Timpul, iunie 1876 (nr. 45-64)
1876-06-11 / nr. 50
VINERI 11 IUNIE abonamentele In România pe an ................................. 1. n. 40 Pe 6 luni................................................ » » 20 Pe 3 luni................................................. » » 10 In străinătate plus portul pe an.......... » » 20 Un exemplar............................................... bani 10 Abonamentele încep de la 1 și 15 ale fiecărei luni Anuncurile se priimesc și la tipografia Dorothea Mănescu, strada Lipscani, No. 3. Oamenii guvernului actual, când erau în oposițiune, au cerut să mi se ratifice convențiunea comercială cu Austro-Ungaria. Ajungând la putere, ei au ratificat-o. Au strigat că împrumutul de 16 milioane este inutil și condițiunile lui sunt grele pentru țară. Astă de când sunt la putere, găsesc că acest împrumut este neîndestulător și voiesc săe schimbe condițiunile, ca PREA GRELE pentru bancheri. Au făgăduit desființarea monopolului tutunului. Dar nu ’1 vor desființa. Au făgăduit desființarea licențelor pentru băuturile spirtuase. Dar le vor menține. Au făgăduit economii. N’au realisat însă nici economiile propuse de guvernul trecut în sumă de trei milione. Au făgăduit alegeri libere. Alegerile s’au făcut prin violență, fraudă, corupțiune, așa că au întrecut vestitele alegeri din 1807. Neadevărul le-a fost trepta la putere, deșteptarea țărei îî va face să cadă. No. 60 ANUL I — 1876 BIÜEOUL REDACȚIEI ȘI ADMINISTRAȚIEI în Pasagiul Român No. 5 INSERȚIUNI: Linia de 30 litere petit pag. IV......... 20 bani Linia de 30 litere petit pag. III......... 50 » BUCURESCI, 10 IUNIE 1876 Monitorul ofcial de ieri și aiii publică două comunicate cari arată până la evidență, cât de neîntemeiate și cu rea credință erau vociferările fiarelor coaliției, când acea coalițe era în valoarea oposiției sistematice. Cel d’Intuiü comunicat, pe care îl vom reproduce cu observațiile nóstre în numărul de mâne, este adresat Românului, de către d. ministru al lucrărilor publice. De ocamdată însă nu ne putem reține d’a accentua nisce inconsecințe și contraziceri prin cari capii coaliției își pun singuri ștrengul de gât. 177 Aceste două pecate logice ne iubesc chiar de la începutul comunicatului care zice: „In jurnalul Românul din 5 Iunie, în primul său articol intitulat Bucuresci, 4 cireșar, atrage luarea aminte a guvernului și mai cu osebire a ministerului lucrărilor publice asupra ciumesei suflări care ar fi dominând timp de 7 ani de zile în regiunile ministeriale, esprimând tema ca nu și actualii miniștrii să fie paralizați, orbiți, și prin urmare compromiși. Mai adaogă, apoi, că multe se zic în privința lucrărilor făcute de către compania Crawley și a pretențiunilor ce face, în ceea ce priveșce plata acelor lucrări, și că lumea bănuiesce, etc.“ Nu mergem mai departe cu citarea, mai cu semă că organul oficial al guvernului coaliției pecetluesce cu un et caetera apocaliptica îngrijire a Românului care vede în orice întreprindere gheșefturile concesiei Strasberg. Ce voiți? Flămândul codrii visează și omul suferind de gălbenare vede tote în galben. Nu vom desvolta iară nici mărturisirea francă și lămurită a ministrului de la lucrări publice, că a găsit conduita fostului guvern în acesta privință forte corectă și romănască. Precum am zis? reservăm acesta pentru numărul viitor. Ceea ce voim să subliniăm acum sunt aceste cuvinte : ciuma sa suflare care ar fi dominând timp de 7 ani de file din regiunile ministeriale. Și aceste cuvinte sunt scrise de aceia cari au iscălit de gât cu d-nii Manolachi Costachi, M. Cogălnicenu și George Vernescu neconstituționalele proteste, proclamații și petiții din vara trecută de la Mazar-Pașta. Apoi cum a scăpat din vedere Românul că în acești șapte ani, intră și ministerul d-lui Manolachi Costachi din 1870 ? Ceva mai mult. Sub ministeuul trecut a fost