Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)

1890-09-26 / nr. 254

A­I ANUL XI No. 254 ABONAMENTELE, și toata țara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . . 20 .. „ pe 3 luni . . 10 ..­­ i’entru streinătate pe an. . 00 Abonamentele se prim­­esc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA rj y VZ1 AR COTIDIANK 'â :s*.. j_ ) f Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54 MERCUR 126 SEPTEMBRE 1890 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 „ ., II ... 2.50 A­NUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54, IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PARTIDELE POLITICE si in ori­ce Constituție, partea e­­sentială și care domină celelalte materii constituționale, este acela care prevede modul cum se schim­bă puterea executivă. Se poate zice că o Constituțiune este a­­proape perfectă, când permite in­lăturarea la timp a guvernelor uzate și când asigură inlocuirea acelor guverne, in mod paci­fic și normal. Să cercetăm dar in ce mod funcționează din acest punct de vedere sistemul nostru constitu­țional. Și mai inteia se cade să în­lăturăm ori­ce comparație intre regimul nostru parlamentar și cele două tipuri extreme de regim representativ azi existente: cel englez și cel german. Suveranul nostru nu are dupe Constituțiune puterile întinse pe cari le are Imperalul Germaniei, care după plac alege puterea executivă in afară de parlament. Pe de altă parte, nu avem nici un corp e­­lectoral și un Parlament care să se asemene cu corpul electoral englez și cu camera Comunelor, in­cât să putem practica siste­mul guvernului de cabinet așa cum el funcționează in Anglia unde puterea legiuitoare nu nu­mai restoarnă guvernul, dar de­semnează chiar in modul cel mai precis pe cei ce trebue să vie la cârmă La noi există un sistem in­termediar, in care nici Coroana nici Parlamentul ori corpul e­­lectoral n’au de fapt, o putere exclusivă in ceia­ ce privește schim­barea guvernului, dar in care ambele aceste puteri își dau un ajutor mutual. Corpul electoral și Parlamentul nu restoarnă in genere guvernele și mai puțin desemnează pe urmașii lor. Ei dau insă prețioase indicațiuni de care Coroana ține seamă pentru a veni in ajutorul partidelor când i sforțările lor sunt insuficiente , spre a înlătura un guvern uzat ori a schimba o situație primej­dioasă. Sistemul nostru representativ ar putea in fapt să se asemene mai mult cu cel ce se practică in Spania de la o vreme incoace. Ce este insă demn de notat, sunt roadele excelente ce de un timp incoace a dat acel sistem, intr’o țară atât de frământată de revoluțiuni cum este Spania, gra­ție mai ales abr­egațiunei șefilor celor două mari partide. Actu­ala regentă, ajutată de sfaturile înțelepte ale acestor șefi, a is­­butit să asigure Spaniei o eră de liniște și de progres, făcând să alterneze la putere cele două mari partide și nesocotind gru­purile extreme ori nuanțele in­termediare. Am văzut acum câți­va ani k q pe d. Canovas del Castillo, șeful partidului conservator retrăgân­­du-se de bună voe de la putere, de­și dispunea de o mare ma­joritate in Cortese și recoman­dând ca urmaș al său pe d. Sa­gasta, șeful partidului liberal. Acesta după ce guvernă Spa­nia mai mulți ani in liniște, și avu fericirea de a realiza nume­roase reforme, grație mai ales opozițiunei înțelepte și relativ moderate ce-i făcu d. Canovas, se retrase la rândul lui de bună voe. Când d. Sagasta văzu că disidențele liberale nu-i mai per­mit a păstra unitatea in parti­dul liberal și că partidul con­servator este in ajun de a se di­­solva, el sfătui­se regentă să însărcineze pe d. Canovas să în­tocmească o nouă administrație conservatoare și să nesocotească pe șefii grupurilor intermediare. In luna lui Iulie 1890, câte­va zile după venirea la putere a d-lui Canovas, acesta explică ast­fel căușele crizei ce’l adusese la putere : «Ori­care ar fi sistemul elec­toral, guvernul existent are, la noi, in­tot­dea­una majoritatea in alegeri.... Ast­fel dar, din dlone ucrurî una, ori guvernul se va perpetua la putere, ori preroga­tiva regală trebue să intervie pentru a schimba politica și a permite partidelor să se succe­­deze in mod pacinic și legal la putere. Ast­fel sub Domnia lui Alfons al XII, acest Domn a avut in­tot­dea­una nestrămutata hotărîre de a lăsa partidele li­berale și conservatoare să se in­­ocuiască rând pe rînd la guvern... «De altminteri impărtășam a­­tât de mult această părere, in cât eu insuși, in 1881, oferim­ Re­gelui pretextul de a concedia pe conservatori și de a chema pe d. Sagasta. «Această ideie de a face ca cele două mari