Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)
1889-11-15 / nr. 3
ICURI 15 NOEMBRE 1889. wmmmmmmmmmmmmmnamam PALEOLO Gr UTIMPUL ZIAR COTIDIAN iONAMENTELE: țara, pe an . . . • 40 lei pe 6 luni. . . 22 „ „ pe 0 luni... 12 „ străinătate pe an . . 60 „ Antele se priimesc la Administrație iLEMPUIt 10 BANI Director politic Admini^rafia, strada Academiei, iio. 24. ANUNȚURI SI INSERȚII 'A' n fi Linia 30 litere petit pag IV. . . 0 40 Reclame pag. III...................1.50 II .50 Anunțurile și inserțiile se priimesc în București, la Administrația ziarului, in Viena, la biurourile fie anunțmi Tirsinerich Schalek, Wollzeifle 12,JJ Ai~Qjerelik, Stubelnstein 2; în Franță, Anglia,, Ungaria și Italia la -Agenția Haftși, Tăria.Vk UAX AI! Scrisorile nefrancate nu se priimesc Manuscrisele nepublicate se ara! )RE DIMINEAȚA ! seară a fost o întrunire viiloare de peste 60 de pusenatori la d-na Petre Carp 3 s’a hotărit să se susțe si mult guvernul actual carentă, in toată puterea euii, unirea tutor conservatoub un singur drapel, acela resului țărei și al reformentare absolut reclamate de actuală a țărei, si din deputații conservatori edominiți incredințăndu-se in fine , desbinarea in cercul partidului, nu poate, decât să profite vrăjnașului comun, au hotărit să nu acă o opoziție crâncenă actualuui guvern, ci deocamdată să i dea concursul lor, așteptând să ce după fapte. Astfel, mulți i, la început ostili candi i d-lui George Cantacuzino ișidenția Camerei azi s’au la această ideie. i e mai mult ca probabil că ii președinte al Camerei va r. d-na George Cantacuzino nu vom avea a înregistra spectacol, al unei majorități avaitoare cătănd a punerelui guvern tot conservator și a propriu’i sin. A facerea uciderei copistului Icescu, de la sub-prefectura guvernul bulgar a promis fiui nostru de la Sofia de a f i pe toți aceia cari se vor , ca vinovați, primele constatări, făcute de bulgară, lasă a crede că ea lui Stamatescu n’a fost iă din bătaie. Guvernul rennșă, stirnește pentru a se utopsie contradictorie, la care parte și un medic romăn, a sosit in capitală d-l Emil , ministru nostru la St. Perg, in virtutea unui concediu, adeverește că d. Stănescu, președinte al curței de apelraiova, a declinat onoarea ce «cea de a înainta ca meminalta curte de casație, penitiv de interese de familie, erăm cu toții acest refus ai lui magistrat din Craiova. .nuntă pentru azi, seara pre generală a tutor senași deputaților conservatori, a se consfătui asupra alegerei noilor senatului și camerei, mulți din d-nii miniștri vor re la această întrunire. ie se va presenta din nou a consiliului de răsboiu din iști, procesul căpitanului Năs•imirescu, fostul director al dliei de la Nucet. ad. Cantacuzino, noul direct Imprimeriei statului, a inîiat de ori in posesiuneai sale. Economu, prefectul județului i sosit in capitală. .1 fost primit ori in audiență re d. ministru de interne. Remei, M lente 1889. Cu toată încrederea noastră in bunul simț comun, taberele oposiționiste, țin consilii de resbom pregătind lupta, incăerarea cu guvernul actual. Ne pare rău, pentru că ne este inexplicabil, cum cineva căruia vini a’i scăpa viața, poate să se întoarcă a’ți plăti cu o piatră’n cap, cănd nu e o ființă obosită de viață ce’și caută ea însăși moartea; și cum mai ales, din rândurile conservatoare poate eși vreunul să ne arunce piatra. Privind lucrurile așa cum se presentă, sau mii drept, raportăndu-ne la faptul bine cunoscut și bine stabilit, că țara in alegerile de sub ministerul Teodor Rosetti și-a arătat preferențele sale pentru partidul conservator, trebue să ne întrebăm: deplasatu s’a tezămat de sub picioarele partidului conservator prin ministerul actual ? — nu, nici decum; ba din contra, prin purificarea de elemente eterogene, făcută la compunerea ministrului