Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)
1889-11-26 / nr. 12
2 TIMPUL—26 Noembre Ziarul LE NORD și CABINETUL ROMAN Ziarul Le Nord, ale cărui legături sunt cunoscute, a prețuește și densul ultima schimbare ministerială din România , caută să o explice, și trage prognostice, deosebite și multe, atăt in privința politicei externe a noului cabinet, cât și sub raportul urmărilor ce ar putea să aibă despărțirea neoconservatorilor de conservatorii vechi. Părtinirea in cercetarea căușelor, este tot atăt de vădită, pe cât sunt greșite conclusiunile și prevederile pentru viitor. Se cade să stabilim adevărul sub ambele aceste priviri, dar mai 'nainte, să arătăm in substanță zisele confratelui nostru străin. Iată-le : „Le Nord admite că influențe străine au făcut să fie neînvinse greutățile interne cu care a avut să lupte d. L. Catargiu și care au pricinuit căderea acestuia. Fostul prim-ministru nu era persona grata la Viena; poate din cauză că Regele impărtășea oarecum prevențiunile ziarelor austro-germane, n’a căpătat d. L. Catargiu disoluțiunea, in urma căreia ’și-ar fi alcătuit o majoritate nouă. Dacă intr’adever, d. Al. Lahovari este dispus a încheia cu Austro-Ungaria tratatul de comerciu, pe care d. Catargiu nu’l voia, mulțumirea ce arătă presa vieneză se explică, dar urmările internaționale ale venirei cabinetului Manu, alte cause, fără legătură cu ideile comerciale personale ale d-lui Al. Lahovari, le vor determina „Dar, oricum, soluțiunea dată crizei ministeriale nu poate fi decât timpurară; noul cabinet va intămpina aceleași greutăți ca și ministerul de mai ’nainte. Descompunerea parlamentarismului incotern este vădită, și tinera regalitate romănă, neavând Îndestulă autoritate, e nevoită să ție seamă de partide; cu densele trebue să guverneze Regele, dar densele se desfac pene intr’atăt, că se transformă și scapă din mănă. D. Catargiu a fost silit să se ia bine cu toate grupurile, dar coalițiunea lor ’l-a răsturnat, a intins mănătinimiștilor, in scop de a impedica o unire intre denșii și partizanii d-lui Ion Bratianu, in zadar insă, căci le a venit mai bine lor să se unească cu neo-conservatorii din nuanța Manu-Lahovari, cari au luat direcțiunea afacerilor, rezemați pe o majoritate tot așa de iluzorie ca aceea a predecesorilor lor. „Noul cabinet este o spoială, urmează mai departe le Nord, intru aceea că șefii sunt tot conservatori, dar un pas mai mult s’a făcut in spre descompunerea parlamentară, căci ruptura dintre noui și vechii conservatori este definitivă. Junimiștii n’au să poată scăpa cabinetul Manu, dacă o mai mare parte de vechi conservatori se deslipesc de minister și, mai ales, dacă in aceeași ură se unesc toți adversarii guvernului și alcatuesc o oposițiune strânsă: naționalii liberali, credincioși d-lui Ion Brătianu și susținătorii miniștrilor depărtați, lucru cu putință in țara românească, ținând gamă de antecedentele șefilor parlamentari români. O asemenea schimbare ar fi, pentru regalitatea romănă, destul de primejdioasă, căci vechii conservatori nu sunt tocmai favorabili unei politice personale a Suveranului, și cu dreptate se crede că este mnic incă in România, numerul acelora ce ar dori o apropiare mai untimă de Austria și de întreita alianța“. Precum vedem, se depărtează mult de adevăr confratele nostru, și numai sub un punct se indreptățesc părerile sale: intr’adevĕr in ideile personale ale d-lui Al. Lahovari, asupra politicei economice, ar putea determina urmările internaționale ce au să isvorască din faptul venirei la putere a noului cabinet. Politica țarei, intereei generale o hotărâm, și acea politică nu se modifică de pe cum se schimbă oamenii veniți la cârma Statului. Dar și aci greșește ziarul de care ne ocupăm, căci d. L. Catargiu n’a avut prilej să ’și arate gândirile sale potrivnice unui tratat de comerciu cu Austro- Ungaria, de vreme ce asemenea cestiune n’a fost desbătută in consiliul de miniștri, nefiind începută intru aceasta nici o negociere. Și, apoi, cum ar fi potrivnic d. L. Catargiu, care este autorul primei