Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)
1890-09-26 / nr. 254
AI ANUL XI No. 254 ABONAMENTELE, și toata țara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . . 20 .. „ pe 3 luni . . 10 .. i’entru streinătate pe an. . 00 Abonamentele se primesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA rj y VZ1 AR COTIDIANK 'â :s*.. j_ ) f Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54 MERCUR 126 SEPTEMBRE 1890 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 „ ., II ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54, IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PARTIDELE POLITICE si in orice Constituție, partea esentială și care domină celelalte materii constituționale, este acela care prevede modul cum se schimbă puterea executivă. Se poate zice că o Constituțiune este aproape perfectă, când permite inlăturarea la timp a guvernelor uzate și când asigură inlocuirea acelor guverne, in mod pacific și normal. Să cercetăm dar in ce mod funcționează din acest punct de vedere sistemul nostru constituțional. Și mai inteia se cade să înlăturăm orice comparație intre regimul nostru parlamentar și cele două tipuri extreme de regim representativ azi existente: cel englez și cel german. Suveranul nostru nu are dupe Constituțiune puterile întinse pe cari le are Imperalul Germaniei, care după plac alege puterea executivă in afară de parlament. Pe de altă parte, nu avem nici un corp electoral și un Parlament care să se asemene cu corpul electoral englez și cu camera Comunelor, incât să putem practica sistemul guvernului de cabinet așa cum el funcționează in Anglia unde puterea legiuitoare nu numai restoarnă guvernul, dar desemnează chiar in modul cel mai precis pe cei ce trebue să vie la cârmă La noi există un sistem intermediar, in care nici Coroana nici Parlamentul ori corpul electoral n’au de fapt, o putere exclusivă in ceia ce privește schimbarea guvernului, dar in care ambele aceste puteri își dau un ajutor mutual. Corpul electoral și Parlamentul nu restoarnă in genere guvernele și mai puțin desemnează pe urmașii lor. Ei dau insă prețioase indicațiuni de care Coroana ține seamă pentru a veni in ajutorul partidelor când i sforțările lor sunt insuficiente , spre a înlătura un guvern uzat ori a schimba o situație primejdioasă. Sistemul nostru representativ ar putea in fapt să se asemene mai mult cu cel ce se practică in Spania de la o vreme incoace. Ce este insă demn de notat, sunt roadele excelente ce de un timp incoace a dat acel sistem, intr’o țară atât de frământată de revoluțiuni cum este Spania, grație mai ales abregațiunei șefilor celor două mari partide. Actuala regentă, ajutată de sfaturile înțelepte ale acestor șefi, a isbutit să asigure Spaniei o eră de liniște și de progres, făcând să alterneze la putere cele două mari partide și nesocotind grupurile extreme ori nuanțele intermediare. Am văzut acum câțiva ani k q pe d. Canovas del Castillo, șeful partidului conservator retrăgându-se de bună voe de la putere, deși dispunea de o mare majoritate in Cortese și recomandând ca urmaș al său pe d. Sagasta, șeful partidului liberal. Acesta după ce guvernă Spania mai mulți ani in liniște, și avu fericirea de a realiza numeroase reforme, grație mai ales opozițiunei înțelepte și relativ moderate ce-i făcu d. Canovas, se retrase la rândul lui de bună voe. Când d. Sagasta văzu că disidențele liberale nu-i mai permit a păstra unitatea in partidul liberal și că partidul conservator este in ajun de a se disolva, el sfătuise regentă să însărcineze pe d. Canovas să întocmească o nouă administrație conservatoare și să nesocotească pe șefii grupurilor intermediare. In luna lui Iulie 1890, câteva zile după venirea la putere a d-lui Canovas, acesta explică astfel căușele crizei ce’l adusese la putere : «Oricare ar fi sistemul electoral, guvernul existent are, la noi, intotdeauna majoritatea in alegeri.... Astfel dar, din dlone ucrurî una, ori guvernul se va perpetua la putere, ori prerogativa regală trebue să intervie pentru a schimba politica și a permite partidelor să se succedeze in mod pacinic și legal la putere. Astfel sub Domnia lui Alfons al XII, acest Domn a avut intotdeauna nestrămutata hotărîre de a lăsa partidele liberale și conservatoare să se inocuiască rând pe rînd la guvern... «De altminteri impărtășam atât de mult această părere, in cât eu insuși, in 1881, oferim Regelui pretextul de a concedia pe conservatori și de a chema pe d. Sagasta. «Această ideie de a face ca cele două mari partide