Timpul, ianuarie 1890 (nr. 39-61)

1890-01-28 / nr. 60

y . 4 DUMINECA 28 IANUARIE 1890 ABONAMENTELE:­n toată țara, pe an . . . . 40 le „ „ pe 6 luni . . 20 „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație 1 EXEMPLAR 10 BANI Director politic M­­. PALEOLOGU EDIȚIA ANTEIA ANUL­UI No. 60 ANUNȚURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV. . . 1.4 Reclame pag. III . . . . . . P50 . II........................2.50 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei No. 51. in PARIS la­­ la Bourse. f.S? A ,• L ț-\ ------|'ă? Scrisorile nefrancate.sfe.ptimisc Sfi Manuscrisele nepubli^Ajut­uril­e Bumsci 2 1 Ianarie 1890 si POFTE, IU IDEI Se pare că au avut plină drep­tate confrații de la Naționalul, când au afirmat că „nu găsesc deosebiri intre dumnealor și co­­lectiviști, de cât numai și numai in politica exterioară;“ căci, in­­tr’adevĕr, in cele­ l’alte privinți, începând de la lipsa unui ideal mai superior care să-’I călău­zească, și sfârșind cu indrăsne­­țele procedeuri de a denatura faptele și a persista in denatu­rarea lor, foștii noștri amici, ac­tualii disidenți­ conservatori, ane­voie pot fi luați drept alt­ceva de­cât niște puri colectiviști. Noi eram bine dispuși de a nu ne mai ocupa de interesanta dumnealor oposițiune, dar, ce sun­tem vinovați, dacă au puterea de a ne scandaliza uneori prin o a­­titudine pe cât de surprinzătoare pe atât de nepermisă!... Ast­fel ni se pare, de exemplu, stăru­ința neobosită cu care ne acuză, că politica noastră e o politică de pofte personale iar nu de idei; înțelegeam de minune ca o ase­menea învinuire să le scape in primele momente de iritațiune și de necaz, — dar ca asta să nu se mai sfârșească, nici contra evi­denței, mărturisim că este prea greu de a ne explica, și tot așa de greu de a nu-­i trage la răs­pundere. Ei bine, să mai lămurim o­­dată situațiunea noastră reciprocă, și să vedem până la ce punct ni se cuvine noă, și nu dumnea­lor, grava învinuire, de a fi con­duși de interese personale mes­chine, iar nu de marile și de înălțătoarele interese ale națiunei. Din fericire, faptele actualului minister și faptele domnilor disi­denți sunt atâta de elociați, in­cât nu trebuia cui­va nici extra­­ordinare insușiri nici prea multă osteneală, spre a distinge in ce parte e dreptatea și unde in­corectitudinea politică. Pe când d. General Manu pro­mite țărei de a da un guvern de muncă, de îmbunătățiri serioase și de liniște intreagă, și nu cere mandatarilor țărei de­cât dorul de a realiza reformele cerute de țară, pe când, in acest sens, gu­vernul este lipsit de ori­ce ură și de ori-ce patimă contra cui­va, dea precum lesne s’a putut ve­dia desbaterile urmate in parlament, pe când, de asemenea, in d’abia trei luni de viață, gu­vernul a presintat deja impor­tante și numeroase proiecte de reformă, din acelea chiar zadar­nic așteptate mari de vremuri de la guvernele precedente; pe când, lucru și mai caracteristic, unele din aceste proiecte sunt in totul conforme cu opiniunile și cu dorințele exprimate m al aminte de d. Lascar Catargiu,—întrebăm: care este atitudinea disidenței­­conservatoare ?.. In loc să vă ridicați d’asupra micelor resentimente personale, firește provocate de preschimba­rea situațiunei,— domnia­ voastră v’ați constituit de-a dreptul cei mai înverșunați și mai im­mn­placabili dușmani ai guvernului conservator, ați mers cu ura și cu nesocotința până acolo, in cât cu grabă v’ați asociat la formula d-lui Dumitru Brătianu, care nu vrea nici binele să ne lase a-l face­ — in două luni, ast­fel v’a întunecat și rătăcit pasiunile, in­cât ați uitat pe crunții dușmani ce aveați in ajun, și nu v’ați sfiit de a