convențiuni cu Statul vecin? D-sa ar voi, ca și d. Al. Lahovari, să se pue capăt unui răsboi vamal, oarecum dăunător țârei, dar, întocmai ca actualul ministru al afacerilor străine, ar consimți la acea înțelegere comercială numai, care ar ocroti interesele României. Interesele florei domnesc intru toate. In nici o direcțiune n’ar putea să se exercite influențele străine și, negreșit, nu ele au adus retragerea precedentului prim ministru. Sistemul constituțional nu dă pas inmuririlor din afară, iar dacă ar exista urme de ale acestora, la politicianii de jos și nevoiași s’ar găsi, iar nicicum la acei oameni, din orice partid ar fi ei, cari au avut onoarea de a cărmui țara. Și cu atăt mai puțin s’ar putea imputa Suveranului că dă ascultare glasurilor străine. De altmintrelea, ar fi mai cuviincios, fără îndoială, ca presa din alte țâri, care judecă împrejurările de la noi in mod cu totul obiectiv, să nu se ia de pe slăbiciunile unor organe locale, cănd acestea, in neputință de a da plângerile lor un temei, caută îndreptățirea unor tânguiri fără rost, intr’o pretinsă pornire a Capului Statului spre politica personală. Mai mult nu se cade să insistăm asupra unui asemenea subiect, dar, in specie, putem adăuga că, dacă d. L. Catargiu ar atribui retragerea sa altor cause, decăt aceeia despre care vom vorbi mai la vale, ar fi cu totul greșit. Nu se datorește criza ministerială neinvoirei Regelui la disolvare, precum pretindea Nord. Suveranul nu a refuzat acea disolvare, dar se cuvenea negreșit, —și aceasta susțineau colegii dlui Catargiu din cabinet,—se cuvenea, zicem, ca ea să fie justificată prin atitudinea ostilă a Camerelor, fie căt de mic incidentul doveditor, fie chiar din ziua ăntăia a Sesiunei. Nu se cerea președintelui consiliului credința, pe care o aveau acei colegi ai săi, că un guvern conservator ar putea să se susție cu actualele Corpuri Legiuitoare, ci măcar îndreptățirea măsurei de rigoare dorită de d-sa, prin ceva mai mult decăt o bănuială. Chiar simplă chestiune de formă numai să fi fost, totuși folosul, însemnat s’ar fi dovedit, intra acela că nu ar fi avut nimenea prilej de a pune disolvarea pe seama unui sentiment de pică, ce poate nici personal al d-lui L. Catargiu nu era. Dar mai mult decăt forma s’a păstrat cu această ocasie, și organele de oposițiune mai acreditate, — nu acelea, negreșit, direct interesate in chestiune,—au proclamat perfecta corectitudine a părerei celorlalți miniștri, din punctul de vedere constituțional. Apoi, experiența a dovedit că actualele Camere, deși nu dau guvernului o majoritate zdrobitoare, deși nu sunt umil ascultătoare și supuse, deși nu constituesc un simplu birou de înregistrare, precum cer unele guverne, experiența a dovedit că actualele Camere nu sunt de osândit inainte de a fi ascultate. Ultimele voturi probează că predomnirea elementului conservator n’a incetat ; majoritatea o are cabinetul și mai mult nu voește să ceară, căci el nu caută aprobarea oarbă a actelor sale ; nu fuge de discuțiune, nici de control, precum fugea regimul d-lui loan Brătianu, care n’avea program, n’avea idei, n’avea alt ideal decăt împărțirea beneficiilor materiale, ce știau să tragă din putere, niște oameni puțini scrupuloși. La asemenea urmări voiau unii să împingă pe d. L. Catargiu, și de aceia s’au despărțit de d-sa conservatorii care au constituit guvernul actual, de aceia a fost nevoit d-sa să se retragă, iar nu, precum spune Le Nord, fiind-că junimiștii, cărora le dedesemăna, au preferat să se unească cu neo-conservatorii. Nu este, deci, nici desagregare, nici descompunere a partidului ; tot atăt de puțin se cuvine a se întrebuința curântul de asociare a acestor două grupuri intr’un scop de răsturnare. Ceia ce place ziarului Le Nord a deosebi, sunt elemente ale aceluiași partid, pe care momentan le depărtase,fără ca să se ivească intre ele diferență de tendință sau de principii, —neînțelegeri și pice. Și dd. Roseti, Carp. Maiorescu, ca și dd. Lahovari și Manu, au fost din cabinete conservatoare, sau cu d.Manolaka-Costache Epureanu, sau