Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)

1890-07-24 / nr. 204

EDIȚIA A DOUA MARȚI % IULIE MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL ZIAR COTIDIAN $' ’ , ȘiBd­acția ,și Administrația : Calea Victoriei, No. 54. ABONAMENTELE cu toată țara, pe an . . ., „ pe 6 luni , „ pe 3 luni . Pentru străinatate pe an. Abonamentele se n­u­mesc la Administrație OR EXEMPLAR 10 BANI 40 lei 20 . 10 „ 60 „ ANUL XI No. 204 ANUNCIURI SI ISSERTIURI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 „ II" .... . 2.50 ANÜNCIÜRILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS in Agenția Havas, 8 Place de la Bourse* SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PROTECTIUNEA MONCEI Repleientarea orelor de lucru 1 D. G. Pariu sfârșește artico­lul său din 24 Iunie, intitulat•. Regulamentarea orelor de lucru, prin următoarele cuvinte: «Din aceste puține zile, ceti­torii pot vedea că chestia fixa­tei unui maximum de ore de­­ lucru, este in unele țeri un «fapt îndeplinit și că in cele­­«l’alte nu va intarzia mult pen­­­tru a se realisa același lucru. «Și nu cred a mă inșela când «spun că peste 10 ani cel mult, «ziua de lucru mărginită și re­­­dusă va fi, dacă nu o legisla­­­țiune internațională, dar cel pu­­țin va fi intrat in moravurile «economice a tuturor țărilor de­­­mocratice sau cu tendințe de­­«mocratice». D. G. Panu are dreptate. E prea adevărat că de astă­zi in 10 ani, chestiunea orelor de lu­cru in fabrice, usine și chiar a­­teliere mici și mari, va fi o ches­tiune regulată, atât in țerile de­mocratice cât și in cele aristo­cratice. Insă d. Pain nu ne spune de către cine se va face această re­gulare. De către Stat ori de către lu­crători prin bună înțelegere cu cei­ ce ’î vor întrebuința? Se înțelege, că pentru moment nu vorbim nici de fe­mei nici de copii, nici de stabilimentele in sam­bie,­ pentru că aceste cate­gorii aparțin unui ordine de idei cu totul altul. Vorbim pentru moment numai deregularea unui maximum de ore de lucru pen­­tru adulte și numai pentru »­­i­uiți. D. Panu crede că nn mai pu­țin de 1­ J ani, o legislațiune in­ternațională va fixa acest maxi­mum. Care este faptul, indiciul, sau cel puțin deducțiunea pe care d-sa reazemă părerea sa? Oare pe manifestațiunea de la 1 Maiü pentru fixarea zilei de lucru la 8 ore? Dar d sa nu cunoaște ce a fost această manifestațiune in cele mai importante centruri indus­triale din Francia, Germania, Austro-Ungaria, Englitera, Bel­gia, Italia, Spania și chiar Por­tugalia. Dacă d-sa nu cunoaște cum s’a petrecut această demonstra­­țiune internațională, îi vom spu­ne-o noi. In Francia și anume in Pa­ris, organisatorii manifestațiune­, adică deputații socialiști și agi­tatorii de meserie, n’au putut reuși de a aduna in jurul lor de­cât un număr de 3—4000 lu­crători dintr’o populație indus­trială care se urcă cel puțin la peste jumătate milion lucrători adulți. Respunsul d-lui Floquet, președintele Camerei deputaților și unul din șefii partidului ra­dical către delegațiunea manifes­tanților este cunoscut; este un refus politicos de aderare. La Lille 1500 lucrători iau parte la manifestațiune, la Tour­­coing 3.000, la Lens centru mi­nier foarte important din Nor­dul Franciei 2.500, la Bordeaux vre­o done sute și așa mai de­parte mai in toate centrurile in­dustriale importante. La­­ Lyon, la Marseille, la Grenoble, la mi­nele