Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)
1890-07-24 / nr. 204
EDIȚIA A DOUA MARȚI % IULIE MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL ZIAR COTIDIAN $' ’ , ȘiBdacția ,și Administrația : Calea Victoriei, No. 54. ABONAMENTELE cu toată țara, pe an . . ., „ pe 6 luni , „ pe 3 luni . Pentru străinatate pe an. Abonamentele se numesc la Administrație OR EXEMPLAR 10 BANI 40 lei 20 . 10 „ 60 „ ANUL XI No. 204 ANUNCIURI SI ISSERTIURI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 „ II" .... . 2.50 ANÜNCIÜRILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS in Agenția Havas, 8 Place de la Bourse* SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PROTECTIUNEA MONCEI Repleientarea orelor de lucru 1 D. G. Pariu sfârșește articolul său din 24 Iunie, intitulat•. Regulamentarea orelor de lucru, prin următoarele cuvinte: «Din aceste puține zile, cetitorii pot vedea că chestia fixatei unui maximum de ore de lucru, este in unele țeri un «fapt îndeplinit și că in cele«l’alte nu va intarzia mult pentru a se realisa același lucru. «Și nu cred a mă inșela când «spun că peste 10 ani cel mult, «ziua de lucru mărginită și redusă va fi, dacă nu o legislațiune internațională, dar cel puțin va fi intrat in moravurile «economice a tuturor țărilor democratice sau cu tendințe de«mocratice». D. G. Panu are dreptate. E prea adevărat că de astăzi in 10 ani, chestiunea orelor de lucru in fabrice, usine și chiar ateliere mici și mari, va fi o chestiune regulată, atât in țerile democratice cât și in cele aristocratice. Insă d. Pain nu ne spune de către cine se va face această regulare. De către Stat ori de către lucrători prin bună înțelegere cu cei ce ’î vor întrebuința? Se înțelege, că pentru moment nu vorbim nici de femei nici de copii, nici de stabilimentele in sambie, pentru că aceste categorii aparțin unui ordine de idei cu totul altul. Vorbim pentru moment numai deregularea unui maximum de ore de lucru pentru adulte și numai pentru »iuiți. D. Panu crede că nn mai puțin de 1 J ani, o legislațiune internațională va fixa acest maximum. Care este faptul, indiciul, sau cel puțin deducțiunea pe care d-sa reazemă părerea sa? Oare pe manifestațiunea de la 1 Maiü pentru fixarea zilei de lucru la 8 ore? Dar d sa nu cunoaște ce a fost această manifestațiune in cele mai importante centruri industriale din Francia, Germania, Austro-Ungaria, Englitera, Belgia, Italia, Spania și chiar Portugalia. Dacă d-sa nu cunoaște cum s’a petrecut această demonstrațiune internațională, îi vom spune-o noi. In Francia și anume in Paris, organisatorii manifestațiune, adică deputații socialiști și agitatorii de meserie, n’au putut reuși de a aduna in jurul lor decât un număr de 3—4000 lucrători dintr’o populație industrială care se urcă cel puțin la peste jumătate milion lucrători adulți. Respunsul d-lui Floquet, președintele Camerei deputaților și unul din șefii partidului radical către delegațiunea manifestanților este cunoscut; este un refus politicos de aderare. La Lille 1500 lucrători iau parte la manifestațiune, la Tourcoing 3.000, la Lens centru minier foarte important din Nordul Franciei 2.500, la Bordeaux vreo done sute și așa mai departe mai in toate centrurile industriale importante. La Lyon, la Marseille, la Grenoble, la minele de la Auzin, la Creuzot, la Five-Lille, la Rouen, la Chalet, localități unde lucrătorii din fabrici și usine formează marea majoritate a populațiunei, liniște absolută. In Germania, la Berlin, unde sunt fabricele Vulcan, Bresing, Schwartzkopff in care lucrătorii metalurgiști sunt întrebuințați cu zecimile de mii, atelierile erau in plină activitate;la Essem Krupp nici un foc nu era stins; la Dortmund, centru minier din cele mai importante din Westphalia, la Lübeck, la Brema, la Hamburg, la Colonia, la Zwikau, Freiberg și Chemnitz in Saxonia, liniștea cea mai absolută. Asemenea in toată Alsacia și Lorena, care este una din țerile cele mai industriale ale Europe , in Olanda la Amsterdam au fost două întruniri, una dimineața și alta seara, in care celebrul socialist Damela Nieuwenhuis a vorbit. Atelierile și fabricele au fost peste zi in plină activitate. In Elveția, la Berna 1.200 de manifestanți, la Zurich, la Lucerna, la Băle, la St. Gall, la Neuchâtel, la Winterthurg nimica ; numai la Geneva o ceată de 600 —700 de indivizii au avut un conflict, cu polițiain Portugalia la Lisabona vr’o 200 