trei ani d’a rândul director chiar la ministerul lucrărilor publice unul din cei mai devotați membrii ai partidului guvernamental de azi, actualul director al poștiei și telegrafelor. Aceste două persone viețuind atâta timp într’un mijloc ciumat, cum au scăpat ei nemolipsiți? Și cum ne asigură Românul că dacă a fost o influința crumată în acești șapte ani, adevărata causă n’au fost chiar acești doui domni, mai cu semă cel din urmă care a avut în mână totă mișcarea lucrărilor publice? Cum ne asigură iar Românul că parcelul ci.ii țNvi-in no ln« îmbropișare care a priimit pe acești doui frați înstrăinați, nu s’au molipsit până la os de influența crumasă care o port cu denșii ? Dar póte se întemeiază pe acel fenomen fisiologic că două veninuri de o potrivă omorîtore, se nimicesc îndată ce s’au combinat. In acest cas putem repeta Zicetarea : „A tunat și ’s-a adunat!“ Ne oprim aci cu cel d’íntáiu comunicat. Cel d’al douilea este cel următor : Piarul Românul, vorbind în numărul său de la 6 Iunie curent despre arendașii cari mai datorată Statului din căsturile anilor trecuți, lasă să planeze asupra administrațiunei generale a domeniilor și pădurilor Statului bănuias că, cu intențiune și cu preferență, am i lăsat să se acumuleze asemenea datori la unii dintre enșii. Este adevărat că mare parte din azendașii Statului sunt împovărați de romișiți și că unii datoresc încă sume considerabile. Este asemenea adevărat că administrațiunea domeniilor a făcut și facerendașilor tot felul de înlesniri și căcordă termine pentru plată acelea cari sunt în imposibilitate a achita citurile regulat. Asemenea concesiuni însă s’au făct deo potrivă la toți arendașii, fără atincțiune și fără parțialitate. Administrațiunea domeniilor, asta precum este organisată, având, din lege, libertatea și respunderea acțiunor sale, și gelosă de a păstra iici mandatul ce i este dat, a fost totduna străină de ori-ce preocupațiunee ordine politică. Măsurile ce a luați privința arendașilor datori, ca totelizările sale, n’au fost niciodată intrate decât de nevoile împrejurării și de interesele bine înțelese ale averei ce -i este încredințată. Din acest singur punct de vedere, administrațiunea a crezut că ar fi inoportun și puțin prudent de a ușa de măsuri de rigore în contra arendașilor datori, înainte de expirarea contractelor, ea a crezut chiar de datoria sa a se opune dispozițiunilor luate în acest sens de către consiliul de miniștri, în anul trecut, și a stărui pentru retragerea lor. A procede altfel, în fața grelei situațiuni în care se află de câtva timp agricultura nostra și în fața crisei excepționale care bănuie țara, ar fi fost, după părerea sa, nu numai a ruina cu desăvârșire o clasă, aprope singură productere la noi, dar a compromite și resursele fiscului, care, prin vânzarea silită a recoltelor și a garanțiilor, n’ar mai fi putut nici o dată să reintre in totalitatea prețului arenzilor, nici să mai găsască amatori pentru exploatarea mai departe a moșielor. Acesta nu a împedicat însă administrațiunea de a lua tote măsurile necesare de asigurare, de a aplica întocmai și fiecăruia disposițiunile contractelor de arendare și ale legei de urmărire, punând în rearendare moșiele, sechestrând și vânzând recolta și averea arendașilor, de îndată ce găsea prețuri, atacând, laf cas de insuficiență, garanțiele și veghiiând ca acestea să nu fie covârșite de datorii. Jl.. Așa, moșiele citate de Ziarul Românul .... ------—rir lîcitatium» spre a se revinde în comptul arendașilor; productele, materialul de exploatațiune și tota averea de pe moșie au fost neîncetat sechestrate, urmărite și vândute în comptul arenzilor; iar pentru râmășița constatată, care represintă dificitul întregului period, ea este asigurată prin restul averei ce se mai află pe moșii, sechestrată și pusă și aceea în vânzare, și prin garanții