actual, s’a adus lucrurile la adevărata lor expresiune, s’a indeplinit voința alegătorilor, de a avea la putere pe conservatori. Apoi daca este așa, de ce să ni se caute gălceavă chiar de către conservatori , de ce să avem intr’înșii vrăjmași, și nu sprijinitori ? încă o dată, nu este prudent să ne pogorăm, de la principiu la persoană, să punem in risc interesele pariatului, pentru interesm individual. Individul nu trebue să coopteze in partid, decăt ca simplu membru, dar nu ca insuși partidul, căci atunci ar însemna că partidul prin membrii săi, nu valorează nimic, că el nu este in stare a se inspira din interesele sale spre a inspira pe șef; că se compune dintr’o masă de nepricepuți, cari urmează pe un om fără să ’șî explice pentru ce, inchipuindu-și-1 numai că e miraculos, și astfel ar rămâne un partid fără nici un prestigiu, nesocotit, demn de disprețuit. Dupe norma dar, ce o stabilim, individul ca atare, poate fi astăzi imposibil prin forța impregiurărilor, și prin urmare lăsat la o parte, el nu trebue să se supere pentru aceasta, căci mâine ’i poate veni rondul iar, destul numai să facă, prin cumpătare și devotament, ca partidul să se găsească totd’auna in forțele sale, spre a ’1 putea susține cănd a redevenit necesar. Cu totul in oposițiune de aceste vederi, venerabilul D. Lascar Catargiu, rău inspirat astăzi, aflat sub influența aliatului său, ține a trage dupe sine un număr de conservatori, a destina partidul pentru causa sa personală. E oare drept, e cuviincios sau probabil partidului? Să vedem mai ăntăiu de unde d-sa incepe, ca să înțelegem cu ce poate sfârși. D. Lascar Catargiu priimește a fi presentat Camerei acesteia candidat al partidului conservator la președinția biuroului ei, (astfel ni se spune că s’a hotărit in întrunirea de Duminecă seara, din casa D-lui Vernescu), urmărind, negreșit scopul de a se face conducătorul majorităței in căpătarea din nou a puterei. Fără să facem cas mare de resultatul la care poate ajunge, și care s’ar putea să fie învingerea conservatorilor de către elementele liberale, unite toate la un loc, căci știut este că din cartea a doi, câștigă un al treilea, iată-i insă de odată pe primul ministru de eii intr’o contradicțiune vădită cu d sa insuși, dănd desmințire credinței ce a profesat, că Camera aceasta nu e bună de nimic, că nu se poate aștepta de la dănsa nici un fruct binefăcător pentru țară, credință pe temeiul căreia conchisese că urmează a fi disolvate. Ei bine cum ? ori această Cameră era numai bună de strangulat, și astăzi umblăm să ne facem expresiunea ei ? ! * După care logică ? Un proverb bătrânesc zicea : orî vorbește cum ți-e portul, ori te poartă cum ți-e vorba. De la o cameră pe care ăi despre țuit’o , de la o cameră pe care ai condamnat’o, este nepotrivit a’i cere bunele ei grații; este umilitor să cauți a-i deveni representant. Unde să mai punem insă, rușinea in cazul unei neisbănde ? căci trebue să admitem că, daca nu mai mult, dar atâta inteligență căt să’și priceapă situațiunea lor față cu d. Catargiu au și membrii din cari se compune camera actuală. Ei de asemenea nu ar putea face cu votul lor președinte pe primul-ministru de ori fără să dea autoritate opiniunii sale desconsiderătoare in temeiul căreia a cerut disolvarea, și așa s’ar face un corp demn de sfârșitul ce-i pregătea d. Lascar Catargiu. In sfârșit, scăderea pentru ambele părți, cu slăbirea partidului conservator, iată ce poate derivă din srâjmAșirea ministerului actual de către d. Lascar Catargiu.