manifesta publicamen­­te dorința unei lucrări paralele cu colectiviștii. Dar, lucru mai grav și mai trist incă, in fața proiectelor de legi conservatoa­re, depuse de guvern, pe cari nu aveți motive de a le com­bate, pe cari nu aveți nici oma­giul de a le ponegri prin presa d-voastre, nu numai că nu vă potoliți pornirile personale, dar pare că vă intreceți de a nu mai avea absolut nici alt țel, nici altă normă de conduită. Pe când noi v’am povățuit să vă desbrăcați de patimi și să veniți a concura la organizarea Statului român și la gloria par­tidului conservator, — domnia­­voastră ați fost gata să afirmați că suntem mai răi de­cât colec­tiviștii d-lui Ioan Brătianu , pe când guvernul da corp atâtor idei, ce pretindeați că vă călău­zea până mai ieri,—domnia­ voas­tră un simplu strigăt cunoaș­teți­­ jos guvernul, cu reformele lui cu tot ! Și, acestea fiind faptele noas­tre și acestea faptele d-voastră, ne acuzați de politică personală și vă emogiați in oracol! nebă­nuiți, in custodii națiunei și in depozitarii exclusivi ai conserva­torismului !... Ei bine, a spus un perfect adevăr organul d-voas­tră, Naționalul, când intre d-voas­tră și colectiviști n’a găsit deo­sebire !... că consecințele măsurilor ce ar lua ar că­dea asupra Greciei. Engliteza se va mărgini a observa cu atențiune evenimentele ce se vor desfășura in insulă. Petersburg, 7 Februarie. „Journal de St.­Petersburg“ dice, vorbind de scrisorile împăratului Wilhelm către mi­niștrii săi in privința cestiunei uvriere, că, când Elveția a invitat pe puteri să deli­bereze in această materie oameni cu chib­zuință au fost de părere că Elveția nu avea autoritatea nici prestigiul pentru aceasta. O atare inițiativă trebuia luată de un gu­vern tare și având conștiință de puterea sa, care singurul poate să încerce o operă de o atare importanță, căci in caz de neis­­bândă el dispune de mijloace Îndestulătoare pentru a impedica ca munca națională să nu fie tulburată și ca încercarea făcută să nu fie rea interpretată sau exploatată in­tr’un sens contrariu scopului urmărit. Opera începută de împăratul Wilhert I. va fi privită cu simpatie. Paris, 7 Februarie. Ducele de Orleans, fiul Contelui de Paris, a fost arestat ieri seară la ducele de Luynes; el a fost condus la prefectul de poliție, și îndreptat in urmă spre închisoarea­ de la Conciergerie. Paris. 7 Februarie Informațiunile private constată că Ducele de Orleans care a atins majoratul, a venit in Francia să -și îndeplinească datoriile sale militare, și că a cerut să fie incorporat in armata franceză. Cererea sa a fost respinsă și a fost arestat. Condus in fața prefectu­lui de poliție ,s-a declarat că găsindu-se in fața unui text formal de lege, e obligat să’l pună in stare de arestare. Ducele fu condus atunci la Conciergerie unde e tratat cu cea mai mare considerație. Consiliul miniștrilor se va întruni mâine pentru a lua o decisiune in această afacere. Se desminte formal știrea cum că Ducele de Orleans ar fi venit la Paris să aducă ac­tul de abdicare al Comtelui de Paris. Vie­na. 7 Februarie Camera discută proiectul de lege, adoptat de Camera seniorilor, asupra comunităților israelite. Guvernul a declarat cu acest pri­lej, că respinge intr’un mod energic ori­ce tendință ostilă, el nu cunoaște de­cât legea , și proiectul supus deliberărilor camerei n’are alt scop de­cât să ocrotească autonomia co­munităților israelite in privința afacerilor lor interioare și interesele Statului in a­­facerile ce sunt in afară de competința co­munităților. Președintele societății, Staats Bahn, d. Jou­­bert, a avut o intrevedere cu d. Bacquehem, ministru de comerț, și l-a asigurat că con­­traria știrilor de provenință franceză, „Staats Bahn“ nu e amestecat intru nimic in aface­rea metalelor; el a arătat in sprijinul zise­lor sale niște depeși oficiale. Fiume. 