Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)

1889-11-15 / nr. 3

ICURI 15 NOEMBRE 1889. wmmmmmmmmmmmmmnamam PALEOLO Gr UTIMPUL ZIAR COTIDIAN iONAMENTELE: țara, pe an . . . • 40 lei pe 6 luni. . . 22 „ „ pe 0 luni... 12 „ străinătate pe an . . 60 „ Antele se priimesc la Administrație iLEMPUIt 10 BANI Director politic Admini^rafia, strada Academiei, iio. 24. ANUNȚURI SI INSERȚII 'A' n fi Linia 30 litere petit pag IV. . . 0 40 Reclame pag­. III...................1.50 II .50 Anunțurile și inserțiile se priimesc în București, la Administrația ziarului, in Viena, la biurourile fie­ anunțm­i Tirsi­nerich Schalek, Wollzeifle 12,JJ Ai~Qje­relik, Stubelnstein 2; în Franță, Anglia,, Ungaria și Italia la -Agenția Ha­ftși, Tăria.­­Vk UA­X AI! Scrisorile ne­francate nu­ se priim­esc Manuscrisele ne­publicate se ara! )RE DIMINEAȚA ! seară a fost o întrunire viiloare de peste 60 de pu­­senatori la d-na Petre Carp 3 s’a hotărit să se susțe si mult guvernul actual care­ntă, in toată puterea eu­­ii, unirea tutor conservato­­ub un singur drapel, acela resului țărei și al reforme­­ntare absolut reclamate de actuală a țărei, si din deputații conservatori edominiți incredințăndu-se in fine , desbinarea in cercul partidului, nu poate, de­cât să profite vrăj­­nașului comun, au hotărit să nu acă o opoziție crâncenă actualu­­ui guvern, ci de­o­cam­dată să i dea concursul lor, așteptând să ce după fapte. Ast­fel, mulți i, la început ostili candi­ i d-lui George Cantacuzino ișidenția Camerei azi s’au la această ideie. i e mai mult ca probabil că ii președinte al Camerei va r. d-na George Cantacuzino nu vom avea a înregistra spectacol, al unei majorități avaitoare cătănd a pune­re­­lui guvern tot conservator și a propriu’i sin. A facerea uciderei copistului Icescu, de la sub-prefectura guvernul bulgar a promis fiui nostru de la Sofia de a f i pe toți aceia cari se vor , ca vinovați, primele constatări, făcute de­­ bulgară, lasă a crede că ea lui Stamatescu n’a fost iă­ din bătaie. Guvernul re­­nnșă, stirnește pentru a se utopsie contradictorie, la care parte și un medic romăn, a sosit in capitală d-l Emil , ministru nostru la St. Pe­­rg, in virtutea unui concediu, adeverește că d. Stănescu, președinte al curței de apel­raiova, a declinat onoarea ce «cea de a înainta ca mem­­inalta curte de casație, pen­­itiv de interese de familie, erăm cu toții acest refus ai lui magistrat din Craiova. .nuntă pentru azi, seara p­re generală a tutor sena­­și deputaților conservatori, a se consfătui asupra alegerei noilor senatului și camerei, mulți din d-nii miniștri vor r­e la această întrunire. ie se va presenta din nou a consiliului de răsboiu din iști, procesul căpitanului Năs­­•imir­escu, fostul director al dliei de la Nucet. ad. Cantacuzino, noul direct Imprimeriei statului, a in­­îiat de ori in posesiunea­­i sale. Economu, prefectul județului i sosit in capitală. .1 fost primit ori in audiență re d. ministru de interne. Remei, M lente 1889. Cu toată încrederea noastră in bu­nul simț comun, taberele oposiționiste, țin consilii de resbom pregătind lupta, incăerarea cu guvernul actual. Ne pare rău, pentru că ne este in­explicabil, cum cineva căruia vini a’i scăpa viața, poate să se întoarcă a’ți plăti cu o piatră’n cap, cănd nu e o ființă obosită de viață ce’și caută ea însăși moartea; și cum mai ales, din rându­rile conservatoare poate eși vre­unul să ne arunce piatra. Privind lucrurile așa cum se pre­­sentă, sau mii drept, raportăndu-ne la faptul bine cunoscut și bine stabi­lit, că țara in alegerile de sub mi­nisterul Teodor Rosetti și-a arătat pre­­ferențele sale pentru partidul conser­vator, trebue să ne întrebăm: depla­­satu s’a tezămat de sub picioarele par­tidului conservator prin ministerul ac­tual ? — nu, nici de­cum; ba din con­tra, prin purificarea de elemente ete­rogene, făcută la compunerea