Timpul, aprilie 1890 (nr. 111-135)

1890-04-08 / nr. 115

EDIȚIA DE DIMINEAȚA DUMINECA 8 Aprilie ABONAMENTELE: n toata țara, pe an . . . A0 lei ,, „ pe 6 luni . . 20 ,. ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Abonamentele se priimesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCR­ITELE NEPUBUCATE SE ARD ANUL­UI No. 115 ANUNCIURI SI INSERTIUNI­­ Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1­50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC ....... ......——___ M­II 7 APRILIE 183« Scriptorili­ si Conservatori Pentru a’șî face cine­va o i­­dee de valoare a programului li­beral, și pentru a’și da seamă de nerușinarea la care pot a­­junge colectiviștii, el n’are de­cât să cetească in manifestul par­­tidului liberal-național, partea privitoare la finanțe, in care va putea ceti următoarele •­­­.In cât privește situațiunea fi­nanciară, ea este destul de carac­terizată prin nouăle împrumuturi de peste două sute milioane, con­tractate in timp de două ani.» Această fenomenală afirma­­țiune are nevoe de a fi anali­zată in detaliu, inainte ca să tragem dintr’ânsa conclusiunile noastre. Mai inte'ți desfidem pe au­torii «apelului către țară» să ne dovedească că in timp de doui ani s’au contractat împrumuturi nouî de peste 200 milioane. De când a căzut de la putere guvernul d-lui Ion Brătianu, s’a emis rentă pentru suma de 182,500 si&O lei nominal. Dar nu vrem să facem colec­tiviștilor o­ șicană pentru niște neînsemnate erori de câte­va ze­cimi de milioane. Vrem insă să cercetăm moti­vele pentru cari s’a emis rentă pentru suma de 182,500,000 lei. Aceste motive iată-le: In vara anului 1888 (adică câte­va luni după căderea gu­vernului Ion Brătianu), s-a rea­lizat un imprumut de 100 mi­­­lioane, care emis cu 90 la sută produs net 91,9^7,634, lei 92 bani. Acest imprumut a servit a face față la următoarele chel­­tueli: 10,285,995 lei, plăți făcute la 1 Aprilie 1888 din resurse or­dinare, pentru cheltueli extra­ordinare, cari trebuiau acope­rite cu rentă. 55.042,579 lei, 75 l., lucrări începute sar­ angajate sub gu­vernul d-lui Ioan Brătianu, cari trebuiau să se efectueze in anul 1888-89­.Această sumă se sub­divide ast­fel: ministerul de res­­bel: 27,265,579 f., 75 b.; minis­terul lucrărilor publice: 23,777,000 lei; diferite alte ministere: 4 mi­lioane lei: 23,400,000 lei pentru plata bonurilor de tezaur, emise de guvernul d-lui Ioan Brătianu, pentru acoperirea provizorie a creditului militar de 30 milioane lei, și a căror scadență era la 9/21 Sept. 1888. Un al douilea imprumut s’a făcut de d. Germani in Fe­bruarie 1889 in suma de 32 mi­lioane 500 mii lei, nominal. Acest împrumut a produs, in total o sumă de 25,898,347, lei, 68 b. cu cari s’au retras de la Bancă biletele ipotecare, aflate acolo, in sumă de 25,562,375 lei. Adică s’a făcut un imprumut ca să se stingă o datorie. Cel d’al treilea imprumut a fost făcut de d- Vernescu, in vara anului 1889, in sumă de 50 milioane, capital nominal, pentru următoarele trebuințe: 15 milioane fortificații, ince­­pute deja sub guvernul d-lui Ion Brătianu. 6,030,000 lei pentru termina­rea căilor ferate de interes lo­cal, angajate sub guvernul Ion Brătianu. 735,797 lei 62 b. ca să se plă­tească companiei L­­emberg-Cer­­năuți-Iași, arieratele din anii 1881—82,, 1882—83, 1883—84­­1,386,921 lei, 16 b. plată de datorii vechi ale Statului din e­­xerciții incluse, până la 1 Aprile 1888! 