7 Fevruarie O imbunătățire ușoară s’a produs in sta­rea Comtelui Iuliu Andrassy. Budapesta. 7 Februarie Ministrul Szapary a declarat la Cameră in discuțiunea budgetului agriculturei, că gu­vernul a luat masuri eficace de aplicare a legii veterinare spre a putea asigura expor­tul vitelor. vernul e la inălțimea situațiunei și cu mult mai superior adversarilor săi, cât timp guvernul va ști să inăbușească ten­tativele făcute pentru a turbura liniștea țârei; toți amicii păcii din Bulgaria și din cele­l­alte țâri­ni datoresc respect și simpatie. TELEGRAME Serviciul .Agenției Române Londra, 7 Februarie. „Agenția Reuter“ află că rapoartele diplo­matice din Atena arată pe d. Tricopis de­­cis a nu accepta situațiunea creată in Creta de către ultimul Firman al Sultanului. Ministerul grec ia măsurile sale spre a Începe o acțiune independentă in favoarea Cretanilor. Puterile din Centru au dat să înțeleagă, in chipul cel mai categoric guvernului grec, Evenimentele din Bulgaria (Prin Telegraf) Sofia 7 Februarie. Instrucția a confirmat credința că ma­iorul Pantia decisese cu amb­ii săi să asasineze pe prințul, pe d-nii Stambu­­loff și Murkuroff; locul și momentul de­terminat pentru asasinare, sunt incă ne­cunoscute, dar instrucția promite că le va desvălui; s-au descoperit amănunte foarte importante; pare probat că nisce foști miniștrii de pe timpul primei lovi­turi incercate in contra prințului Alec­­sandru sunt amestecați in complot. Măsuri energice s’au luat pentru a asigura siguranța publică și menținerea ordinei, care de alminterea n’a fost tul­burată; se asigură că Kalopkoff va fi adus ia Sofia spre a fi confruntat cu Panina. Viena 7 Februarie. După FremdenUatt, ultimele eveni­mente din Sofia au­ demonstrat că gU­ GRAȚIAREA Am fi curioși să știm un lucru : in cazul de 99 de ori probabil când colectiviștii nu vor fi trimiși in judecată, se mulțumesc ei oare cu așa scăpare ca prin urechile acului ? Cred ei, că mai pot scoate capul in lume, că mai pot țipe. SUS fruntea,ea-­^­firiM7­­ irr nun­a, grație­­rea lor de către Cameră ? Căci, să se observe un lucru : dacă darea in judecată e o ches­tiune căzută, dacă ne-am milosti­vit cu toții ca să­­ i­ertăm, asta nu insemnează de loc, că au eșit cu­rați, spălați de păcate din rechi­zitorul ce li s’a făcut. Să nu se uite, că nici unul din cei ce au vorbit contra dârei in judecată, nu ’și-am intemeiat concluziunea pe fap­tul că colectiviștii ar fi nepătați; nimeni n’a zis un cuvânt de bine la adresa lor. S’a pledat pietatea, s’a zis că necinstea politică și cea personală nu-i tot una, s’a blamat raportul d-lui Blarenberg, s’au fă­cut teoriile cele mai creștinești, dar, nic’odată, nimeni, absolut ni­meni nu ’i-a apărat. Prin urmare, va râmâne bine stabilit, că s’a găsit o Cameră in­dulgentă, dar nu că a fost cine­va convins de onestitatea cetei colectiviste. De aceia întrebăm: Pi­ vor ei mulțămiți cu o așa scăpare ? Gra­ția scutește pe cine­va de o sufe­rință materială , nu ’1 reabilitează. Evenimentele din Bulgaria 51 Unele ziare Române Unele ziare din Capitală ne dau un ciudat și caraghios spectacol in repro­ducerea știrilor asupra întâmplărilor din Bulgaria. Naționalul combină o lungă povestire a faptelor pe care i le comunică o te­legramă specială ce a primit-o in ul­timul moment... dar acea telegramă spe­cială este alcătuită din frase luate pe ici pe colo din telegramele Agenției Ro­mâne. Naționalul își inchipuește că crede cine­va in­existența informați­unil­or sale particulare , manie inocentă care nu face pe lume de­cât să surîdă. Dar ziarul care mai produce și un sentiment puțin măgulitor afară din su­­rîsul pe care îl provoacă subterfugiul Naționalului, este Voința Națională. Mai intâiu pretinde că agențiile în­trunite (așa numește colectivista, nu știm pentru ce Agenția Română), „au păstrat cea mai adâncă tăcere, neco­­municându-ne nimic.