minis­­t­rului actual, s’a adus lucrurile la a­­devărata lor expresiune, s’a indeplinit voința alegătorilor, de a avea la pu­tere pe conservatori. Apoi daca este așa, de ce să ni se caute gălceavă chiar de către conser­vatori , de ce să avem intr’înșii vrăj­mași, și nu sprijinitori ? încă o dată, nu este prudent să ne pogorăm, de la principiu la persoană, să punem in risc interesele pariatului, pentru­­ interesm individual. Individul nu trebue să coopteze in partid, de­căt ca simplu membru, dar nu ca insuși partidul, căci atunci ar însemna că partidul prin membrii săi, nu valorează nimic, că el nu este in stare a se inspira din interesele sale spre a inspira pe șef; că se com­pune dintr’o masă de nepricepuți, cari urmează pe un om fără să ’șî explice pentru ce, inchipuindu-și-1 numai că e miraculos, și ast­fel ar rămâne un partid fără nici un prestigiu, nesoco­tit, demn de disprețuit. Dupe norma dar, ce o stabilim, in­dividul ca atare, poate fi astă­zi im­posibil prin forța impregiurărilor, și prin urmare lăsat la o parte, el nu trebue să se supere pentru aceasta, căci mâine ’i poate veni rondul iar, destul numai să facă, prin cumpătare și devotament, ca partidul să se gă­sească tot­d’a­una in forțele sale, spre a ’1 putea susține cănd a redevenit necesar. Cu totul in oposițiune de aceste ve­deri, venerabilul D. Lascar Catargiu, rău inspirat astă­zi, aflat sub influența aliatului său, ține a trage dupe sine un număr de conservatori, a destina partidul pentru causa sa personală. E oare drept, e cuviincios sau pro­babil partidului? Să vedem mai ăntăiu de unde d-sa incepe, ca să înțelegem cu ce poate sfârși. D. Lascar Catargiu priimește a fi presentat Camerei acesteia candidat al partidului conservator la președin­­ția biuroului ei, (ast­fel ni se spune că s’a hotărit in întrunirea de Dumi­necă seara, din casa D-lui Vernescu), urmărind, negreșit scopul de a se face conducătorul majorităței in căpătarea din nou a puterei. Fără să facem cas mare de resulta­­tul la care poate ajunge, și care s’ar putea să fie învingerea conservatorilor de către elementele liberale, unite toate la un loc, căci știut este că din cartea a doi, câștigă un al treilea, ia­tă-i insă de o­dată pe primul ministru de eii intr’o contradicțiune vădită cu d sa insuși, dănd desmințire credinței ce a profesat, că Camera aceasta nu e bună de nimic, că nu se poate aș­tepta de la dănsa nici un fruct bine­făcător pentru țară, credință pe te­meiul căreia conchisese că urmează a fi disolvate. Ei bine cum ? ori această Cameră era numai bună de strangulat, și as­tă­zi umblăm să ne facem expresiu­­nea ei ? ! * După care logică ? Un proverb bătrânesc zicea : orî vor­bește cum ți-e portul, ori te poartă cum ți-e vorba. De la o cameră pe care ăi despre țuit’o , de la o cameră pe care ai con­damnat’o, este nepotrivit a’i cere bu­nele ei grații; este umilitor să cauți a-i deveni representant. Unde să mai punem insă, rușinea in cazul unei neisbănde ? căci trebue să admitem că, daca nu mai mult, dar atâta inteligență căt să’și priceapă situațiunea lor față cu d. Catargiu au și membrii din cari se compune ca­mera actuală. Ei de asemenea nu ar putea face cu votul lor­ președinte pe primul-ministru de ori fără să dea au­toritate opiniunii sale desconsideră­­toare in temeiul căreia a cerut disol­­varea, și așa s’ar face un corp demn de sfârșitul ce-i pregătea d. Lascar Catargiu. In sfârșit, scăderea pentru ambele părți, cu slăbirea partidului conserva­tor, iată ce poate derivă­ din srâjm­A­șirea ministerului actual de către d. Lascar Catargiu.