12 milioane emise pentru por­tul Constanța și care vor servi a fortificații, adică la o lucrare începută tot sub guvernul colec­tivist. 7,848,80­9 lei pentru cumpă­­rare cu vagoane. Precum se vede, in doui ani s’a emis rentă pentru valoarea nominală de 182,500,000 lei in scopul următor, sau pentru a se stinge datorii, sau pentru a se face plăți pentru cheltueli anga­jate de guvernul colectivist. Așa s’a emis rentă pentru 32,500,0­00 lei spre a se retrage de la Banca Națională biletele ipotecare. Asemenea s’a emis rentă pen­tru 23,400,000 lei pentru plata bonurilor de tesaur emise de gu­vernul liberal. Când insă se stinge o datorie, colectiviștii o socotesc de două ori: ei adună datoria stinsă, cu împrumutul contractat pentru stingerea datoriei. Ei bine, am dori să știm, unde a­ț­ invetat acești oameni aceste procedeuri ? in ce penitenciar ’și-au­ făcut ei educația ? unde s’au deprins ei cu asemenea ter­tipuri ? Afară de sumele împrumutate pentru stingere de datorie, cele­l­alte emisiuni de rentă s’au fă­cut,­­exceptându-se 7 milioane 800 m­ii lei pentru cumperare de vagoane), spre a se plăti dato­­riile provenite din cheltueli con­tractate sub guvernul liberal. Colectiviștii insă sunt scanda­lizați de faptul că am plătit da­­toriele contractate de dînșii. Uitând că dacă cei ce au con­tractat aceste imprumuturi se chem­au Brătianu, Radu Mihai, Angelescu etc., ei mai aveau și ca­litatea de miniștri români. Co­lectiviștii ar fi vrut să refulăm de a p­lăți polițele subscrise de denșii. Ce-i drept, colectiviștii au intru cât­va, dreptate. Nu e insă un curent ca, de­oare­ce noi am respectat angajamentele lor luate nu in calitate de Anghelești și de Maicani, ci in calitate de miniștri români, ci să se facă din acuzați acuzatori, și să ne impute ncă chiar actele lor. Acestea aveam de răspuns co­lectiviștilor, intru cât privește pe contribuabili le putem spune că grație bunei administrațiuni fi­nanciare a guvernului conserva­tor, și grație dispari­ția ne­­agru­­lui, nu numai anuitățile datoriei publice nu au sporit, ci incă s’au micșorat, cu toate că am avut să plătim sume însemnate pentru cheltuelile angajate și în­cepute de regimul trecut. TELEGRAME Serviciul Agenției Hom­­a­n­e IT­A­L­I­A Roma, 17 Aprile.—Papa a primit pe pe­lerinii austriaci ; prea sfinția sa a rés­puns in latinește la locuțiunea latină ce i s’a adresat. Ea a insistat asupra prin­cipiilor desfășurate in cea din urmă En­ciclică. R­U­S­I­A Petersburg, 17 Aprile. — Consiliul Impe­riului a aprobat, <Jice­­părul «Petersburg­­kaya Wiedom­osti» proiectul de reorga­­nizare a corpului vamal, care va fi pus pe viitor sub un­ comandament militar și va forma 77 de escadroane. PARTIDUL CONSERVATOR va ține o întrunire Publică, IN CAPITALA DUMINECA 8 APRILIE la 3 ore după ameazi IIV SAU­A ORFEU O INTERPELARE D’o bucată mare de vreme, cuconul Mihalachi Cogălniceanu se dase afunci. Lumea politică incepuse a’l uita, și chiar câte­va bocete in Cameră nu fură in stare a’l scoate iar la fața a­­pei. Azi insă C. C. Mihalachi face parte din comitetul partidului liberal­­național. Azi C. C. Mihalachi ’și-a văzut in litere mari numele sau in Voința Națională, in Telegraful și alte ciuperci colectiviste din Capitală și provincie. El voește să joace din n­ou un rol militant, ast­fel ca atenția publică să fie din m­ofi ațintită asupra lui nu numai din cauza persoanei sale, dar și din cauza pozițiunei ce ocupă. Această năzuință a lui C. C. Miha­lachi ar fi decis, după cum aflăm, pe un deputat să