Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-28 / nr. 281
► 1 A ANUL XI No. 281 ABONAMENTELE : UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE nepublicate se ard TIMPUL ff: i j ziar cotidian Vi; ■ îrij . : *: Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. 1.1 toată țara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . . 20 ,, ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru străinatate pe an. . 60 „ se primesc la Administrație ANUNCIURI SI INSERTIII1 Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III...................1.50 „ „ II . ... 2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC IVE IO» UITA Politica ’ți reservă multe surprinderi, dar cea mai mare surprindere pentru noi este de a ne vedea acusa, de inconsecință și incorectitudine de către d-na C. L, in coloanele ziarului colectivist La Liberté Roumaine. Negreșit d. C- L. care’și permite a ne da lecțiuni, este un liberal-convins, care n’a slujit decât o singură causă, care n’a scris decât la o singură gazetă, care a lăsat numai regrete in redacțiile prin cari a trecut... Dar să vedem ce este gazeta care are simțul moral atât de delicat. Este o foaie colectivistă care a reclamat și găsește foarte morală unirea «fraților liberali» Cum se face cu toate acestea că conștiința ei protestează in contra apropierii oricarui grup conservator cu un altul? In rândurile noastre sunt neințelegeri, dar niciodată nu ne am acuzat unii pe alții de fapte rușinoase, precum s’a Întâmplat in câmpul colectivist. Generalul Manu n’a zis nici odată d-lui Catargiu că poate să-l trămeată oricând «cu lanțul de gât la pușcărie», nici d. Catargiu n’a spus că dorește ca oasele lui să nu fie alături cu acele ale Generalului Manu; nimeni dintre noi n’a apostrofat pe d. Carp ca pe «o femee publică care și-a dat poalele peste cap», nici ca pe un «Cleone fără rușine»; nu ne aducem aminte ca vr’un Conservator să fi denunțat guvernu d-lui Th. Rosetti, a d-lui Catargiu sau a d-lui Manu ca un regim al corupțiunei și al minciunei; și nici nu s’a pornit vre-un «resboiu sacru» contra unuia din aceste guverne cu strigătul de: «Hoții la pușcărie». Asemenea nu s’a găsit in rândurile noastre vr’un Paladi care să acuze partidul de la putere că reprezintă un imens stomac, și nici un partizan al guvernului care să replice acestui acuzator că este «unul din acei oameni fie cari nu te poți apropia», «o nulitate unsuroasă», «un mahalagiu rău crescut», «un suragiu obraznic» etc. etc. in fine, n’a fost vorba printre noi de Cameră și de Camoriști, de bcții la ministerul de Războiu sau alte ministere, de gheșefturile lui Dimancea sau de asasinate. Nu s’a ridicat nici un Conservator din sânul Camerei legiuitoare spre a fi trimis la Văcărești ca ucigaș. Și d. C. L. găsește foarte moral ca liberalii cari s’au terfelit unii pe alții in așa grad, să se presinte la braț înaintea alegătorilor pentru a solicita încrederea lor. Dar e foarte sever pentru noi, ne contestă orice simț moral, fiindcă susținem lista pe care figurează d. Protopopescu- Pake. In adevăr, gluma trece peste marginele permise. Știm că in fond nu morala va preocupă; știm că vâ bateți joc de dânsa; va e teamă de ori-ce apropiere a Conservatorilor, fiindcă voi trăiți din divisiunile noastre. Opinia voastră ne este, insă indiferentă; vom face ce vom crede de cuviință, fără a va consulta asupra moralității acțiunilor noastre; se poate să uităm neînțelegerile ce ne despart, dar un lucru va promitem d-lor colectiviști: pe d-voastră nu va vom uita încă un cuvânt. Prietenii noștrii vor găsi negreșit că am stat prea mult de vorbă cu d. C. L. Să ne ierte insă pentru astădată : «Une fois ní est pas coutume.» TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungarsv Viena.. 