Timpul, aprilie 1890 (nr. 111-135)
1890-04-08 / nr. 115
EDIȚIA DE DIMINEAȚA DUMINECA 8 Aprilie ABONAMENTELE: n toata țara, pe an . . . A0 lei ,, „ pe 6 luni . . 20 ,. ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Abonamentele se priimesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRITELE NEPUBUCATE SE ARD ANULUI No. 115 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................150 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC ....... ......——___ MII 7 APRILIE 183« Scriptorili si Conservatori Pentru a’șî face cineva o idee de valoare a programului liberal, și pentru a’și da seamă de nerușinarea la care pot ajunge colectiviștii, el n’are decât să cetească in manifestul partidului liberal-național, partea privitoare la finanțe, in care va putea ceti următoarele •.In cât privește situațiunea financiară, ea este destul de caracterizată prin nouăle împrumuturi de peste două sute milioane, contractate in timp de două ani.» Această fenomenală afirmațiune are nevoe de a fi analizată in detaliu, inainte ca să tragem dintr’ânsa conclusiunile noastre. Mai inte'ți desfidem pe autorii «apelului către țară» să ne dovedească că in timp de doui ani s’au contractat împrumuturi nouî de peste 200 milioane. De când a căzut de la putere guvernul d-lui Ion Brătianu, s’a emis rentă pentru suma de 182,500 si&O lei nominal. Dar nu vrem să facem colectiviștilor o șicană pentru niște neînsemnate erori de câteva zecimi de milioane. Vrem insă să cercetăm motivele pentru cari s’a emis rentă pentru suma de 182,500,000 lei. Aceste motive iată-le: In vara anului 1888 (adică câteva luni după căderea guvernului Ion Brătianu), s-a realizat un imprumut de 100 milioane, care emis cu 90 la sută produs net 91,9^7,634, lei 92 bani. Acest imprumut a servit a face față la următoarele cheltueli: 10,285,995 lei, plăți făcute la 1 Aprilie 1888 din resurse ordinare, pentru cheltueli extraordinare, cari trebuiau acoperite cu rentă. 55.042,579 lei, 75 l., lucrări începute sar angajate sub guvernul d-lui Ioan Brătianu, cari trebuiau să se efectueze in anul 1888-89.Această sumă se subdivide astfel: ministerul de resbel: 27,265,579 f., 75 b.; ministerul lucrărilor publice: 23,777,000 lei; diferite alte ministere: 4 milioane lei: 23,400,000 lei pentru plata bonurilor de tezaur, emise de guvernul d-lui Ioan Brătianu, pentru acoperirea provizorie a creditului militar de 30 milioane lei, și a căror scadență era la 9/21 Sept. 1888. Un al douilea imprumut s’a făcut de d. Germani in Februarie 1889 in suma de 32 milioane 500 mii lei, nominal. Acest împrumut a produs, in total o sumă de 25,898,347, lei, 68 b. cu cari s’au retras de la Bancă biletele ipotecare, aflate acolo, in sumă de 25,562,375 lei. Adică s’a făcut un imprumut ca să se stingă o datorie. Cel d’al treilea imprumut a fost făcut de d- Vernescu, in vara anului 1889, in sumă de 50 milioane, capital nominal, pentru următoarele trebuințe: 15 milioane fortificații, incepute deja sub guvernul d-lui Ion Brătianu. 6,030,000 lei pentru terminarea căilor ferate de interes local, angajate sub guvernul Ion Brătianu. 735,797 lei 62 b. ca să se plătească companiei Lemberg-Cernăuți-Iași, arieratele din anii 1881—82,, 1882—83, 1883—841,386,921 lei, 16 b. plată de datorii vechi ale Statului din exerciții incluse, până la 1 Aprile 1888! 12 milioane emise pentru portul Constanța și care vor servi a fortificații, adică la o lucrare începută tot sub guvernul colectivist. 7,848,809 lei pentru cumpărare cu vagoane. Precum se vede, in doui ani s’a emis rentă pentru valoarea nominală de 182,500,000 lei in scopul următor, sau pentru a se stinge datorii, sau pentru a se face plăți pentru cheltueli angajate de guvernul colectivist. Așa s’a emis rentă pentru 32,500,000 lei spre a se retrage de la Banca Națională biletele ipotecare. Asemenea s’a emis rentă pentru 23,400,000 lei pentru plata bonurilor de tesaur emise de guvernul liberal. Când insă se stinge o datorie, colectiviștii o socotesc de două ori: ei adună datoria stinsă, cu împrumutul contractat pentru stingerea datoriei. Ei bine, am dori să știm, unde aț invetat acești oameni aceste procedeuri ? in ce penitenciar ’și-au făcut ei educația ? unde s’au deprins ei cu asemenea tertipuri ? Afară de sumele împrumutate pentru stingere de datorie, celelalte emisiuni de rentă s’au făcut,exceptându-se 7 milioane 800 mii lei pentru cumperare de vagoane), spre a se plăti datoriile provenite din cheltueli contractate sub guvernul liberal. Colectiviștii insă sunt