intențiune și cu preferență, am i lăsat să se acumuleze asemenea datori la unii dintre enșii. Este adevărat că mare parte din azen­dașii Statului sunt împovărați de romi­șiți și că unii datoresc încă sume con­siderabile. Este asemenea adevărat că admini­strațiunea domeniilor a făcut și face­­­rendașilor tot felul de înlesniri și că­­­cordă termine pentru plată acelea cari sunt în imposibilitate a achita ci­turile regulat. Asemenea concesiuni însă s’au făct de­o potrivă la toți arendașii, fără a­­tincțiune și fără parțialitate. Administrațiunea domeniilor, ast­a precum este organisată, având, din lege, libertatea și respunderea acțiu­­nor sale, și gelosă de a păstra iici mandatul ce i este dat, a fost tot­d­­una străină de ori-ce preocupațiunee ordine politică. Măsurile ce a luați privința arendașilor datori, ca totel­­izările sale, n’au fost nici­o­dată int­­rate de­cât de nevoile împrejurări­i și de interesele bine înțelese ale averei ce -i este încredințată. Din acest singur punct de vedere, administrațiunea a crezut că ar fi ino­portun și puțin prudent de a ușa de măsuri de rigore în contra arendașilor datori, înainte de expirarea contracte­lor, ea a crezut chiar de datoria sa a se opune dispozițiunilor luate în acest sens de către consiliul de miniștri, în anul trecut, și a stărui pentru retrage­rea lor. A procede alt­fel, în fața grelei si­­tuațiuni în care se află de cât­va timp agricultura nostra și în fața crisei ex­­cepționale care bănuie țara, ar fi fost, după părerea sa, nu numai a ruina cu desăvârșire o clasă, aprope singură productere la noi, dar a compromite și resursele fiscului, care, prin vânzarea silită a recoltelor și a garanțiilor, n’ar mai fi putut nici o dată să reintre in totalitatea prețului arenzilor, nici să mai găsască amatori pentru exploatarea mai departe a moșielor. Acesta nu a împedicat însă administra­țiunea de a lua tote măsurile necesare de asigurare, de a aplica întocmai și fie­căruia disposițiunile contractelor de arendare și ale legei de urmărire, pu­nând în rearendare moșiele, sechestrând și vânzând recolta și averea arendașilor, de îndată ce găsea prețuri, atacând, laf cas de insuficiență, garanțiele și veghiiând ca acestea să nu fie covârșite de datorii. Jl.. Așa, moșiele citate de Ziarul Româ­nul .... ------—r­ir lîcitatium» spre a se revinde în comptul arendași­­lor; productele, materialul de exploa­­tațiune și tota averea de pe moșie au fost neîncetat sechestrate, urmărite și vândute în comptul arenzilor; iar pen­tru râmășița constatată, care represintă dificitul întregului period, ea este asi­gurată prin restul averei ce se mai află pe moșii, sechestrată și pusă și aceea în vânzare, și prin garanții constituite în regulă. Cât pentru aceste garanții, dem­dată cu expirarea contractelor, care a avut loc la 23 Aprilie trecut, și de­ o dată cu lichidarea campturilor casierielor respective, administrația, în conformi­tate cu art. 5 din contract, a și pregătit lucrările cuvenite spre a se pune în vânzare de­o­potrivă cu ale tuturor acelora ce mai datorată Statului din arende. Cu acest comunicat în mână am putea numi pe actualul guvern și par­tida sa păsuiți și păsuitori. Dacă s’a nemerit vre-o dată pro­verbul că gura pe catosulul adevĕr gra­­iesce, este tocmai când acum actualul­ guvern, în fața evidenței faptelor, dă cea mai energică desmințire acelor calomnii monstruose propagate de Zi­arul Românul. Cu acest comunicat într’o mână și cu lista arendașilor păsuiți într’alta, întrebăm pe guvernul actual , asupra cui cad tote încriminările principalu­lui său organ ? Asupra conservatorilor sau asupra roșiilor ? Suntem siguri că nu va avea curagiul d’a susține că noi le merităm, căci aceste două acte îi dau cea mai violentă desmințire,— mai cu semn că lista aredașilor, — păsuiți, cum zice Românul, — este plină de roșii. Apoi ce moșii au ținut în arendă miniștrii Cantacuzino, Catargi, Laho­­vary, Carp și rudele lor? Nici una! De­osebire între guvernul trecut și cel actual, din cari numai două nume ne sunt de ajuns pentru a zugrăvi totă situația, numele d-lor Cogălni­­cenu și Chițu, arendașii nu numai cei mai păsuiți, dar și cei mai dărăpănă­­tori ai bunurilor Statului! Adăogați apoi la aceste nume cortegiul de pre­fecți , ca Simulescu , și deputați, ca credincioșii d-lui Ion Brătianu, și veți avea ’nainte situația­ cu tóte grozăvi­ile ei. Ce ne mai spune comunicatul ? Că nu ministerul trecut era însăr­cinat cu împlinirea arenzilor, ci nu­mai administrația domenelor, care este, precum, seii o instituție indepen­­dinte și chiar inamovibilă. Ceea ce implică și mai mult respon­sabilitatea actualei partide guverna­mentale, este că mai toți avocații ace­stei instituții, avocați însărcinați cu urmărirea arendașilor neplatnici și în­călcărilor de pământ, erau roșii. Intr’unul din numerile viitore vom publica o listă de toți arendașii pa­­suiți și avocații păsuitori, pentru ca țara să spună cine sunt adevarații pă­­smiți G Pftiuitori,—albii sau roșii? BULETIN TELEGRAFIC Viena, 21 Iuniu­. — împăratul a primit demi­­siunea ministrului de resbel Koller, dată pentru motive de sănătate și i-a conferit marea cruce a ordinului Sf. Ștefan. Cornitele Idglandt Rheidt a fost numit mi­nistru de resbel. Presa, 21 Iuniu­. — Fregata cuirasată Sala­mandra și corveta Iringî au plecat la Smirna. Versailles, 26 Iuniu. — Senatul a numit co­­misiunea însărcinată a examina proiectul mini­strului instrucțiunii pentru modificarea legii a­­supra învățământului superior. Șase comisari sunt ostili proiectului și trei favorabili. Sena­tul a validat alegerea d-lui Buffet și a respins pro­punerea d-lui Scholcher din stânga pentru des­ființarea pedepsei cu morte. Bruxelles, 21 iunie. —La Louvain mari des­­ordine, manifestări ostile în contra studenților de partida liberală. Cursurile universității în­trerupte. Garda civilă e adunată. DIN AFARĂ Iéta câte­va amănunte pe cari le îm­prumutăm din Corespondența politică din Viena, asupra modului cum a fost prii­­mită de insurgenți propunerea de armis­tițiu făcută de noul guvern din Constan­­tinopoli: «La 6 iunie cel mai de căpetenie din­tre insurgenți s’au strâns în o adunare generală (Scupcina) pe muntele Germetz. Convocarea se făcuse de către Ostoja Jai­anin, bosniac de nastere, cunoscut și respectat pretutindeni ca un mare erou (veliki junak.) Toți voivozii respinseră la invitațiune și discusiunea începu în­dată. «La Țarigrad Sultanul Abdul-Aziz a fost dat jos de pe tron și s’a urcat Mu­rad în locul lui. De­sigur că noul Sultan va deschide negocieri cu ostașii. « Ce conduită trebue să ținem față cu acestă nouă situațiune?”

Next