Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-26 / nr. 280

r ANUL XI No. 280 ABONAMENTELE . EDIȚIA A DOUA Abonamentele se primesc la Administrație M EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE AROTIMPUL I îI ZIAR COTIDIAN In toată țara, pe an ... 40 lei pe 6 luni . . 20 ,, I, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru" streinătate pe an. . 60 „ VINERI 26 OCTOMBRE 1890. ANUNGIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 II 2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, Nr­. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC t­r­­ Admministrația comunală Se anunță că in viitoarea in­­trunire publică a partidului li­­beral-național, d. Nicolae Fleva va demonstra cu «acte și cu fapte», că actuala administrație comunală e ruinătoare pentru orașul București. Ne bucură să constatăm că colectiviștii au ințeles in cele din urmă că nu e de prisos de a spune alegătorilor și câte ce­va de interesele comunei, când e vorba de alegeri comunale. Mai bine târziu­ ca nici­o­dată. Deja in ultima întrunire co­lectivistă, d. I. Bibicescu a în­cercat să facă critica administra­ției d-ui Protopopescu-Pake, dar se vede că discursul său a fost găsit insuficient, ceea­ ce nu poate mira pe nimeni. Fostul «Gleone fără rușine» reuși-va a fi mai serios de­cât cu prisosință seriosul director al Telegrafului român ? Noi suntem convinși că nu. D. Bibicescu, ne-a spus că d. Pake a organisat bande de bă­tăuși pe cari le intreține din fon­durile comunale, că a împărțit acestor bătăuși 2000 lei lăsați să­racilor de către Barbu Catargiu, că primarul este asociatul tuturor faliților frauduloși, că in strada Salvator a căzut un zid care a omorât patru copii, că s’a făcut lumina electrică pentru ca d. Receanu să petreacă la sosea la lumina electrică, că d. Pake vrea să reinvieze timpul favorurilor, dar că cetățenii trebue să immor­­mânteze acest timp împreună cu d. Pake... și atâtea alte glume ne­sărate sau afirmări gratuite, cari scapă la ori­ce control. Am uitat să adăugăm că d. Bibicescu a mai acuzat pe primarul actual de a fi comis un sacrilegiu fiind­că a ridicat de pe casa d-nului A­­man piatra comemorativă ce se așezase acolo in 1888 in memoria lui Const. A. Rosetti. Dar oratorul n’a spus că d. Pake n’avea incotro, din momen­tul ce d. Aman, proprietarul a­­celei case, cerea scoaterea acelei pietre. Iată cu câtă superficialitate și rea credință un om ce a ocupat locul de primar mai bine de un an de zile, a vorbit despre o administrație așa de insemnată ca acea a comunei. De deosebire intre discursul d-lui Bibicescu și darea de seamă pe care a făcut’o d. Pake-Pro­­topopescu in 1888, despre ges­tiunea colectivistă incepénd de la 1876. D. Protopopescu n’a făcut fraze goale ci a venit cu cifre și cu fapte și a arătat in mod luminos cum s’a administrat in timp de cinci­spre­zece ani de către co­lectiviști interesele comunei Bu­curești. El ne-a demonstrat că pe lângă veniturile ordinare cari se urcau la aproape 90 de mi­­llioane de lei, se cheltuise in acest interval incă 48,350,000 lei proveniți din împrumuturi. Asupra acestei sume numai 23,100,337 plus 2,772,465 lei 67 bani au fost prelevate pentru lu­crări extraordinare, iar tot restul banilor au fost întrebuințați pen­tru a acoperi deficitele și pentru tot felul de cheltueli ordinare, mai mult sau mai puțin justificate. Iată marea deosebire ce există intre procedarea d-lui Bibicescu și in aceea a d-lui Protopopescu- Pake. Putea-va d. Eleva să imi­­teze pe acest din urmă și, lăsând vorbele de o parte, să ne arate intr’un bilanț serios că in ade­­văr administrația actuală este incorectă și ruinătoare pentru comună? Tare ’mi-e teamă că d. Fleva va preferi să calce pe ur­mele d-lui Bibicescu, că se va mulțumi