sute de lucrători cu nevestele lor, au profitat de 1 Mai, spre a depune coroane pe mormintele celor ce perduse ; la Oporto, lucrătorii au publicat un manifest in care protestează in contra unor speculanți politici cari s’au încercat, insă fără a reuși, a lua in mână mișcarea lucrătorilor. In Austro-Ungaria, manifestațiuni au avut loc, și anume la Viena, unde populațiunea lucrătoare s’a adunat la Prater, a ascultat vr’o 2 — 3 discursuri, apoi s’a așezat pe iarbă verde și a petrecut mâncând și bând ca in toți anii în 1 Maiü; manifestațiune sgomotoasă n’a fost decât in cartierul Favoriten, unde poliția a trebuit să împrăștie o ceată de vr’o 200 de indivizi cari numai lucrători adevarați n’au fost. Atelierele căilor ferate ale Statului precum și cele ale companielor private, au fost in plină activitate. In districtele miniere de la Maebrisch și Polnisch Ostrau, la Wittkowitz in Silesia, liniștea cea mai absolută, la Praga, o încercare de a face să deraieze un tren de iuțeală; la Budapesta anarhiștii au căutat să provoace conflicte, insă poliția mai cuminte decât ei, a permis la 20.000 lucrători să se plimbe pe strade. Și așa mai departe pentru celel’alte țeri industriale din Europa. Rămâne acum Anglia. In ziua de 1 Mait, manifestațiunea s’a mărginit la 1500 de indivizi, căci englezii au fost, și de astă-dată practici ca totd’auna. Ziua de 1 Main picând intr’o lupi, lucrătorii englezi n’au vrut să piarză salariul lor pe acea zi și au amânat manifestațiunea pentru ziua de 4 Main care era o Duminecă. In acea zi dar, manifestațiunea a fost colosală la Londra, peste 300.000 de lucrători au luat parte. Ei au cerut, ce’i drept, ziua de 8 ore de lucru, dar au cerut, mai ales drepturi politice, incât, caracterul adevarat al manifestațiunei n’a fost atât economic cât a fost politic. Oratorii cari au ținut discursurile cele mai înflăcărate au vorbit mai ales de chestiunea stabilirea self-guvernămentului in Irlanda. Pe toate steagurile era scris curentul Liberty, și argumentul cel mai esențial care s’a produs in favoarea zilei de lucru de 8 ore a fost următoarele cuvinte rostite de d. Bene Fillet. D-sa a asigurat adunarea din Hyde Park, că toate statisticele probează cu prisosință că 10 englezi produc atâtarât 20 francezi, 26 germani 21 austriaci, 43 spanioli, 63 italieni și 10 portugezi; despre români n’a pomenit. Iată dar un punct bine stabili, adică că inanita si aiintia universală, decretată d congresul socialist ținut la Paris in 1890 și la Havre cu duoî ani inainte, pentru fixarea zilei de lucru a adulților la 8 ore a avortat in trăsăturile ei generale. Mai este insă un al doilea punct bine lămurit, că la această manifestațiune n’au luat parte in nici una din țările europene nici lucrătorii agricoli, nici impiegații comerciului și industriei, nici funcționarii infimi ai administrațiunilor publice și particulare, deși toți aceștia sunt salariați ca și lucrătorii din fabrici și uzine. Aceasta este de reținut. Dar a conchide că de vreme ce manifestațiunea de la 1 Main a avortat in trăsăturile ei generale și de vreme ce nici lucrătorii agricoli, nici impiegații comerciului și industriei, nici funcționarii infimi ai administrațiunelor publice și particulare n’au luat parte la această manifestațiune nu are nici o semnificare, ar fi o părere cu totul greșită-Singurul fapt că lucrătorii de diferite naționalități, aparținând diferitelor meserii au putut a se ințelege peste fruntariile ce îi despart asupra unei reclamații comune, al unui mod de procedare comună, de a fi pus in mișcare un număr colosal de indivizi, fără a întrebuința coerțiunea, este de o gravitate imensă, care trebue să dea de gândit la mulți reformatori sau așa pretinși reformatori. Alex. St. Catargi. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena. 2 August.Princesa Milena, marele Duce Petre marea Ducesă Militza soția sa și marea Ducesă Elena de Mecklemburg au sosit la Viena. Marele Duce Petre și marea Ducesă Militza au plecat la Geneva. Princesa Milena pleacă mâine la Cetinge. 2 August. Ziarele oficiale din Viena și Buda Pesta publică scrisori autografe adresate de către împărat, comitelui Taafe și comtelui Szapary prin cari exprimă mulțumiri călduroase in numele său, al împărătesei și a copiilor Lor pentru probele de dragoste ce au arătat toate popoarele Monarciei cu ocasiunea căsătoriei Arhiducesei Marie Valerie. împăratul exprimă de asemenea marea sa satisfacțiune că căsătoria arhiducesei a fost sărbătorită prin numeroase acte de binefacere. 