monarhice să se succedeze la putere, îmi pare a fi causa de căpetenie a crizei actuale»... Negreșit, se poate ca acest sistem să nu fie pentru unii idealul in materie de constituționalism. Se poate ca unii să incline spre sistemul prusian iar alții să prefere sistemul guvernului de cabinet englez. Se poate că, ca tendință pentru viitor, partidele noastre să se orienteze spre unul sau altul din aceste două forme de guvern. Azi insă, trebue să recunoaștem că este multă asemănare intre sistemul nostru representativ și cel din Spania. Pe lângă aceasta, trebue să recunoaștem că soluțiunea constituțională pe care Coroana a adoptat-o cu succes in Spania, presupune ca condițiune esențială existența a două mari partide. Trebue negreșit să existe cel puțin două partide pentru ca unul retrăgăndu-se de la putere să fie altul pregătit pentru a-i lua moștenirea. Nu trebue să fie mai mult decât două, fiind-că multiplicitatea partidelor nu poate decât să multiplice ocasiunile de favoritism pentru Rege și căușele de nemulțumire pentru partide. Cu două partide, Suveranul poate avea deplină libertate de a schimba situațiile politice încordate, fiindcă intervenția regală se mărginește a înlătura guvernele uzate. Insă cu immulțirea grupurilor politice, Regele nu are numai putința de a schimba guvernul ci și latitudinea de a alege, după bunul său plac, noul guvern intre nenumăratele grupuri ce aspiră la putere. Această latitudine atrage insă după sine, nemulțumirea tuturor grupurilor ce nu beneficiază de favoarea regală. Dacă dar pe de o parte, Coroana câștigă in putere, pe de altă parte ea păgubește inzecit in prestigiu. Intr’un articol precedent am căutat a arăta intru cât și asupra căror principii se pot deosebi partidele noastre. In articolul de față, m’am silit a dovedi că existența a două partide este absolut indispensabilă, in afară de orice considerație de principii, numai ca un simplu procedeu de guvernământ, ca un simplu mecanism constituțional. N. Filipescu. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 6 Octombre.—«Politische Corespondenz» publică o scrisoare din Berlin prin care exprimă convingerea că toate sforțările făcute pentru a semăna neîncrederea intre Austro Ungaria și Italia vor avea acelaș resultat ca și sforțările făcute in scop de a reci relațiunele dintre Austria și Germania cu ocazia întrevederea de la Narva; din contra, aceste tentative vor servi spre a strânge mai tare legăturile ce unesc pe cei aliați; e probabil că oamenii de Stat cari conduc Germania, Austro-Ungaria și Italia vor avea prilejul un curând de a-și strânge mâna. 6 Octombre.—Cei duoă împărați vor pleca mercur de la Radmer la Kleinreifling unde se vor despărți; împăratul Wilhelm va merge la Berlin pe la Budweis și Praga. 6 Octombre.—Miniștrii de Finanțe ai Austriei și Ungariei, d-nii Dunajewski și Weckerle, au căzut de acord pentru a deschide o anchetă privitoare la chestiunea etalonului monetar, au mai decis și conversiunea câtorva titluri ale drumurilor de fer, dacă situațiunea monetară și piața in Europa sunt favorabile. Danemarca Copenhaga, 6 Octombre.— Sesiunea legislativă a fost deschisă, ministrul de finanțe va prezenta mâine bugetul. Veniturile se urcă la suma de 54 jum. milioane de coroane iar cheltuielile la suma de 59 milioane; bugetul prevede pentru anul acesta suma de 3 milioane de coroane pentru forticațiile din partea despre mare. Camerile au reales pe președinții lor. Engliteza Londra, 6 Octombre. — Regina României, însoțită de suita sa, a sosit la Londra. Majestatea Sa va vizita după amiază orașul pentru a vedea curiozitățile. Elveția Berna, 6 Octombre.—Plebiscitul din cantonul Tessinului a hotărît cu o mare majoritate ca revizuirea Constituției să nu se facă de către marele Consilu, dar de un consiliu constituțional special. Francia Paris, 6 Octombre.— Se anunță din Alicante că ieri s'a ținut acolo un meeting in favoarea Portugaliei; s'a ținut mai multe discursuri violente fără insă ca ordinea să fie turburată ALEGERI LIBERE Nici nu putea fi altfel. Circulara Generalului Manu, care recomandă funcționarilor comunali să nu se amestece in alegeri, a fost numită de colectiviști «o farsă». Lucru natural Colectiviștii, deprinși cu circulări a la Radu Mihaiu și cu alegeri a la același, nici nu pot pricepe cum un ministru de Interne ar putea să ia in serios libertatea alegerilor. Cu toate acestea, bieții colectiviști sunt dezolați văzând cum închipuirile lor nu se realisează. Toată lumea a văzut că indată ce niște funcționari ai primăriei au fost acuzați că au bătut pe d. Palade, ei au fost trimiși înaintea justiției. Iată clar un fapt care dovedește pe deplin intențiunea guvernului * *de a avea alegeri libere. Au mai prevestit colectiviștii, că guvernul ar avea intențiunea să disolve toate consiliile comunale ce-i sunt ostile. Și aci s’au înșelat. Vedem că la Beriad, la Ploești, la Buzeu etc., consiliile comunale ostile guvernului n’au fost disolvate și nici nu se vor disolva. Pri urmare, faptele dovedesc pe deplin că alegerile vor fi libere. SOCIALIȘTII GERMANI Noul program al partidei.