—Conservatorii să ia aminte, noi i-am avizat la timp. TELEGRAME (Serviciul Agenției Române) Serviciul întârziat din causa întreruperi comunicațiilor telegrafice pe teri­toriul ungu­resc. __ Roma, 25 Noembre, Parlamentul s’a deschis."' Discursul tronului constată că unitatea și liberta­tea Italiei s’au consolidat pănă in pun­tul de a nu mai avea teamă de curse, și a nu mai fi in nici un risc. Italia iese dintr’o criză agricolă și comercială, spre a lăsa agriculturei și comerțului timpul de a se restabili cu desăvărșire; guvernul nu va cere crea­rea de impozite n­oi. Dorința de pro­­tecțiune a productelor italienești nu tre­bue să conducă la neîncredere și bănueli, cari divisează fără de folos pe popoa­rele, nici a impedica reforme cari, des­chizând granițele, fac schimbul produc­telor mai lesne și relațiunile internațio­nale mai amicale. Guvernul își propune a desființa tariful diferențial intre Ita­lia și Francia. Mulțumită concursului marilor Puteri pacea care e opera Ita­liei și­­ a aliaților săi, pare azi asigurată ca mai mult de­căt or cănd, cu toate că cestiunile cari ar putea-o tulbura nu sunt toate resolvate. Italia va continua cu o îngrijire seriasă a satisface trebuințele armatei și al ma­rinei, dar crede că, mulțumitor înțelep­ciunii guvernelor și a popoarelor, armele pregătite de toate statele nu se vor in­trebuința. Italia speră de asemenea că nu se va mai întrebuința nici in Africa, unde posesiuni întinse ’i sunt asigurate. Discursul face mențiune de conferința antisclavagistă ce s’a întrunit de curând. Așteptând resoluțiunile sale, Italia va face in Africa o propagandă civilisatoare, și toată lumea se va folosi de opera sa. Discursul a fost foarte aplaudat. Cair, 25 Noembre. Mahdiul concentrează forțe pentru a înainta in contra Egiptului. Dervișii fac escursiuni dese in Abisinia; ei sunt stă­păni pe cea mai mare parte din pro­­vinciile ecuatoriale. Ticna, 26 Noembre. Fremden*?a tt răspunde unui articol al ziarului rus Grajdanin asupra schim­bării ministeriale in România. El amin­tește că presa austriacă a comentat a­­cest eveniment intr’un ch­ip obiectiv, in liniște și fără a întoarce cărnul victo­riei. Presa vieneză n’are obiceiul să sa­lute ca o vi­­torie austriacă orice eveni­ment,pe care presa șovinească rusească ’l consideră ca o înfrângere pentru Rusia. Presa austriacă a constatat intr’un mod superior, că cabinetul Catargiu n’a dat nici un prilej de plângere Austro- Ungariei; monarhia austro ungară nu caută față de țările balcanice, de­cât menținerea relațiunilor amicale. Dar dacă Grajdan nu caută a face să se creadă, că generalul Manu este ostil Austro-Unga­­riei, încercarea sa va rămăne fără re­zultat. Generalul Manu e cunoscut cl un om cu o judecată independentă și mult pătruns de sentimentul indepen­denței țării sale. Tocmai acestea sunt virtuțile, pe care Austro-Ungaria le a­­preciază mai cu deosebire la vecinii săi. Fremdenblatt e convins, că generalul Manu, ca și predecesorii săi se vor sili a menține bunele raporturi de vecinătate. ANUL XINo 3. GUVERNUL SI CAMERA Gazetele cari fac guvernului ac­tual o opoziție tot atât de violentă pe cât e de grabnică, îi proorocesc că Camerile îi vor face, din prima zi, o primire nefavorabilă, și-l vor pune de la început in dilema de a se retrage, ori de a face un nou apel către Țară. Noi nu împărtășim aceste veüerii pessimiste , ci suntem din contra con­vinși că cabinetul prezidat de ono­rabilul general Manu va fi bine pri­mit de ambele adunări, și că ele îi vor da un concurs puternic și pa­triotic in operă de reforme sanGoase și grabnice care sunt azi la ordinea zilei, opera începută de partidul con­servator și care sperăm că pentru gloria lui o va putea severși. Și, intr’adevăr, pentru ce­ siște Ca­mere in marea lor majoritate ințe­­­­le­pt;e-u și conservatoare n’ar susține guvernul ? Onestitatea și capacitatea tuturor membrilor care ’i compun sunt recunoscute de toți; numele actualilor miniștri sunt pentru toți o garanție de un guvern moral și în­țelept și țara, țara muncitoare și ro­ditoare e liniștită cănd știe că inte­resele ei sunt pe asemenea măini. De ce dar n’ar împărtăși și Ca­mera aceste