3 August. — «Politische Correspondenz» anunță că Principele Ferdinand al Bulgariei va sosi mâine la amiază la Viena; va sta numai o singură zi și va pleca apoi in Ungaria să facă o vizită fratelui său Filip. Graz, 3 August.—împăratul a sosit la 6 ore dimineața pentru a asista la deschiderea Exposițiunei provinciale, nespunând unui dIîscurs al primarului M. S. a zis că se simte fericită că poate petrece câteva ore in mijlocul scumpilor săi Styrieni. Orașul este frumos împodobit. Impăratul a intrat in oraș in sunetul clopotelor, populațiunea î-a făcut o primire entusiastă. Exposițiunea a fost deschisă la h ore. Câteva părți din discursul președintelui și mai cu samă când vorbește de iubirea Styrienilor pentru împărat și de sentimentele sale pacifice pentru cari cu drept curente,numit Principele păci, au fost acoperite cu aplauze frenetice de cătră asistenți. împăratul a fost pretutindeni aclamat; la 6 ore s'a dat un prânz de gală, seara, serenadă dată de societățile corale și mari iluminații. Bulgaria <off, 2 August.—Colonel Mutkuzoff ministru de resbel a sosit aseară venind de la Viena. Belgia Ostanda 2 August.Vasul «Hohenzollern» având pe bord pe împăratul Wilhelm și principele Henric, a intrat in port la ora 1 și trei sferturi. Regele, contele de Flandra și Principele Baudoin s-au urcat pe vapor spre a saluta pe împărat. Un mare prânz a fost servit la castel, la 5 ore concert la Casino. Imperatul a fost primit pretutindeni cu entusiasm, deschide serbările in sunetul a trei muzici militare, precum și al orchestrei sub conducerea lui Iorgu Dinicu. Angheluș, cel care a uimit intreg Parisul, va apare cu faimoasa lui Ciocârlie. De la orele 8—10 seara va fi teatru, concert in sală. S’a adus pentru aceasta o trupă de varietăți de la Orfeum din Viena. Iar de la 10 1/2 in sus va fi hal. Se vor instala apoi: drum de fer, călușei, săgeți și alte distracții. Oameni sburători, baloane, iluminație venețiană cu peste două mii de lampioane, aranjate in adevăr ca la Veneția. Adăugăm artificiele cele colosale, care au costat pe societate 500 de franci. Vor fi apoi niște surprize, pe care cuvîntul ce ne-am dat, ne obligă să nu le destăinuim. Intre aceste surprize putem cita: Oamenii sburători, invențiunea unui membru din societatea Presei, precum și concursul de frumusețe, cu totul original și care va rămâne de pomenit multă vreme. A ceea ce va fi colosal, este Tombola. Sunt depuse obiecte dintre cari unele au o valoare de 500 lei și carie se pot câștiga cu 50 bani. Trei părți din numere sunt câștigătoare. Suntem siguri că va fi o ne mai pomenită îmbulzeală. Fără să mai dăm alte amănunte, putem asigura că această primă serbare dată de Societatea Presei, va fi splendidă. Isbânda ei se va datori desigur mai cu seamă inovațiunilor introduse de cei însărcinați cu organizarea. Serbarea va incepe Sâmbătă la ora 7 seara, iar Duminecă la 3 p. m. Prețul intrarea e de 1 leu. Biletele se găsesc la toate redacțiile și la casă in zilele de serbări. Aflător. MAREA SERBARE SOCIETATEI PRESEI Comitetul societatei presei a hotărât să dea o mare serbare Sâmbătă și Duminecă, 28 si 29 Iulie curent, in grădina Rașca pentru mărirea fondului societăței. Organizatorii acestei serbări și-au pus toate silințele pentru a o face atrăgătoare și au introdus un program surprize din cele mai plăcute și petreceri cari pînă acum nu s'au oferit incă publicului. Credem să satisfacem curiozitatea cetitorilor dacă vom comite indiscrețiunea de a da, cei d’antei, programul acestei serbări. Sâmbătă la orele 7 seara se vor SUCCES Eri s'a făcut la Călărași alegerea pentru un loc de deputat in locul defunctului principe N. Bibescu. A isbutit candidatul conservator, d. V. Vineș. Precum am prevăzut, steaua d-lui Poenaru-Bordea a apus. Ialomițenii, sătul de omnipotența acestui domn, au răspuns precum se cuvenea la apelul ce d-sa făcea alături de colectiviști. Amicul nostru a isbutit numai cu un vot. Ca început, noi ne declarăm perfect de mulțumiți și suntem siguri că succesul de ori este semnul unei viitoare debandade in lagărul poenăresc. Înfrângerea aceasta cade și asupra partidului colectivist, ai căruia fruntași invadaseră in Călărași spre a susține pe amicul lor. Să ia dar inc’o lecie, toți aceia cari 'și inchipuesc că in țara asta colectivitatea mai are viață !