ca și acesta, a insulta pe d. Protopopescu dar că nu va demonstra absolut nimic. De altminteri sarcina ce ’șî-a luat’o d. Fleva e foarte grea. Nu stă in adevĕr in puterea ni­­mului de a schimba faptele. Ori­cât de mare ar fi dosa de rea­­credință ce d. Fleva va pune in aprecierea lor, administrațiunea d-lui Protopopescu-Pake tot va remâne ca un model de o gos­podărie inteligentă și părintească. Noi am dori deci ca un im­mer cât se poate de mare de cetățeni să asculte discursul d-lui Fleva, de­oare­ce acuzările sale neintemeiate, vor pune cu atât mai mult in lumină meritele reale ale actualului prirpar al Bucureștilor. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 5 Noembre — «Wiener Abend Post» anunțând vizita lui Țarevici, zice că popoarele Imperiului, precum și împăratul, salută cu o cordială sim­patie sosirea Augustului Principe la Viena. O corespondență ce primește «Poli­tische Correspondenz» din St. Peters­burg, constată că opiniunea publică și cercurile guvernamentale din Rusia apreciază cu puțină simpatie cabinetul Delyannis care, ne­având sentimente amicale pentru Rusia, va fi mai curând dispus să urmeze sfaturile Germaniei. Mai sunt de temut și veleitățile pane­­linice și prin urmare dificultăți in O­­rient. Budapesta, 5 Noembre. — Ministrul de finanțe a zis, cu ocazia discutărei budgetului, că veniturile vămilor nu constituesc un mijloc de a înlătura di­ficultățile financiare, mai cu seamă in ceea­ ce privește Ungaria care trebue să urmeze, mai mult sau mai puțin, un curent liber-schimbist Ungaria e silită să ■’și asigure interesele, prin tra­tate vamale. Bulgaria vizând pe guvern să incheie conven­­țiuni particulare in care nu se va face nici o mențiune despre tariful mini­mum , convențiunile n­u vor cuprinde nici un termen de durată și prin ur­mare guvernul va avea tot­dea­una mâna liberă să le denunțe și să aplice când va crede de cuviință tariful ge­neral. Germania Berlin, 5 Noembre.—«Norddeutsche Zeitung» constată limbagiul pacinic al presei rusești și observă ca Rusia fiind pe punctul de a’și transforma înarmarea se află pentru moment și pentru un oare­care timp îndelungat intr’o stare de nearmare, ceea­ ce tre­bue să o facă să dorească mai mult de­cât ori­ce altă țară, menținerea păcei. Munich, 5 Noembre. — Regentul a priimit pe generalul de Caprivi căruia­­ i-a remis ordinul St.­ Hubert ; cance­larul a fost salutat la sosirea sa de către ministrul Crailsheim. Regentul a făcut apoi o vizită gener­­ului de Caprivi la hotelul legați­unei Prusiei. Grecia Atena, 5 Noembre. — Cabinetul a fost compus ast­fel (listă oficială) : D-nii Delyannis, președinte, Interne și Râzboiu ; Deligio­nis, afaceri streine; Kommunduros, marină ; Carapanos, finanțe ; Gerocostopulos, instrucție pu­blică ; Zaimis, justiție. Miniștrii depun azi jurământ și vor lua imediat in posesiune posturile lor. Italia Roma. 5 Noembre.­­ D. Crispi a ple­cat la Milan pentru a aștepta pe d. de Caprivi. Rusia St. Petersburg. 5 Noembre. — împă­ratul și împărăteasa au însoțit pe Ța­­revici până la Sziverskaia.­ Suita lui Țarevici se compune din : generalul principe Bariatinsky, căpitanii de stat­­major principe Kotchoubey și Volkovo, agiotantul principe Obolensky. Serbia Belgrad, § Noembre.—Guvernul serb a cerut celui din Viena să numească delegați pentru negociarea reinoirea tratatului de comerț. Statele­ unite' New-York, 5 Noembre. — Se asigură că partidul democratic a invins in toată țara; se crede că in viitorul con­gres el va avea o majoritate de 55 până la 60 de voturi. Și­rele despre alegerea d-lui Mac Kinney(Ohio) sunt contrazicătoare. După unele el ar fi fost ales cu o mică majoritate, după altele el ar fi căzut. Sofia, 5 Noembre.