sentimente ? De ce, lăsând la o parte acele elemente vecinic turbulente, acei o posanți de meserie sau de mănie, nu s’ar limpezi in fa­voarea ministerului o majoritate dis­pusă la lucru. Majoritatea adunării este in­tr’ade­văr sub diferite nume și cu diferite grupuri o majoritate conservatoare; și generalul Manu și colegii lui sunt expresia cea mai perfectă a acestui conservatism moderat și progresist care e in cerințele, tradițiele și in­trebuințele țării. Dar dacă ministerul generalului Manu are pentru densa valoare mem­brilor săi, daca partidul la care aparține este partidul dominant in Cameră, el mai are incă un titlu pu­ternic la încrederea Camerii. D-in general Manu este acela care in două rânduri, atăt in cabi­netul Lascar Catargiu, căt și in ca­binetul precedent, s’a opus cu o e­­nergie nestrămutată la disolvarea parlamentului. El și colegii care’i au urmat in această resistență, au crezut că a­ceastă adunare de oameni aleși de țară, in cea mai deplină libertate, și care atăt cu ministerul Theodor Ro­­setti căt și cu ministerul Lascar Ca­targiu știuse să discute și se voteze legi de o importanță atăt de mare, cum a fost legea vânzări bunu­rilor statului, etalonul de aur, for­tificațiile și in fine budgetele, dove­desc că nu era o adunare netrebnică și incapabilă de a da un guvern țerii. Ei au crezut că se află răspăndite intr’ănsa elemente excelente, și că înainte de a se arunca cu toții in necunoscutul alegerilor, era bine de a face ultimele sforțări pentru a a­­duna la un loc aceste elemente, rude intre ele, și a le constitui intr’o fa­milie puternică , iar M. S. Regele nu înțeleaptă și constituționala sa dorință de a nu arunca țara in frigurile e­­lectorale fără o extremă nevoe, nu putea de­căt să aprobe asemenea idei. D-nu Lascar Catargiu din neferi­cire credem, nu s'a putut convinge, și ast­fel­ d-nn general Manu • a fost nevoit a lua răspunderea situațiunii și a primit bărbătesce postul părăsit de șeful său chiar înainte de bătălie. Azi lucrul se va hotără. Azi în­suși Camera va decide cine avea dreptate: acei care voiau disolvarea iei imediată, și care o judecau atăt de netrebnică, atăt de divizată, in­căt nici nu voiau să se presimte înaintea iei, ori acei care au crezut că mi­­vbipea si nu e isprăvită și că este­­ fiică mă stíire de a da țerii ]xar­e guvern. Noi credem că încrederea­ Camerei va resplăti încrederea D--nui General Manu și a colegilor­­ săi. Un amic al nostru, bărbat competent in chestiile financiare, eșind din reserva ce­ și impusese de mai mulți ani, ne-a promis prețiosul său concurs. D-sa incepe astă­zi un ciclu de con­ferințe financiare, care sperăm că va atrage băgarea de seamă a oamenilor competenți și a bărbaților noștri de stat, căci este timpul venit ca cei in drept și in putere să se ocupe serios de chestiile financiare; să nu se uite vechiul ada­gio­. „ Finance bune—politică bună 11. Redactiunea, studii numim 1. Anul financiar Dacă definițiunea, ce da ducele de Plaisance in discursul său pro­nunțat d’inaintea sfatului betrinilor (conseil des anciens) la 8 vende­­miaire din anul V : „Toate popoa­rele, care au un sistem rațional „de administrație au inchis in cer­cul unui an , cercul veniturilor „și cheltuelilor lor. Aceasta era „chiar in ordinea naturei, care pe „fie­care an, readuce, prin produc­­­țiunile sale, materia cheltuelilor „publice și particulare.“ Anul financiar cuprinde prin ur­mare un an întreg de 12 luni, și era deci firesc ca anul financiar să corespunză cu anul solar sau anul civil, să înceapă adică la 1 Ianuarie și să se sfârșească la 31 Decembrie, aceasta a și fost prac­ticat la toate Statele civilisat pene in anii din urmă, cănd unei din ele, cum vom vedea mai la vale pentru diferite considerații, au des­părțit anul financiar de anul ci­vil. ■ La noi multă vreme, după cum­­ se știe, anul civil, sau mai bine

Next