de la Auzin, la Creuzot, la Five-Lille, la Rouen, la Chalet, localități unde lucrătorii din fa­brici și usine formează marea ma­joritate a populațiunei, liniște ab­solută. In Germania, la Berlin, unde sunt fabricele Vulcan, Bresing, Schwartzkopff in care lucrătorii metalurgiști sunt întrebuințați cu zecimile de mii, atelierile erau in plină activitate;la Essem Krupp nici un foc nu era stins; la Dort­mund, centru minier din cele mai importante din Westphalia, la Lübeck, la Brema, la Hamburg, la Colonia, la Zwikau, Freiberg și Chemnitz in Saxonia, liniștea cea mai absolută. Asemenea in toată Alsacia și Lorena, care este una din țerile cele mai industriale ale Europe , in Olanda la Amsterdam au fost două întruniri, una dimi­neața și alta seara, in care ce­lebrul socialist Damela Nieuwen­­huis a vorbit. Atelierile și fabri­cele au fost peste zi in plină ac­tivitate. In Elveția, la Berna 1.200 de manifestanți, la Zurich, la Lu­cerna, la Băle, la St. Gall, la Neuchâtel, la Winterthurg nimica ; numai la Geneva o ceată de 600 —700 de indivizii au avut un conflict, cu poliția­in Portugalia la Lisabona vr’o 200 sute de lucrători cu neves­tele lor, au profitat de 1 Mai­, spre a depune coroane pe mor­mintele celor ce perduse ; la O­­porto, lucrătorii au publicat un manifest in care protestează in con­tra unor speculanți politici cari s’au încercat, insă fără a reuși, a lua in mână mișcarea lucră­torilor. In Austro-Ungaria, manifesta­­țiuni au avut loc, și anume la Viena, unde populațiunea lucră­toare s’a adunat la Prater, a ascultat vr’o 2 — 3 discursuri, apoi s’a așezat pe iarbă verde și a petrecut mâncând și bând ca in toți anii în 1 Maiü; mani­festațiune sgomotoasă n’a fost de­cât in cartierul Favoriten, unde poliția a trebuit să îm­prăștie o ceată de vr’o 200 de indivizi cari numai lucrători a­­devarați n’au fost. Atelierele căi­lor ferate ale Statului precum și cele ale companielor private, au fost in plină activitate. In districtele miniere de la Maebrisch și Polnisch Ostrau, la Wittkowitz in Silesia, liniștea cea mai abso­lută, la Praga, o încercare de a face să deraieze un tren de iu­țeală; la Buda­pesta anarhiștii au căutat să provoace conflicte, insă poliția mai cuminte de­cât ei, a permis la 20.000 lucrători să se plimbe pe strade. Și așa mai departe pentru cele­l’alte țeri industriale din Eu­ropa. Rămâne acum Anglia. In ziua de 1 Mait, manifes­tațiunea s’a mărginit la 1500 de indivizi, căci englezii au fost, și de ast­ă-dată practici ca tot­d’a­­una. Ziua de 1 Main picând in­­tr’o lupi, lucrătorii englezi n’au vrut să piarză salariul lor pe a­­cea zi și au amânat manifesta­țiunea pentru ziua de 4 Main care era o Duminecă. In acea zi dar, manifestațiunea a fost colosală la Londra­, peste 300.000 de lucrători au luat parte. Ei au cerut, ce’i drept, ziua de 8 ore de lucru, dar au cerut, mai ales drepturi politice, in­cât, ca­racterul adevarat al manifesta­­țiunei n’a fost atât economic cât a fost politic. Oratorii cari au ținut discursurile cele mai înflăcărate au vorbit mai ales de chestiunea stabilirea self-gu­­vernămentului in Irlanda. Pe toate steagurile era scris curen­­tul Liberty, și argumentul cel mai esențial care s’a produs in favoarea zilei de lucru de 8 ore a fost următoarele cuvinte rostite de d. Bene Fillet. D-sa a asigurat adunarea din Hyde­ Park, că toate statisticele probează