—Wilhelm II și socialiștii.—Reîntoarcerea expulzaților din Berlin. — Cel cari nu se interc. După sărbătorirea expirării legei contra socialiștilor printr’o întrunire despre a cărei pacinică decurgere ne-a vestit «Agenția Română», organul socialist german «Berliner Volksblatt» publică programul viitor al democrației sociale. Acest program deși nou, nu cuprinde decât tot vechile revendicări socialiste. El se poate resuma in următoarele puncte : I. Munca e izvorul oricărei bogății și oricărei culturi, și de oarece munca folositoare tuturor nu e posibilă decât prin societate, a societate, adică a tuturor membrilor ei este întregul produs al muncei, cu drepturi egale fiecăruia după necesitățile sale, având fiecare datoria de a munci. In societatea actuală mijloacele de muncă sunt un monopol al claselor capitaliste ; atârnarea clasei muncitorilor de clasele capitaliste este causa mizeriei și robiei in toate formele sale. Liberarea clasei muncitoare pretinde prefacerea mijloacelor de muncă in proprietate comună a societate și regularea socială a muncei vitregi așa ca ea să folosească tuturor și produsul ei să se împartă după dreptate. Liberarea muncei trebue să fie opera clasei muncitoare, fată cu care celelalte clase toate nu sunt decât o masă reacționară. II. Plecând de la aceste principii, partida socialistă a Germaniei are de scop a ajunge, prin toate mijloacele, la statul liber și la societatea socialistă , la sfărâmarea legei aspre a salariilor prin desființarea sistemului de muncă salariată ; la desființarea exploatării de orice fel , la inlăturarea oricărei nedreptăți sociale și politice. Partida muncitoare socialistă a Germaniei, deși lucrează deocamdată la marginile naționalității, e console de caracterul international al mișcării * * muncitorilor și hotărâtă să împlinească toate îndatoririle ce el impune muncitorilor, pentru a face din frăția tuturor oamenilor un adevăr. III. Deocamdată, partida sociaistă germană luptă pentru inființare de asociații productive socialiste cu ajutor de la Stat, vot universal, poporul să hotărască chestiele de pace și resboiu, armata permanentă înlocuită cu inarmarea poporului, desființarea tuturor legilor excepționale, in special asupra presei și întrunirilor, justiție gratuită, nstrucție gratuită, un singur impozit progresiv pe venit pentru Stat și comună, timp normal de de muncă, protecția muncii și interzicerea muncii copiilor, etc. * Era răspândită până azi părerea că legea contra socialiștilor nu s’a reinoit in Germania, fiind-că aceasta ar fi fost voința împăratului german. Adesea s-a afirmat că Wilhelm II a vorbit in consiliul Coroanei in contra legei socialiștilor, combătând părerile Prințului Bismarck. «Koelnische Zeitung» declară acum pe temeiul unei comunicări ce i s’a făcut din izvor bine informat, că acea părere era cu desevărșire neîntemeiată, împăratul, precum și toți minișri au dorit,—zice ziarul «Colonia»— reinoirea legei in contra socialiștilor și ar fi fost gata să o primească așa cum o propuneau naționali-liberalii, ară drept de expulsare, dar cu o durată nedefinită. Prințul Bismarck insă n’a voit-o așa și astfel ea a căzut cu totul. *■ In urma expirărei legii contra socialiștilor, s’au intors in Berlin toți socialiștii ce fuseseră expulsați din capitală in puterea acelei legi.Ofară de trei, foștii deputați Pritsche, Most și Haselmann. Toți aceștia emigraseră in America. Fritsche e astăzi atelier in Fradelfia și preferă situația-i actuală celei ce o avuse in Germania. Most care a făcut atâta gălăgie in America cu anarhismul lui, nu se poate întoarce in Germania deoarece nu a prescris incă o sentință prin care fsese condamnat de tribunalele germane pentru inaltă trădare. In sfârșit Hasselmann, cel mai plicticos din toți oratorii trecuți și prezenți ai Germaniei, se ocupă azi cu chimia in New York și nu e dispus să reintre in viața politică. Ceilalți expulzați, reintorși, sunt in număr de șaptesprezece.