cu d. L. Catargiu însuși, care astăzi ii excomunică. Nimic , apoi, nu justifică acuzarea de pornire spre naționalii-liberali, ce se aduce junimiștilor, care, in nici un timp, n’au gândit la o alianță cu acel partid. N’a avut, deci, d. L. Catargiu prilej să impedice asemenea alianță, nici silință să ’și dea pentru a o înlătura ; din potrivă, pică și gând rău a dovedit către dănșii și manifestarea de sentimente potrivnice din parter, le ar fi îndreptat poate calea spre alte partide, dacă cei mai cu vază și mai ascultați dintre dănșii, n’ar fi luptat din toate puterile ca să nu se nască o asemenea pornire. Conservatori au rămas și in lucrarea pe care o vedem acum, nu este spoiială, ci reconstituire, nu este asociațiune de elemente distincte, ci concentrarea unuia și aceluiași partid : partidul conservator. Cei care de prin prejurul d-lui L. Catargiu își dau același nume, cu nedrept și -l însușesc; ei sunt numai fugari din alte partide; șeful care pretind că ’1 au, este pentru denșii numai o sfină, la adăpostul carpia ambiții nerabdatoa fle^^Hanjiri rele neînvinse ; ei pU^za sub același steag cu neîmpăcații și vechi vrăjmași ai conservatorilor, și se slujesc de numele d-lui L. Catargiu pentru a dărâma actualul guvern, precum oposițiunea unită s’a servit de acela al d-lui C. Brătianu pentru a dobori regimul național-liberal. Adevărații conservatori o simt aceasta, și se adună înprejurul guvernului actual, singurul in stare de a aduce partidul pe calea-i naturală, cinstită și dreaptă, votărei la cameră a comisiunei bugetare, se grăbește a răspăndi zgomului că majoritatea a profitat de absența ei pentru a-și alege o comisiune dupe plac. Dar dibăcia aceasta este transparentă : toată lumea știe că opozițiunea s’a abținut, s’a ascuns, pentru a nu mări cu incă una, înfrângerile multiple ce le-a suferit. Iată car bilanțul acestei prime campanii parlamentare a opozițiunei conservatoare: zero. Dănsa avortează in mod păcătos, netemută de nimeni micșorată in ochii tuturora. Se remăne o măngăere bătrînilor ei conductori, aceea de a zice: „La victoire est femme et n’aime que ses jeunes“. N’au decăt să se închine ei. PRIMA CAMPANĂ Iată aproape o lună de cănd posedăm in țară, inpotriva unui guvern conservator, o oposițiune conservatoare. Cu aceeași indărjeală cu care combătea colectivitatea, ea a combătut coreligionarii săi politici, dar cu mai puțin succes. Prin presă i-a ocărit, le-a tăgăduit totul: lealitate, iubire de țară, desinteresare personală, capacitate chiar. In parament, s’a apropiat de liberali, și poate că in curănd le va cere mănă de ajutor. Dar să’i enumăram actele și prin aceasta ’i vom număra înfrângerile. D. L Catargiu vi pune candidatura la președinția Camezei inpotriva d-lui G. Cantacuzino, și cade. Acest prim insucces probează opozițiunei liberalconservatoare sinciunea ei, și de aci inainte, refuză de a participa la formațiunea biuroului încredințată că este inexpugnabilă in Senat, unde spotesc ca o isbăndă alegerea biuroului sesiunei trecute,— necombătut de guvernamentali, — ea presintă o listă de membri pentru comisiunea restumsului la mesagiu, iu contra listei guvernului , dar este dureros învinsă. Nu’i mai remăn< decăt să opereze o retragere onorablă, și cu ocaziunea Londra. 6 Decembrie. Agenția Ritter află din Zanzibar că un accident grav s’a întâmplat lui Emin Pașa la Bogamoyo. Emin, a cărui vedere e defectuosă, ne dăndu’și seamă de înălțimea unei balustrade de balcon de care voia să se sprijinească, a pierdut echilibrul și a căzut de la o inălțime de 20 picioare. El are răni grave pe corp, sângele ’i curge din urechi. Chirurgii germani chiemați a ’i îngriji, se arată foarte neliniștiți. D. Parke, chirurg englez, speră că îl va scăpa. Roma, 6 Decembrie. Președintele Camerei a anunțat in ședința de ieri, că d. Imbriani dorește să intrebe guvernul asupra expulzării din Triest a cetățianului italian Yelmann. D. Crispi a declarat că nu va răspunde nici o dată la o atare întrebare. D. Imbriani a exprimat mirarea sa in privința răspunsului ministrului, care