partide monarhice să se succedeze la putere, îmi pare a fi causa de căpetenie a crizei actuale»... Negreșit, se poate ca acest sistem să nu fie pentru unii i­­dealul in materie de constitu­ționalism. Se poate ca unii să incline spre sistemul prusian iar alții să prefere sistemul guver­nului de cabinet englez. Se poate că, ca tendință pentru viitor, partidele noastre să se orienteze spre unul sau altul din aceste două forme de guvern. Azi insă, trebue să recunoaștem că este multă asemănare intre sistemul nostru representativ și cel din Spania. Pe lângă aceasta, trebue să recunoaștem că soluțiunea con­stituțională pe care Coroana a adoptat-o cu succes in Spania, presupune ca condițiune esen­țială existența a două mari par­tide. Trebue negreșit să existe cel puțin două partide pentru ca unul retrăgăndu-se de la putere să fie altul pregătit pentru a-i lua moștenirea. Nu trebue să fie mai mult de­cât două, fiind-că multiplicitatea partidelor nu poate de­cât să multiplice ocasiunile de favori­tism pentru Rege și căușele de nemulțumire pentru partide. Cu două partide, Suveranul poate avea deplină libertate de a schimba situațiile politice în­cordate, fiind­că intervenția re­gală se mărginește a înlătura guvernele uzate. Insă cu immul­­țirea grupurilor politice, Regele nu are numai putința de a schimba guvernul ci și latitu­dinea de a alege, după bunul său plac, noul guvern intre ne­număratele grupuri ce aspiră la putere. Această latitudine atrage insă după sine, nemulțumirea tuturor grupurilor ce nu beneficiază de favoarea regală. Dacă dar pe de o parte, Coroana câștigă in pu­tere, pe de altă parte ea păgu­bește inzecit in prestigiu. Intr’un articol precedent am căutat a arăta intr­u cât și a­­supra căror principii se pot deo­sebi partidele noastre. In arti­colul de față, m’am silit a do­vedi că existența a două par­tide este absolut indispensabilă, in afară de ori­ce considerație de principii, numai ca un simplu procedeu de guvernământ, ca un simplu mecanism constituțional. N. Filipescu. TELEGRAME Serviciu Agenției R­omâne Austro-Ungaria Viena, 6 Octombre.—«Politische Co­­respondenz» publică o scrisoare din Berlin prin care exprimă convingerea că toate sforțările făcute pentru a se­măna neîncrederea intre Austro Un­garia și Italia vor avea acelaș resul­­tat ca și sforțările făcute in scop de a reci relațiunele dintre Austria și Germania cu ocazia întrevederea de la Narva; din contra, aceste tentative vor servi spre a strânge mai tare le­găturile ce unesc pe cei aliați; e pro­babil că oamenii de Stat cari conduc Germania, Austro-Ungaria și Italia vor avea prilejul un curând de a-și strânge mâna. 6 Octombre.—Cei duoă împărați vor pleca mercur­ de la Radmer la Klein­­reifling unde se vor despărți; împă­ratul Wilhelm va merge la Berlin pe la Budweis și Praga. 6 Octombre.—Miniștrii de Finanțe ai Austriei și Ungariei, d-nii Duna­­jewski și Weckerle, au căzut de acord pentru a deschide o anchetă privitoare la chestiunea etalonului monetar, au mai decis și conversiunea câtor­va ti­tluri ale drumurilor de fer, dacă si­­tuațiunea monetară și piața in Europa sunt favorabile. Danemarca Copenhaga, 6 Octombre.— Sesiunea legislativă a fost deschisă, ministrul de finanțe va prezenta mâine bugetul. Veniturile se urcă la suma de 54 jum. milioane de coroane iar cheltuielile la suma de 59 milioane; bugetul prevede pentru anul acesta suma de 3 mili­oane de coroane pentru forticațiile din partea despre mare. Camerile au reales pe președinții lor. En­gliteza Londra, 6 Octombre. — Regina Ro­­mâniei, însoțită de suita sa, a sosit la Londra. Majestatea Sa va vizita după amiază orașul pentru a vedea curiozitățile. Elveția Berna, 6 Octombre.—Plebiscitul din cantonul Tessinului a hotărît cu o mare majoritate ca revizuirea Constituției să nu se facă de către marele Consi­lu, dar de un consiliu constituțional special. Francia Paris, 6 Octombre.— Se anunță din Alicante că ieri s'a ținut acolo un meeting in favoarea Portugaliei; s'a ținut mai multe discursuri violente fără insă ca ordinea să fie turburată ALEGERI LIBERE Nici nu putea fi alt­fel. Circulara Generalului Manu, care recomandă funcționarilor comunali să nu se ames­tece in alegeri, a fost numită de co­lectiviști «o farsă». Lucru natural Colectiviștii, deprinși cu circulări a la Radu Mihaiu și cu alegeri a la ace­lași, nici nu pot pricepe cum un mi­nistru de Interne ar putea să ia in serios libertatea alegerilor. Cu toate acestea, bieții colectiviști sunt dezolați văzând cum închipuirile lor nu se realisează. Toată lumea a văzut că indată ce niște funcționari ai primăriei au fost acuzați că au bătut pe d. Palade, ei au fost trimiși înaintea justiției. Iată clar un fapt care dovedește pe deplin intențiunea guvernului * *de a avea alegeri libere. Au mai prevestit colectiviștii, că gu­vernul ar avea intențiunea să disolve toate consiliile comunale ce-i sunt ostile. Și aci s’au înșelat. Vedem că la Ber­iad, la Ploești, la Buzeu etc., consi­liile comunale ostile guvernului n’au fost disolvate și nici nu se vor di­­solva. Pri urmare, faptele dovedesc pe de­plin că alegerile vor fi libere. SOCIALIȘTII GERMANI Noul program al partidei.