scandalizați de faptul că am plătit datoriele contractate de dînșii. Uitând că dacă cei ce au contractat aceste imprumuturi se chemau Brătianu, Radu Mihai, Angelescu etc., ei mai aveau și calitatea de miniștri români. Colectiviștii ar fi vrut să refulăm de a plăți polițele subscrise de denșii. Ce-i drept, colectiviștii au intru câtva, dreptate. Nu e insă un curent ca, deoarece noi am respectat angajamentele lor luate nu in calitate de Anghelești și de Maicani, ci in calitate de miniștri români, ci să se facă din acuzați acuzatori, și să ne impute ncă chiar actele lor. Acestea aveam de răspuns colectiviștilor, intru cât privește pe contribuabili le putem spune că grație bunei administrațiuni financiare a guvernului conservator, și grație dispariția neagrului, nu numai anuitățile datoriei publice nu au sporit, ci incă s’au micșorat, cu toate că am avut să plătim sume însemnate pentru cheltuelile angajate și începute de regimul trecut. TELEGRAME Serviciul Agenției Homane ITALIA Roma, 17 Aprile.—Papa a primit pe pelerinii austriaci ; prea sfinția sa a réspuns in latinește la locuțiunea latină ce i s’a adresat. Ea a insistat asupra principiilor desfășurate in cea din urmă Enciclică. RUSIA Petersburg, 17 Aprile. — Consiliul Imperiului a aprobat, <Jicepărul «Petersburgkaya Wiedomosti» proiectul de reorganizare a corpului vamal, care va fi pus pe viitor sub un comandament militar și va forma 77 de escadroane. PARTIDUL CONSERVATOR va ține o întrunire Publică, IN CAPITALA DUMINECA 8 APRILIE la 3 ore după ameazi IIV SAUA ORFEU O INTERPELARE D’o bucată mare de vreme, cuconul Mihalachi Cogălniceanu se dase afunci. Lumea politică incepuse a’l uita, și chiar câteva bocete in Cameră nu fură in stare a’l scoate iar la fața apei. Azi insă C. C. Mihalachi face parte din comitetul partidului liberalnațional. Azi C. C. Mihalachi ’și-a văzut in litere mari numele sau in Voința Națională, in Telegraful și alte ciuperci colectiviste din Capitală și provincie. El voește să joace din nou un rol militant, astfel ca atenția publică să fie din mofi ațintită asupra lui nu numai din cauza persoanei sale, dar și din cauza pozițiunei ce ocupă. Această năzuință a lui C. C. Mihalachi ar fi decis, după cum aflăm, pe un deputat să adreseze, la deschiderea Camerelor o interpelare diferiților miniștri, in privința amestecului cuconului Mihalachi "in diferite administrații publice. Așa d. ministru de Finanțe va fi întrebat, pe câte luni inainte își ia d. Cogălniceanu pensia care e de 2000 de lei pe lună. Apoi deputatul de care am vorbit, va interpela pe d. ministru al Domeniilor in privința nenumăratelor datorii ale d-lui Cogălniceanu către fisc. D. ministru de Interne va fi și el întrebat dacă traficul pe cere-l faceau sub guvernul d-lui Lascar Catargiu, prefecții cu vînzarea de topisițe tot mai urmează și astăzi. De asemenea interpelări, se zice, că nici un ministru nu va fi scutit, și fiecăruia i se va face câte o întrebare indicretă privitoare la C. C. Mihalachi. Așteptăm cu nerăbdare deschiderea Corpurilor legiuitoare, pentru ca să auzim formulându-se și desvoltându-se asemenea interpelări cari ne făgăduesc multe momente de veselie. Afliltat. EȘECURILE COLECTIVIȘTILOR De când s’a făcut unirea colectiviștilor cu disidenții, marele partid liberalnațional din țară o duce din neisbândă in neisbândă. Numai intr’o singură di, in acea de adi, ni se semnalează următoarele eșecuri : D-nii Fleva și Palladi cari sunt comis-voiajori ai partidului, au fost impreună la Brăila pentru a face unirea. Dar d. Fleva s’a intors plouat de tot, căci după cum ne-a asigurat chiar un disident din localitate, d. Fleva a intâmpinat din partea unor disidenți o primire foarte rece și un refuz categoric d’a se uni cu colectiviștii. Dar acesta nu e singurul fiasco al d-lui Fleva. D. Fleva a vrut să Înduplece pe d-nii Al. Djuvara și Tache Ionescu să intre in sinul unoei colectivități. Ambii au refuzat cu indignare. D Tache Ionescu după câte știm, este chiar foarte supărat pe d. Fleva, din cauză că acesta merge chiar până a face personal intruniri insuse in Craiova, intruniri cari sunt indreptate și in contra d-lui Tache Ionescu, și mai ales a amicilor sei, ca de pildă M. Săulescu. In adevĕr d, M. Săulescu și alții sunt hotărîți să combată cu energie pe coectiviști in Craiova. Intre alte neisbande pe cari le putem semnala iată două foarte semnificative . Aseară colectiviștii au ținut două intruniri, una in culoarea de galben in casele lui Ghiță Manolescu-Lungu, și cealaltă in sala Pomului