—Conservatorii să ia aminte, noi i-am avizat la timp. TELEGRAME (Serviciul Agenției Române) Serviciul întârziat din causa întreruperi comunicațiilor telegrafice pe teritoriul unguresc. __ Roma, 25 Noembre, Parlamentul s’a deschis."' Discursul tronului constată că unitatea și libertatea Italiei s’au consolidat pănă in puntul de a nu mai avea teamă de curse, și a nu mai fi in nici un risc. Italia iese dintr’o criză agricolă și comercială, spre a lăsa agriculturei și comerțului timpul de a se restabili cu desăvărșire; guvernul nu va cere crearea de impozite noi. Dorința de protecțiune a productelor italienești nu trebue să conducă la neîncredere și bănueli, cari divisează fără de folos pe popoarele, nici a impedica reforme cari, deschizând granițele, fac schimbul productelor mai lesne și relațiunile internaționale mai amicale. Guvernul își propune a desființa tariful diferențial intre Italia și Francia. Mulțumită concursului marilor Puteri pacea care e opera Italiei și a aliaților săi, pare azi asigurată ca mai mult decăt or cănd, cu toate că cestiunile cari ar putea-o tulbura nu sunt toate resolvate. Italia va continua cu o îngrijire seriasă a satisface trebuințele armatei și al marinei, dar crede că, mulțumitor înțelepciunii guvernelor și a popoarelor, armele pregătite de toate statele nu se vor intrebuința. Italia speră de asemenea că nu se va mai întrebuința nici in Africa, unde posesiuni întinse ’i sunt asigurate. Discursul face mențiune de conferința antisclavagistă ce s’a întrunit de curând. Așteptând resoluțiunile sale, Italia va face in Africa o propagandă civilisatoare, și toată lumea se va folosi de opera sa. Discursul a fost foarte aplaudat. Cair, 25 Noembre. Mahdiul concentrează forțe pentru a înainta in contra Egiptului. Dervișii fac escursiuni dese in Abisinia; ei sunt stăpăni pe cea mai mare parte din provinciile ecuatoriale. Ticna, 26 Noembre. Fremden*?a tt răspunde unui articol al ziarului rus Grajdanin asupra schimbării ministeriale in România. El amintește că presa austriacă a comentat acest eveniment intr’un chip obiectiv, in liniște și fără a întoarce cărnul victoriei. Presa vieneză n’are obiceiul să salute ca o vitorie austriacă orice eveniment,pe care presa șovinească rusească ’l consideră ca o înfrângere pentru Rusia. Presa austriacă a constatat intr’un mod superior, că cabinetul Catargiu n’a dat nici un prilej de plângere Austro- Ungariei; monarhia austro ungară nu caută față de țările balcanice, decât menținerea relațiunilor amicale. Dar dacă Grajdan nu caută a face să se creadă, că generalul Manu este ostil Austro-Ungariei, încercarea sa va rămăne fără rezultat. Generalul Manu e cunoscut cl un om cu o judecată independentă și mult pătruns de sentimentul independenței țării sale. Tocmai acestea sunt virtuțile, pe care Austro-Ungaria le apreciază mai cu deosebire la vecinii săi. Fremdenblatt e convins, că generalul Manu, ca și predecesorii săi se vor sili a menține bunele raporturi de vecinătate. ANUL XINo 3. GUVERNUL SI CAMERA Gazetele cari fac guvernului actual o opoziție tot atât de violentă pe cât e de grabnică, îi proorocesc că Camerile îi vor face, din prima zi, o primire nefavorabilă, și-l vor pune de la început in dilema de a se retrage, ori de a face un nou apel către Țară. Noi nu împărtășim aceste veüerii pessimiste , ci suntem din contra convinși că cabinetul prezidat de onorabilul general Manu va fi bine primit de ambele adunări, și că ele îi vor da un concurs puternic și patriotic in operă de reforme sanGoase și grabnice care sunt azi la ordinea zilei, opera începută de partidul conservator și care sperăm că pentru gloria lui o va putea severși. Și, intr’adevăr, pentru ce siște Camere in marea lor majoritate ințelept;e-u și conservatoare n’ar susține guvernul ? Onestitatea și capacitatea tuturor membrilor care ’i compun sunt recunoscute de toți; numele actualilor miniștri sunt pentru toți o garanție de un guvern moral și înțelept și țara, țara muncitoare și roditoare e liniștită cănd știe că interesele ei sunt pe asemenea măini. De ce dar n’ar împărtăși și Camera aceste