—Wilhelm II și socialiștii.—Reîntoarcerea expulzaților din Berlin. — Cel cari nu se interc. După sărbătorirea expirării legei contra socialiștilor printr’o întrunire despre a cărei pacinică decurgere ne-a vestit «Agenția Română», or­ganul socialist german «Berliner Volksblatt» publică programul viitor al democrației sociale. Acest program de­și nou, nu cu­prinde de­cât tot vechile revendi­cări socialiste. El se poate resuma in următoarele puncte : I. Munca e izvorul ori­cărei bogății și ori­cărei culturi, și de oare­ce munca folositoare tuturor nu e po­sibilă de­cât prin societate, a socie­tate­, adică a tuturor membrilor ei este întregul produs al muncei, cu drepturi egale fie­căruia după ne­cesitățile sale, având fie­­care datoria de a munci. In societatea actuală mijloacele de muncă sunt un mo­nopol al claselor capitaliste ; atâr­­narea clasei muncitorilor de clasele capitaliste este causa mizeriei și ro­biei in toate formele sale. Liberarea clasei muncitoare pretinde prefacerea mijloacelor de muncă in proprietate comună a societate­ și regularea so­cială a muncei vitregi așa ca ea să folosească tuturor și produsul ei să se împartă după dreptate. Liberarea muncei trebue să fie opera clasei muncitoare, fată cu care cele­l­alte clase toate nu sunt de­cât o masă reacționară. II. Plecând de la aceste principii, partida socialistă a Germaniei are de scop a ajunge, prin toate mij­loacele, la statul liber și la socie­­tatea socialistă , la sfărâmarea legei aspre a salariilor prin desființarea sistemului de muncă salariată ; la desființarea exploatării de ori­ce fel , la inlăturarea ori­cărei nedreptăți sociale și politice. Partida munci­toare socialistă a Germaniei, de­și lucrează de­o­cam­dată la margi­nile naționalității, e console de ca­racterul international al mișcării * * muncitorilor și hotărâtă să împli­nească toate îndatoririle ce el im­pune muncitorilor, pentru a face din frăția tuturor oamenilor un a­­devăr. III. De­o­cam­dată, partida socia­istă germană luptă pentru­ infiin­­țare de asociații productive socia­liste cu ajutor de la Stat, vot uni­versal, poporul să hotărască ches­­tiele de pace și resboiu, armata per­manentă înlocuită cu inarmarea po­porului, desființarea tuturor legilor excepționale, in special asupra pre­sei și întrunirilor, justiție gratuită, nstrucție gratuită, un singur im­pozit progresiv pe venit pentru Stat și comună, timp normal de de muncă, protecția muncii și in­­terzicerea muncii copiilor, etc. * Era răspândită până azi părerea că legea contra socialiștilor nu s’a reinoit in Germania, fiind-că acea­sta ar fi fost voința împăratului german. Adesea s-a afirmat că Wil­helm II a vorbit in consiliul Coroa­nei in contra legei socialiștilor, com­bătând părerile Prințului Bismarck. «Koelnische Zeitung» declară acum pe temeiul unei comunicări ce i s’a făcut din izvor bine informat, că acea părere era cu desevărșire ne­întemeiată, împăratul, precum și toți miniș­­ri au dorit,—zice ziarul «Colonia»— reinoirea legei in contra socialiștilor și ar fi fost gata să o primească așa cum o propuneau naționali-liberalii, ară drept de expulsare, dar cu o durată nedefinită. Prințul Bismarck insă n’a voit-o așa și ast­fel ea a căzut cu totul. *■ In urma expirărei legii contra so­cialiștilor, s’au intors in Berlin toți socialiștii ce fuseseră expulsați din capitală in puterea acelei legi.O­f­­ară de trei, foștii deputați Pritsche, Most și Haselmann. Toți aceștia emigraseră in Ame­rica. Fritsche e astăzi atelier in Fr­­adelfia și preferă situația-i actuală celei ce o avuse in Germania. Most care a făcut atâta gălăgie in Ame­rica cu anarh­ismul lui, nu se poate întoarce in Germania de­oare­ce nu­­ a prescris incă o sentință prin care fsese condamnat de tribunalele germane pentru inaltă trădare. In sfârșit Hasselmann, cel mai plicti­cos din toți oratorii trecuți și pre­­zenți ai Germaniei, se ocupă azi cu chimia in New­ York­ și nu e dispus să reintre in viața politică. Cei­l­alți expulzați, reintorși, sunt in număr de șapte­spre­zece.

Next