Verde. La cea d’anteia 24 de persoane și cu Tănăsescu cofetarul ca orator. La cea d’a doua 18 persoane, din care 8 evrei ca curioși, iar ca oratori d-nii Bibicescu, Pană Buescu și Coco Dumitrescu. Iată dar intrunirile de cari colectiviștii fac mare caz. Ceia ce e caracteristic, este că nici clasa de cetățeni mai incultă, locuitorii mahalalelor nu mai dau azi nici cea mai mică atenție cuvintelor oratorilor colectiviști, și la anunțarea unei intruniri colectiviste ei dau din cap cu scepticism și zîmbesc ironic. In Capitală deci colectiviști nu mai găsesc ecou strigătelor lor desperate. Provincia pe de altă parte, suntem informați, e tot atît de puțin dispusă in favoarea lor și o mișcare puternică se pregătește pretutindeni in contra lor. Astfel in Craiova și in Ploești mișcarea anti-colectivistă ia proporțiuni insemnate , intrunirile anti-colectiviștilor sunt foarte frecventate. Allatot adresează nouă. Cu toate acestea, când noi dăm colectiviștilor unele din aceste epitete, câștigate de dânșii după 12 ani de domnie, el se supără și fac gălăgie. De pildă, îndată ce le amintim de ceasoarnicele date la stânga, de iluștrii Maicani sau de Anghelescu, ne aprindem paie in cap. Cu toate astea, noi nici n’avem nevoe să înjurăm, pentru că iată ce ’și au zis el singuri unii altora: «Pungași, trădători, dezertori, tâlhari, tzigani, femei bete si prostituate, butoae fara fund, asasini ai poporului, avocatzi ordinari, cumularzi, eternamente, căpitani de respântii, târâtori prin noroiu, imbagatzitzi din lojile Statului, parazzi pe frunte, cadavre infecte. Am împrumutat aceasta din discursurile rostite de el. Să le fie de bine! VOC BIMBEL COLECTIVIST In vederea alegere! ce se va face la București pentru un loc de senator, gazetele colectiviste au început o campanie de înjurături mai strașnice ca până acum. Iată câteva monstre culese dintr-un singur articol al Voinței Naționale de erl: «Fanarioți, parveniți, corupți, odioși, varsă sângele cetățenilor, degradați, recurg la fals, criminali, excroci politici, idealul lor este reînvierea timpurilor de umilință națională.» Mărturisim că pe noi nu ne supără de loc aceste calificative ce ne dau colectiviștii, știm bine, că toată lumea necăzută in colectivism ride de acest limbagiu ce ni se CRAIUL IN SEVERI» Orice se poate contesta partidului liberal, afară de sacrificiile ce face pentru partizanii sei, închipuiți-ve, că nu mai departe decât la marea întrunire ce au ținut a doua zi după sărutare, au adus o mulțime de bărbațî din toate județele, pe cheltuiala partidului. Cei mai mulți dintre aceștia sunt oameni cari nu meritau ca clubul să se dea de atâta cheltuială. Ca exemplu, vom cita pe d. Tintorescu, un ilustru necunoscut de la Turnu-Severin. Știți cine e d. Tintorescu ? Desigur, nu știți; dar când vom arăta ce și cum scrie acest cetățean in Telegraful, veți vedea că e păcat de paralele ce a cheltuit clubul colectivist cu ambalarea și transportul acestui severinean sever. Iată: » Craii de la «Constituționalul». «Stilul e omul. In presa «Constituționalului de Joi 29, se oglindesc perfect Craii de la acest ziar. «Dacă țara ar poseda o Academie de Crai caraghioși, desigur că membrii de drept ar fi stilați «Constituționalului». «Când cineva se gândește că, pe bunul și mănosul pământ al României se hrănesc sub razele soarelui atâtea și atâtea insecte, și că orice ai face nu poți impedica ca reptilele cele mai scârboase, și veninoase să ’și aibă și ele partea lor de traiü la aceste raze, — ’ți explici ușor găsirea și pe solul nostru a cârtițelor constituționalești. «Cât timp, de altă parte, hameiul va crește și spumoasa licoare a lui Gambrinus va luci in butoaie și pahare : trăiască cei de la «Constituționalul» I «Condeiul in cerneală specială, capul in butoi, prosă in delirium tremens ; iacă constituționalmente cele trei mari puteri stâlpuri ale grupului. «Europa poate dormi liniștită. Gingașele urechi al celor de la «Constituționalul» [urechi ca cele vefiute de Reformatorul Iurnei, la intrarea sa in sfînta cetate], aud tot, veghiază tot: «Ce face că Bismarck nu mai este, că Tisza s’a dus, că Crispi o să plece? când remân luineî pacificatorii de la «Constituționalul» ? «Dar pântece de concentrat! Ce insemnează toți acești oameni, ziși mari, alăturea de leaderii junimisto-desconcentrațî ? «Parbleu ! Bismarck avea trei fire de păr pe cap ; sunt alții fără măcar rădăcină de păr. «Radăcina perului uscat’a mintea ? mintea uscat’a părul ? Nu se știe, căci urme visibile nici unul, nici alta n’au lasat.