—Sobrania a votat azi prin aclamațiune respunsul la dis­cursul tronului. După câte­va parafrafe răspunsul sfârșește ast­fel : represen­­tanții poporului bulgar sunt convinși că Sultanul, care nu cruță nimic pen­tru menținerea păcei și a liniștei in peninsula Balcanică, va face și demer­surile necesare pe lângă puteri pen­tru soluțiunea definitivă a chestiunei bulgare. Francia Paris, 5 Noembre.— Comisiunea va­mală a inchis discuțiunea generală a tarifelor; ea a adoptat cu 34 de voturi contra 5, principiul tarifului dublu,auto­ DIN TARÂRA COLECTIVISTĂ Certurile ce sau ivit in tabăra colectivistă din causa modului cum s'a constituit lista candidaților pen­tru comună, a avut de rezultat desorganizarea listei liberale. Acea listă care se întocmise cu multă trudă, e acum anulată. Nouă discuțiuni au început pen­tru întocmirea unei liste din care vor fi excluși cei mai compromiși din cei­ ce erau puși pe lista pri­mitivă, precum d-nii Pană Buescu, Seruiie etc. Pentru a menaja susceptibilită­țile acestora, s'a hotărât a se șterge, cu consimțimentul lor, numele câ­­tor­va foști miniștri cari vor masca retragerea celor ce compromit lista cu prezența lor. Se mai caută asemenea și co­mercianți de bună-voință cari să primească a împărți soarta ce a­­legătorii reservă colectiviștilor la 4 Noembre. Aflător. TEROAREA CONTINUE Iată ce a mai descoperit Voința Națională : —„—­ S’a depus la cancelaria bata­lionului două perdele de rețea găsite pe stradă. Negreșit reacțiunea întinde mrejele sale spre a prinde un laț pe cetățenii naivi. Dar de­geaba. Țara-i cunoaște pe acești oameni cari nu trăesc de­cât din rețele, pentru rețele și prin rețele. Țara i-a văzut la Mavrodolu și la 3 August și ea nu ,va cădea in cursele lor. Ce deosebire e intre acești astrieni politici și banditul Licinsky? II ——~ La secția 25 s’a condus un mânz­en de 6 luni. Iată cum s’a petrecut această dramă sinistră, care­­ dovedește incă o­ dată cine sunt acești oameni cari au luat puterea prin fraudă și violențe : Pe când ne aflam la clubul liberal­­național, primirăm un bilet pe care era scris : «suntem înconjurați de bandele colivarului Parie in cap cu Gogană, Bobină, Pastramă, Cartaboș și alții.» Am delegat imediat pe d-nii Spiru Dendrino și Culoglu să meargă la fața locului. Dar când amicii noștri sosiră acolo, bandele virăite de beție și de pușcării dispăruseră, după ce ares­tară pe d. Barbu ștef de la vr. Așa­dar și mînzii sunt duși la sec­ție. Atunci ce să mai zicem de cei bătrîni ? Omul gros și grosolan, galben și oribil, vînăt și uluit, va plăti scump toate acestea! III ——-----Un bou vinăt a fost dus la secția 47. Comisarul secției respective, care nu este altul de­cât secu de Livescu, a arestat pe acest cetățean fără nici un mandat. Acolo, indată ce a ajuns la secție, a pus pe amicul nostru să-i curețe coliviele de privighetori, și fiind-că cetățeanul s’a opus, invocând legile acestei țări, secul de Livescu a inceput să i reciteze . Un boui ca toți boii, puțin la simțire. In secția noastră se află arestat... Atunci cetățeanul, exasperat pe drept cuvânt, a intrebat: — Dar bine, d-le comisar, pentru ce mă maltratezi așa de rău? — Quod licet Jovi, non licet Bovi l răspunse demnul discipol al polcov­nicului Algiu, rî­dnd. Rîdeți, d­-lor, rîdeți! Dar când Boul Se va deștepta, atunci veți plânge cu amar. Căci e teribil Boul in mânie ! Sînge-Rece­­ rul Capitalei a arătat lucrările de pa­­vagie ce s’au făcut de doi ani de zile. Precum insă o expunere de cifre e in tot­d’a­una aridă, d. Pake Protopo­pescu s’a mulțumit d’a da in trăsuri generale numarul și felul de pavărî ce s’au făcut in condițiuni extra­or­­dinar de eftine și de calitate superi­oară a celor puține efectuate in zece ani de zile, cu prețuri fabuloase de administrațiile comunale colectiviste. Putem face acuma