adreseze, la deschide­rea Camerelor o interpelare diferiților miniștri, in privința amestecului cu­­conului Mihalachi "in diferite adminis­trații publice. Așa d. ministru de Finanțe va fi în­trebat, pe câte luni inainte își ia d. Cogălniceanu pensia care e de 2000 de lei pe lună. Apoi deputatul de care am vorbit, va interpela pe d. ministru al Dome­­niilor in privința nenumăratelor da­torii ale d-lui Cogălniceanu către fisc. D. ministru de Interne va fi și el întrebat dacă traficul pe cere-l faceau sub guvernul d-lui Lascar Catargiu, prefecții cu vînzarea de topis­ițe tot mai urmează și astă­zi. De asemenea interpelări, se­­ zice, că nici un ministru nu va fi scutit, și fie­căruia i se va face câte o între­bare indicretă privitoare la C. C. Mi­halachi. Așteptăm cu nerăbdare deschiderea Corpurilor legiuitoare, pentru ca să auzim formulându-se și desvoltându-se asemenea interpelări cari ne făgă­­duesc multe momente de veselie. A­fliltat. EȘECURILE COLECTIVIȘTILOR De când s’a făcut unirea colectiviș­tilor cu disidenții, marele partid liberal­­național din țară o duce din neisbândă in neisbândă. Numai intr’o singură di, in acea de adi, ni se semnalează următoarele e­­șecuri : D-nii Fleva și Palladi cari sunt co­­mis-voiajori ai partidului, au fost im­­preună la Brăila pentru a face unirea. Dar d. Fleva s’a intors plouat de tot, căci după cum ne-a asigurat chiar un disident din localitate, d. Fleva a in­­tâmpinat din partea unor disidenți o primire foarte rece și un refuz cate­goric d’a se uni cu colectiviștii. Dar acesta nu e singurul fiasco al d-lui Fleva. D. Fleva a vrut să Înduplece pe d-nii Al. Djuvara și Tache Ionescu să intre in sinul unoei colectivități. Ambii au refuzat cu indignare. D Tache Io­nescu după câte știm, este chiar foarte supărat pe d. Fleva, din cauză că a­­cesta merge chiar până a face perso­nal intruniri insuse in Craiova, intru­­niri cari sunt indreptate și in contra d-lui Tache Ionescu, și mai ales a a­­micilor sei, ca de pildă M. Săulescu. In adevĕr d, M. Săulescu și alții sunt hotărîți să combată cu energie pe co­­ectiviști in Craiova. Intre alte neisbande pe cari le pu­tem semnala iată două foarte semni­ficative . Aseară colectiviștii au ținut două intruniri, una in culoarea de galben in casele lui Ghiță Manolescu-Lungu, și cea­l­altă in sala Pomului­ Verde. La cea d’anteia 24 de persoane și cu Tănăsescu cofetarul ca orator. La cea d’a doua 18 persoane, din care 8 evrei ca curioși, iar ca oratori d-nii Bibicescu, Pană Buescu și Coco Dumitrescu. Iată dar intrunirile de cari colec­tiviștii fac mare caz. Ceia ce e caracteristic, este că nici clasa de cetățeni mai incultă, locui­torii mahalalelor nu mai dau azi nici cea mai mică atenție cuvintelor ora­torilor colectiviști, și la anunțarea u­­nei intruniri colectiviste ei dau din cap cu scepticism și zîmbesc ironic. In Capitală deci colectiviști nu mai găsesc ecou strigătelor lor desperate. Provincia pe de altă parte, suntem informați, e tot atît de puțin dispusă in favoarea lor și o mișcare puternică se pregătește pretutindeni in contra lor. Ast­fel in Craiova și in Ploești miș­carea anti-colectivistă ia proporțiuni insemnate , intrunirile anti-colecti­­viștilor sunt foarte frecventate. Allatot adresează nouă. Cu toate acestea, când noi dăm colectiviștilor unele din aceste e­­pitete, câștigate de dânșii după 12 ani de domnie, el se supără și fac gălăgie. De pildă, îndată ce le amintim de ceasoarni­­cele date la stânga, de