constituite în regulă. Cât pentru aceste garanții, demdată cu expirarea contractelor, care a avut loc la 23 Aprilie trecut, și de o dată cu lichidarea campturilor casierielor respective, administrația, în conformitate cu art. 5 din contract, a și pregătit lucrările cuvenite spre a se pune în vânzare deopotrivă cu ale tuturor acelora ce mai datorată Statului din arende. Cu acest comunicat în mână am putea numi pe actualul guvern și partida sa păsuiți și păsuitori. Dacă s’a nemerit vre-o dată proverbul că gura pe catosulul adevĕr graiesce, este tocmai când acum actualul guvern, în fața evidenței faptelor, dă cea mai energică desmințire acelor calomnii monstruose propagate de Ziarul Românul. Cu acest comunicat într’o mână și cu lista arendașilor păsuiți într’alta, întrebăm pe guvernul actual , asupra cui cad tote încriminările principalului său organ ? Asupra conservatorilor sau asupra roșiilor ? Suntem siguri că nu va avea curagiul d’a susține că noi le merităm, căci aceste două acte îi dau cea mai violentă desmințire,— mai cu semn că lista aredașilor, — păsuiți, cum zice Românul, — este plină de roșii. Apoi ce moșii au ținut în arendă miniștrii Cantacuzino, Catargi, Lahovary, Carp și rudele lor? Nici una! Deosebire între guvernul trecut și cel actual, din cari numai două nume ne sunt de ajuns pentru a zugrăvi totă situația, numele d-lor Cogălnicenu și Chițu, arendașii nu numai cei mai păsuiți, dar și cei mai dărăpănători ai bunurilor Statului! Adăogați apoi la aceste nume cortegiul de prefecți , ca Simulescu , și deputați, ca credincioșii d-lui Ion Brătianu, și veți avea ’nainte situația cu tóte grozăviile ei. Ce ne mai spune comunicatul ? Că nu ministerul trecut era însărcinat cu împlinirea arenzilor, ci numai administrația domenelor, care este, precum, seii o instituție independinte și chiar inamovibilă. Ceea ce implică și mai mult responsabilitatea actualei partide guvernamentale, este că mai toți avocații acestei instituții, avocați însărcinați cu urmărirea arendașilor neplatnici și încălcărilor de pământ, erau roșii. Intr’unul din numerile viitore vom publica o listă de toți arendașii pasuiți și avocații păsuitori, pentru ca țara să spună cine sunt adevarații păsmiți G Pftiuitori,—albii sau roșii? BULETIN TELEGRAFIC Viena, 21 Iuniu. — împăratul a primit demisiunea ministrului de resbel Koller, dată pentru motive de sănătate și i-a conferit marea cruce a ordinului Sf. Ștefan. Cornitele Idglandt Rheidt a fost numit ministru de resbel. Presa, 21 Iuniu. — Fregata cuirasată Salamandra și corveta Iringî au plecat la Smirna. Versailles, 26 Iuniu. — Senatul a numit comisiunea însărcinată a examina proiectul ministrului instrucțiunii pentru modificarea legii asupra învățământului superior. Șase comisari sunt ostili proiectului și trei favorabili. Senatul a validat alegerea d-lui Buffet și a respins propunerea d-lui Scholcher din stânga pentru desființarea pedepsei cu morte. Bruxelles, 21 iunie. —La Louvain mari desordine, manifestări ostile în contra studenților de partida liberală. Cursurile universității întrerupte. Garda civilă e adunată. DIN AFARĂ Iéta câteva amănunte pe cari le împrumutăm din Corespondența politică din Viena, asupra modului cum a fost priimită de insurgenți propunerea de armistițiu făcută de noul guvern din Constantinopoli: «La 6 iunie cel mai de căpetenie dintre insurgenți s’au strâns în o adunare generală (Scupcina) pe muntele Germetz. Convocarea se făcuse de către Ostoja Jaianin, bosniac de nastere, cunoscut și respectat pretutindeni ca un mare erou (veliki junak.) Toți voivozii respinseră la invitațiune și discusiunea începu îndată. «La Țarigrad Sultanul Abdul-Aziz a fost dat jos de pe tron și s’a urcat Murad în locul lui. Desigur că noul Sultan va deschide negocieri cu ostașii. « Ce conduită trebue să ținem față cu acestă nouă situațiune?”