o mai amănun­țită dare de seamă de pavagiele exe­cutate de actualul primar al Capitalei in anii 1889 și 1890. In anul 1889 cu materialul și cu egrupele primăriei sau executat pa­­vagiu din nuoü cu piatră cubică pe două strade in suprafață de 3187 de metri; s’au reconstruit 26 de strade cu piatră cubică in intindere de 62869 metri , s’au reparat cu piatră cubică 17 strade in intindere de 8555 metri. Cu bolovani s’a pavat din n­oü 13 strade (16213 metri), s’au reconstruit 36 str. (84.065 metri) și s’au reparat 54 str. (21.233 metri). Apoi au fost date in antrepriză și pavate cu piatră cubică •dată de primărie 8 strade din n­ou cu o suprafață de 13,155,93 metri, 22 de strade făcute din nou cu bo­lovani in antrepriză (48935,24 metri) și in antrepriză numai cu lucrul 18 strade (30899,66 metri). Soseluire cu petriș, in antrepriză, s’a făcut pe o intindere de 10257 metri cub pietriș 34 de strade. Trotuare de basalt s’au făcut, in antrepriză, la 67 de strade (55327,84 metri) și in fine borduje furnisate și așezate­ pe 68 de strade (24282,96 metri liniari). Acestea pentru anul 1889. Iată acum și tabloul de lucrările de pavagii efectuate in 1890: Pavaj cubic din m­ov 4 str. 476 m­. » y» reconstruit 21 g« 27415 » T) » reparat 49 » 24114 » » cu bolovani din » nuoü 21 » 22735 > » cu bolovani re­construit 86 » 148794,90­­ i reparat 69 » 16332 m. Acestea făcute cu equipele și ma­terialul primăriei. Efectuate in antrepriză cu piatra dată de primărie, pavagiu cubic din n­oü pe 2 strade (19546,63 metri­). In antrepriză, cu bolovani 1 stradă (18726,55 metri) In antrepriză numai manopera a 15 strade (29540,44 metri). Soseluire cu pietriși in antrepriză pe 3 strade (1800 metri cubi pietriși). Trotuare de basalt in antrepriză pe 63 strade (69324 metri). Bordure furnizate și așezate pe 63 strade (38090.45 m­. lineari.) Acestea sunt lucrările de paragiu făcute in anul acesta. Resultatele acestei activități au fost că aspectul Capitalei a fost schimbat cu desăvârșire in decurs de cinoi ani. Mlaștini, gropi, necurățenii au fost stârpite și locuitorul din cea mai în­depărtată mahala are cel puțin trotuar de basalt și o stradă pe care se poate aventura fără risc de a-șî fringe gâtul. Ei bine, e foarte natural ca colec­tiviștii să nu pomenească măcar de aceste fapte. Ori­cât insă ei ar tăcea, aptele acestea vorbesc îndestul ce­tățenilor alegători pentru ca să nu prefere a încredința din m­ou comuna pe mân­ele risipitorilor, tembelilor și a oamenilor cu buzunare fără fund. VREMEA FAPTELOR Colectiviștii in toate întrunirile lor publice ținute in vederea apropiatelor alegeri comunale, n’au făcut de­cât să critice in modul cel mai grosolan pe primarul Capitalei și actuala adminis­­trațiune comunală, in criticele lor, în­jurăturile cele mai triviale demne de vechii surugii de poștă au ținut loc faptelor prin care să dovedească că administrațiunea actuală a comunei a fost negospodărească, că s’a risipit a­­verea comunală, că s’a lucrat cu ne­pricepere și un chip necinstit. S’au te­mut de fapte căci ele ar fi fost zdro­bitoare pentru clevetitorii pasionați și lumea i-ar fi gonit ca pe niște ne­mernici. O singură întrunire publică ținută la Atheneu in care d. Pake Protopo­pescu a venit cu faptele ce a săvârșit in decurs de cinci ani de zile, a fost d’ajuns spre a nimici cu desăvârșire efectul, mult­ puțin, al intrunirilor colectiviste și a defăimărilor de prin gazetele lor. In întrunirea de la Ateneu, prima­ NOILE LINII TRAMWAYS Primăria Capitalei a primit propu­neri din partea unei societăți streine pentru înființarea de linii de tram­ways electric pe un immer de strade și pe întregul Bulevard. Iată modul cum s’a făcut propu­nerea : A tteia linie va parcurge bulevardul de la Cotroceni până la Obor,

Next