cu pri­sosință că 10 englezi produc a­­t­â­ta­rât 20 francezi, 26 germani 21 austriaci, 43 spanioli, 63 ita­lieni și 10 portugezi; despre ro­mâni n’a pomenit. Iată dar un punct bine sta­bili, adică că in­anita si aiintia universală, decretată d congre­sul socialist ținut la Paris in 1890 și la Havre cu duoî ani inainte, pentru fixarea zilei de lucru a adulților la 8 ore a a­­vortat in trăsăturile ei generale. Mai este insă un al d­oilea punct bine lămurit, că la această manifestațiune n’au luat parte in nici una din țările europene nici lucrătorii agricoli, nici im­piegații comerciului și indus­triei, nici funcționarii infimi ai administrațiunilor publice și par­ticulare, de­și toți aceștia sunt­ salariați ca și lucrătorii din fa­brici și uzine. Aceasta este de reținut. Dar a conchide că de vreme ce manifestațiunea de la 1 Main a avortat in trăsăturile ei ge­nerale și de vreme ce nici lu­crătorii agricoli, nici impiegații comerciului și industriei, nici funcționarii infimi ai adminis­trațiunelor publice și particulare n’au luat parte la această ma­nifestațiune nu are nici o sem­nificare, ar fi o părere cu totul greșită-Singurul fapt că lucrătorii de diferite naționalități, aparținând diferitelor meserii au putut a se ințelege peste fruntariile ce îi despart asupra unei reclamații comune, al unui mod de proce­dare comună, de a fi pus in mișcare un număr colosal de indivizi, fără a întrebuința coer­­țiunea, este de o gravitate i­mensă, care trebue să dea de gândit la mulți reformatori sau așa pretinși reformatori. Alex. St. Catargi. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena. 2 August.­Princesa Milena, marele Duce Petre marea Ducesă Mi­­litza soția sa și marea Ducesă Elena de Mecklemburg au sosit la Viena. Marele Duce Petre și marea Ducesă Militza au plecat la Geneva. Princesa Milena pleacă mâine la Cetinge. 2 August. Ziarele oficiale din Viena și Buda­ Pesta publică scrisori auto­grafe adresate de către împărat, comi­telui Taafe și comtelui Szapary prin cari exprimă mulțumiri călduroase in numele său, al împărătesei și a copii­lor Lor pentru probele de dragoste ce au­ arătat toate popoarele Monarc­iei cu ocasiunea căsătoriei Arh­iducesei Marie Valerie. împăratul exprimă de asemenea marea sa satisfacțiune că căsătoria arhiducesei a fost săr­bătorită prin numeroase acte de binefacere. 3 August. — «Politische Correspon­­denz» anunță că Principele Ferdinand al Bulgariei va sosi mâine la amiază la Viena; va sta numai o singură zi și va pleca apoi in Ungaria să­ facă o vizită fratelui său Filip. Graz, 3 August.—împăratul a sosit la 6 ore dimineața pentru a asista la deschiderea Exposițiunei provinciale, n­espun­ând unui dIîscurs al primaru­lui M. S. a zis că se simte fericită că poate petrece câte­va ore in mijlocul scumpilor săi Styrieni. Orașul este fru­mos împodobit. Impăratul a intrat in oraș in sunetul clopotelor, populațiu­nea î-a făcut o primire entusiastă. Ex­­posițiunea a fost deschisă la h­ ore. Câte­va părți din discursul președin­telui și mai cu samă când vorbește de iubirea Styrienilor pentru împărat și de sentimentele sale pacifice pentru cari cu drept curent­e,numit Princi­pele păc­i, a­u fost acoperite cu aplau­­ze frenetice de cătră asistenți. împă­ratul a fost pretutindeni aclamat; la 6 ore s'a dat un prânz de gală, seara, serenadă dată de societățile corale și mari iluminații. Bulgaria <­of­f, 2 August.