dovedește puțină deferență pentru prerogativele Camerei, și anunță că-și retrage interpelarea protestând. f • 1 Respunsul Camerei la mesagiul regal exprimă marea sa satisfacție pentru pasagiul discursului, anunțând că pacea e asigurată azi mai mult ca niciodată, mulțumită concursului puterilor aliate. Respunsul adaugă că, sacrificiile făcute de Italia pentru armată și marina sa, păzitorii independenței sale vor fi compensate prin binefacerile pacei. Berna, 6 Decembre. Consiliul național a acordat 6 milioane de franci pentru isprăvirea fortificațiilor Gothard, și a insărcinat pe consiliul federal să intreprinză studii speciale pentru întărirea lui St. Maurice (Valais) și a Ludenstengului (Grisons). Viena, 6 Decembre Politische Correspondenz află din Petersburg, că administrația resboiului a întreprins studii comparative a diferitelor sisteme de puști adoptate de guvernele străine. Sistema colonelului rus Bogortsev are mulți sorți de a fi doptată. INFORMAȚIUNI Din expunerea de motive la cererea creditului de 1.369.000 de lei pentru Creditul funciar Urban din Iași, d. ministru al financelor arată modul cum are să fie Întrebuințată această sumă : Cupoane neplătite . 360.000 lei Scrisuri funciare. . 159.000 „ Datoria la casa de Depuneri.... 206.194 „ Datoria la Banca Națională... 400.000 „ Diferite perderi și deturnări. 243.408,, Total . . . 71.368.602T Această sumă trebue să se inapoeze guvernului in termen de 20 de ani, in care interval se va plăti dobânda de 5 ° C înainte ca suma să fie înmânată direcțiunei creditului funciar, se va convoca o adunare generală a acționarilor in scop de a vota condițiile de mai sus de împrumut și de restituire. Secțiunile camerei au început deja să se ocupe cu examinarea acestui proiect. 88 D. G. Brătășanu, senator, infam calomniat de Naționalul și de Voința Națională că și-ar fi vândut guvernului votul, a cerut satisfacție acestor ziare. După obiceiu, cei de la Voința au amânat, pe mâine mărturisirea numelui calomniatorului. % TO Eri seară s’a ținut la d. N. Blaremberg o intrunire intimă de mai multe persoane politice. S’a hotărât înființarea unui grup liberal indepedent, care probabil va avea de șef pe d. Blaremberg. Intr’o viitoare intrunire se va alege un comitet. 8. Aseară representațiunea, circului Schumann a fost onorată cu presența M. S. Regelui și a A. S. Regale, Prințul Moștenitor. O Poimăne incepe la Ploești alegerile comunale. Lupta se prevede a fi și de astă dată vise, căci se vor presenta trei liste. Consiliul de miniștrii va incepe a se ocupa săptemana viitoare de proiectele de legi deja elaborate de unii din miniștrii, și care vor trebui să fie supuse corpurilor legiuitoare. Comisia budgetară a camerei probabil că nu se va constitui inainte de Luni. Pare definitiv hotărât că d. P. Carp va fi ales președinte, îndată ce comisia va fi constituită, i se va înainta budgetul căilor ferate. Se zice că d. Burileanu prefectul județului Mehedinți, se va retrage. In ultimele șapte luni ale exercițiului budgetar, veniturile vamale au trecut cu un milion de lei peste prevederile bugetare. s se crede că in intregul an bugetar p escedentul va fi de un milion și jumătate. mfântul Sinod a ales o comisiune compusă din I. I. S. S. Episcopii Silvestru, Partenie și Ghenadie, care va fi insărcinată cu elaborarea unui proiect de lege prin care să se dea o mai bună organisație a facultății de teologie. D. Th. Rosetti ministru ad-interim la instrucțiune publică și culte, a promis S-tului Sinod că se va grăbi a presența acest proiect corpurilor legiuitoare, îndată ce va fi alcătuit. 88 dri seară s’a ținut la d. Dumitru Brătianu o intrunire la care au fost față din deputații și senatorii amici ai d-sale. Cam ca de obiceiu, nu s’a luat nici o hotărâre, cu toate că întrunirea a durat două ore. Comisia de indigenare constituinduse astăzi, și-a ales președinte pe d. Ghica Comăneșteanu și pe d. D. R. Rosetti secretar. Comisia de anchetă pentru darea in judecată a fostului guvern colectivist, iși va depune luni raportul investigațiunelor sale. m s§ m