* „Siliți dar suntem, zice, pentru mo­ment de a comunica cititorilor noștri in privința celor intâmplate in Bulga­ria știrile pe care le găsim in unele­­ fiare din Capitală.“ Mai departe adaogă că, in momentul de a pune sub presă îi comunică Agen­ția Română (de astă dată știe cum o ch­iamă) depeșele pe care le reproduce. Dar n’a băgat de seamă că înainte chiar de plângerea ce rostește in con­tra serviciului telegrafic, publică depe și de ale Agenției române, in capul că­rora se aflau cele privitoare la Bulgaria. Presupunem că Voința a primit ca și noi și toate ziarele, foile Agenției trase pe multiplicator, depeșele fiind așezate in aceiași ordine la ora 11 dimineața, adică cu câte­va ore înainte ca ziarul să fie chiar intreg compus. Al doilea, și aceasta e și mai grav, denaturează textul depeșelor și le dă un sens pe care Agenția nu le atribue, neavând incă, natural, amănunte Îndes­tulătoare. . ..s . Și Sfii Voința dovedește... buna-I cre­dință obicinuită. Acte oficiale Colegiul I electoral pentru senatori din județul Râmnicu-Sărat, este convocat a se întruni, in ziua de 8 Martie 1890, spre a a­­lege un senator, in locul d-lui loan Ciurea, care a primit funcțiunea de prefect. Se fac următoarele înaintări de ofițeri pe ziua de 1 Februarie 1890: La gradul de Intendant Petroni Constantin, sub-intendant de la 1 Aprilie 1883, din administrația centrală a resbelului, la vacanța ce este la corpul IV de armată prin demisionarea intendantului Hagiescu. La gradul de sub-intendanț­ Teodorovici Alexandru, adjunct clasa I de la 8 Aprilie 1886, de la divisia VII infante­rie, la vacanța ce este in administrația cen­trală a resbelului prin înaintarea sub-inten­dantului Petroni. Mineiu Constantin, adjunct clasa I de la 1 Ianuarie 1887, de la corpul II de armată la corpul IV de armată, Gaman Anastasie, adjunct clasa I de la 1 Aprilie 1887, din administrația centrală a resbelului, la vacanța ce este la corpul I de armată prin trecerea in retragere a amb­ in­­dantului Torand. In gradul de adjunct clasa I Dimitriu loan I, adjunct clasa II de la 10 Maiu 1883, de la corpul IV de armată, la vacanța ce este la divisia VII infanterie prin înlocuirea adjunctului clasa I Teodorovici. Serghiescu Teodor, căpitan de la 8 Apri­lie 1884, din administrația centrală a resbe­lului, la același serviciu la vacanța ce este prin inaintarea adjunctului clasa I Gaman La gradul de adjunct clasa II Berbescu Ioan, administrator clasa II de la 10 Maiu 1885, de la corpul II de armată, la vacanța ce este la corpul IV de armată prin inaintarea adjunctului clasa II Dimitriu Știrile zilei Se vorbea ieri la Cameră, tjire l'In­­dépendance, că Maiorul Panutza și pa­tru ofițeri bulgari arestați pentru par­ticipare la complot, ar fi fost împuș­cați. Această știre nu s’a confirmat nici intr’un chip. D. Stambulov conduce in persoană ancheta. Primele cercetări fac să se creadă că complotul are ramificări foarte intinse. Pare că au participat la complot și d-nii Karavelos și Niki­­foros.* o * Vor fi supuse în curând la aproba­rea ministerului de Interne : „Creditul de 500.000 de lei votat de consiliul general de Covurlui pen­tru clădirea unui palat administrativ de justiție. „Creditul de 100.000 de lei pentru construcțiunea unei cazarme la Rîm­­nicul-Vîlcea.

Next