—Colonel Mutkuzoff ministru de resbel a sosit aseară ve­nind de la Viena. Belgia Ostanda 2 August.­Vasul «Hohenzol­­lern» având pe bord pe împăratul Wil­helm și principele Henric, a intrat in port la ora 1 și trei sferturi. Regele, contele de Flandra și Principele Bau­­doin s-au urcat pe vapor spre a saluta pe împărat. Un mare prânz a fost ser­vit la castel, la 5 ore concert la Ca­sino. Imperatul a fost primit pretutin­deni cu entusiasm, deschide serbările in sunetul a trei muzici militare, precum și al orches­trei sub conducerea lui Iorgu Dinicu. Angheluș, cel care a uimit intreg Parisul, va apare cu faimoasa lui Cio­cârlie. De la orele 8—­10 seara va fi tea­tru, concert in sală. S’a adus pentru aceasta o trupă de varietăți de la Orfeum din Viena. Iar de la 10 1/2 in sus va fi hal. Se vor instala apoi: drum de fer, călușei, săgeți și alte distracții. Oameni sburători, baloane, ilumi­nație venețiană cu peste două mii de lampioane, aranjate in adevăr ca la Veneția. Adăugăm artificiele cele co­losale, care au costat pe societate 500 de franci. Vor fi apoi niște surprize, pe care cuvîntul ce ne-am dat, ne obligă să nu le destăinuim. Intre aceste sur­prize putem cita: Oamenii sburători, invențiune­a unui membru din socie­tatea Presei, precum și concursul de frumusețe, cu totul original și care va rămâne de pomenit multă vreme. A ceea­ ce va fi colosal, este Tombola. Sunt depuse obiecte dintre cari unele au o valoare de 500 lei și cari­e se pot câștiga cu 50 bani. Trei părți din numere sunt câștigătoare. Suntem siguri că va fi o ne mai pomenită îmbulzeală. Fără să mai dăm alte amănunte, putem asigura că această primă ser­bare dată de Societatea Presei, va fi splendidă. Isbânda ei se va datori de­sigur mai cu seamă inovațiunilor in­troduse de cei însărcinați cu organi­zarea. Serbarea va incepe Sâmbătă la ora 7 seara, iar Duminecă la 3 p. m. Prețul intrarea e de 1 leu. Biletele se găsesc la toate redacțiile și la casă in zilele de serbări. Aflător. MAREA SERBARE SOCIETATEI PRESEI Comitetul societatei presei a hotă­rât să dea o mare serbare Sâmbătă și Duminecă, 28 si 29 Iulie curent, in grădina Rașca pentru mărirea fon­dului societăței. Organizatorii acestei serbări­­ și-au­ pus toate silințele pentru a o face atră­gătoare și au introdus un program surprize din cele mai plăcute și pe­treceri cari pînă acum nu s'au oferit incă publicului. Credem să satisfacem curiozitatea cetitorilor dacă vom comite indiscre­­țiunea de a da, cei d’antei, progra­mul acestei serbări. Sâmbătă la orele 7 seara se vor SUCCES Eri s'a făcut la Călărași ale­gerea pentru un loc de deputat in locul defunctului principe N. Bi­­bescu. A isbutit candidatul conservator, d. V. Vineș. Precum am prevăzut, steaua d-lui Poenaru-Bordea a apus. Ia­­lomițenii, sătul de omnipotența acestui domn, au răspuns precum se cuvenea la a­pelul ce d-sa făcea alături de colectiviști. Amicul nostru a isbutit numai cu un vot. Ca început, noi ne de­clarăm perfect de mulțumiți și suntem siguri că succesul de ori este semnul unei viitoare deban­­dade in lagărul poenăresc. Înfrângerea aceasta cade și a­­supra partidului colectivist, ai că­ruia fruntași invadaseră in Călă­rași spre a susține pe amicul lor. Să ia dar inc’o lec­­ie, toți aceia cari 'și inchipuesc că in țara asta colectivitatea mai are viață !

Next