sentimente ? De ce, lăsând la o parte acele elemente vecinic turbulente, acei o posanți de meserie sau de mănie, nu s’ar limpezi in favoarea ministerului o majoritate dispusă la lucru. Majoritatea adunării este intr’adevăr sub diferite nume și cu diferite grupuri o majoritate conservatoare; și generalul Manu și colegii lui sunt expresia cea mai perfectă a acestui conservatism moderat și progresist care e in cerințele, tradițiele și intrebuințele țării. Dar dacă ministerul generalului Manu are pentru densa valoare membrilor săi, daca partidul la care aparține este partidul dominant in Cameră, el mai are incă un titlu puternic la încrederea Camerii. D-in general Manu este acela care in două rânduri, atăt in cabinetul Lascar Catargiu, căt și in cabinetul precedent, s’a opus cu o energie nestrămutată la disolvarea parlamentului. El și colegii care’i au urmat in această resistență, au crezut că această adunare de oameni aleși de țară, in cea mai deplină libertate, și care atăt cu ministerul Theodor Rosetti căt și cu ministerul Lascar Catargiu știuse să discute și se voteze legi de o importanță atăt de mare, cum a fost legea vânzări bunurilor statului, etalonul de aur, fortificațiile și in fine budgetele, dovedesc că nu era o adunare netrebnică și incapabilă de a da un guvern țerii. Ei au crezut că se află răspăndite intr’ănsa elemente excelente, și că înainte de a se arunca cu toții in necunoscutul alegerilor, era bine de a face ultimele sforțări pentru a aduna la un loc aceste elemente, rude intre ele, și a le constitui intr’o familie puternică , iar M. S. Regele nu înțeleaptă și constituționala sa dorință de a nu arunca țara in frigurile electorale fără o extremă nevoe, nu putea decăt să aprobe asemenea idei. D-nu Lascar Catargiu din nefericire credem, nu s'a putut convinge, și astfel d-nn general Manu • a fost nevoit a lua răspunderea situațiunii și a primit bărbătesce postul părăsit de șeful său chiar înainte de bătălie. Azi lucrul se va hotără. Azi însuși Camera va decide cine avea dreptate: acei care voiau disolvarea iei imediată, și care o judecau atăt de netrebnică, atăt de divizată, incăt nici nu voiau să se presimte înaintea iei, ori acei care au crezut că mivbipea si nu e isprăvită și că este fiică mă stíire de a da țerii ]xare guvern. Noi credem că încrederea Camerei va resplăti încrederea D--nui General Manu și a colegilor săi. Un amic al nostru, bărbat competent in chestiile financiare, eșind din reserva ce și impusese de mai mulți ani, ne-a promis prețiosul său concurs. D-sa incepe astăzi un ciclu de conferințe financiare, care sperăm că va atrage băgarea de seamă a oamenilor competenți și a bărbaților noștri de stat, căci este timpul venit ca cei in drept și in putere să se ocupe serios de chestiile financiare; să nu se uite vechiul adagio. „ Finance bune—politică bună 11. Redactiunea, studii numim 1. Anul financiar Dacă definițiunea, ce da ducele de Plaisance in discursul său pronunțat d’inaintea sfatului betrinilor (conseil des anciens) la 8 vendemiaire din anul V : „Toate popoarele, care au un sistem rațional „de administrație au inchis in cercul unui an , cercul veniturilor „și cheltuelilor lor. Aceasta era „chiar in ordinea naturei, care pe „fiecare an, readuce, prin producțiunile sale, materia cheltuelilor „publice și particulare.“ Anul financiar cuprinde prin urmare un an întreg de 12 luni, și era deci firesc ca anul financiar să corespunză cu anul solar sau anul civil, să înceapă adică la 1 Ianuarie și să se sfârșească la 31 Decembrie, aceasta a și fost practicat la toate Statele civilisat pene in anii din urmă, cănd unei din ele, cum vom vedea mai la vale pentru diferite considerații, au despărțit anul financiar de anul civil. ■ La noi multă vreme, după cum se știe, anul civil, sau mai bine