iluștrii Maicani sau de Anghelescu, ne aprindem paie in cap. Cu toate astea, noi nici n’avem nevoe să­­ înjurăm, pentru că iată ce ’și au zis el singuri unii altora: «Pung­ași, trădători, dezertori, tâl­hari, tzigani, femei bete si prostitu­ate, butoae fara fund, asasini ai po­porului, avocatzi ordinari, cumularzi, eterna­m­ente, căpitani de respântii, târâtori prin noroiu, imbag­atzitzi din lojile Statului, parazzi pe frunte, ca­davre infecte. Am împrumutat aceasta din discursurile rostite de el. Să le fie de bine! VOC­ BIMBEL COLECTIVIST In vederea alegere! ce se va face la Bu­curești pentru un loc de senator, gazetele colectiviste au început o campanie de în­jurături mai strașnice ca până acum. Iată câte­va monstre culese dintr-un sin­gur articol al Voinței Naționale de erl: «Fanarioți, parveniți, corupți, odioși, varsă sângele cetățenilor, degradați, recurg la fals, criminali, excroci politici, idealul lor este reînvierea timpurilor de umilință națională.» Mărturisim că pe noi nu ne supără de loc aceste calificative ce ne dau colectiviștii, știm bine, că toată lumea ne­căzută in co­lectivism ride de acest limbagiu ce ni se CRAIUL IN­ SEVERI» Ori­ce se poate contesta partidului liberal, afară de sacrificiile ce face pentru partizanii sei, închipuiți-ve, că nu mai departe de­cât la marea în­trunire ce au ținut a doua zi după sărutare, au adus o mulțime de băr­­bațî din toate județele, pe cheltuiala partidului. Cei mai mulți dintre aceștia sunt oameni cari nu meritau ca clubul să se dea de atâta cheltuială. Ca exem­plu, vom­ cita pe d. Tintorescu, un ilustru necunoscut de la Turnu-Se­­verin. Știți cine e d. Tintorescu ? De­sigur, nu știți; dar când vom­ arăta ce și cum scrie acest cetățean in Te­­­le­graful, veți vedea că e păcat de paralele ce a cheltuit clubul colecti­vist cu ambalarea și transportul a­­cestui severinean sever. Iată: » Craii de la «Constituționalul». «Stilul e omul. In presa «Constitu­ționalului de Joi 29, se oglindesc per­fect Craii de la acest ziar. «Dacă țara ar poseda o Academie de Crai caraghioși, de­sigur că membrii de drept ar fi stilați­ «Constituționa­lului». «Când cine­va se gândește că, pe bunul și mănosul pământ al Româ­niei se hrănesc sub razele soarelui a­­tâtea și atâtea insecte, și că ori­ce ai face nu poți impedica ca reptilele cele mai scârboase, și veninoase să ’și aibă și ele partea lor de traiü la aceste raze, — ’ți explici ușor găsirea și pe solul nostru a cârtițelor constituționa­­lești. «Cât timp, de altă parte, hameiul va crește și spumoasa licoare a lui Gam­­brinus va luci in butoaie și pahare : trăiască cei de la «Constituționalul» I «Condeiul in cerneală specială, capul in butoi, prosă in delirium tremens ; iacă constituționalmente cele trei mari puteri stâlpuri ale grupului. «Europa poate dormi liniștită. Ginga­șele urechi a­l celor de la «Constitu­ționalul» [urechi ca cele vefiute de Re­formatorul Iurnei, la intrarea sa in sfînta cetate], aud tot, veghiază tot: «Ce face că Bismarck nu mai este, că Tisza s’a dus, că Crispi o să plece? când remân luineî pacificatorii de la «Constituționalul» ? «Dar pântece de concentrat! Ce in­­semnează toți acești oameni, ziși mari, alăturea de leaderii junimisto-descon­­centrațî ? «Parbleu ! Bismarck avea trei fire de păr pe cap ; sunt alții fără măcar ră­dăcină de păr. «Radăcina perului uscat’a mintea ? mintea uscat’a părul ? Nu se știe, căci urme visibile nici unul, nici alta n’au lasat.

Next