7 Noembre.—«Politische Correspondenz» anunță că cabinetul din Viena a primit propunerile Serbiei pentru ca să se înceapă cât de curând negocierile pentru tratatul de comerciu, exprimându-și totodată și dorința ca acele negocieri să se facă la Viena , guvernul sârb pare a fi dispus să primească această propunere. «Wiener Abendpost» zice că modul cum «Journal de St.-Petersbourg» apreciaza primirea făcută lui Țarevici la Viena nu poate decât să înveselească pe toți acei cari doresc bune relațiuni intre cele două Imperii vecine, Budapesta, 7 Noembre. — împăratul și suita sa, Principele și Princesa Leopold de Bavaria au sosit; Arhiducele Francois Salvator și Arhiducesa Marie Valerie sunt așteptați mâine dimineața. Trust, 7 Noembre. — Țarevici a sosit la orele 11: el a fost primit de către guvernator, de comandantul militar și consulul Rusiei; el a plecat după aceea la Sant-Andrea unde se va îmbarca. El a fost viu aclamat de către mulțime. Escadra rusească cu Țarevicî a plecat la orele 2 și 25 m. d. Francia Paris, 7 Noembre.— Camera a continuat discuția bugetului Rasboiului; cele d’ăntâi si 40 de capitale au fost votate fără nici o modificare. Regele Milan sosește Luni sau Marți la Paris; el va pleca dupe aceea in Anglia unde va sta câteva săptămâni pentu a lua parte la mai multe vănâtori. Germania Berlin. 7 Noembre.—«Consiliul federal». Inainte de a incepe discuțiunea asupra propunerei făcute de Bavaria și Saxonia relativă la importul vitelor din Austro-Ungaria, Consiliul federal a decis in ședința sa de ori să roage pe cancelar să ia informațiuni precise asupra stărei sanitare a vitelor in Austro-Ungaria și asupra măsurilor practicate pentru a impedica introducerea episcotiei in Orient. Italia Korna, 7 Noembre. Agenția Ștefani desminte intr'un mod categoric zgomotul cum că d. Salimbeni, residentul italian pe lângă Regele Menelik și d. Pestaldzza, trimes pe lângă Sultanul din Assab s'ar fi făcuți prizonieri. Știrele sosite la 3 Noembre sunt foarte mulțumitoare in ceea ce privește relațiiele d-lui Salimbeni cu Menelik; totodată Menelik a trimes și o scrisoare Regelui Humbert. D-na Pestallozza s-au intors la Assab după ce și-a îndeplinit misiunea la Ruheita unde șefii l’au scăpat din mânele Sultanului care nu și-a ținut angajamentele față cu Italia. Olanda Haga. 7 Noembre. —«Staats Courant» anunță că starea Regelui s’ar mai fi inrăutățit. Rusia St. Petersburg. 7 Noembre.—«Journal de St. Petersburg» vorbind de primirea făcută lui Tzarevici la Viena, zice că națiunea rusească primește cu o satisfacțiune recunoscătoare dovezile de simpatia respectuoasă arătată in Austria și mai cu seamă la Viena moștenitorului Rusiei. Statele Unite New York, 7 Noembre.—Mai toate alegerilor sunt cunoscute, democrații au câștigat 87 de scaune. CERTURILE LIBERALILOR * Am arătat in numerile precedente hărțuelile ce sau produ printre colectiviști mai ales cu ocazia intocmirei listelor pentru alegerile comunale. Aceste desbinări insă nu s mărginesc numai la chestiunea alegerilor comunale și nu privest numai persoane de a doua mână Mulți tineri dintre cei mai de vnoare din partid sunt nemulțumiție direcțiunea dată partidului, ct •olul cu totul șters ce li se acorda or și de situația preponderentă ce are d. Gogu Cantacuzino. E foarte posibil ca toți aceștia să nu mai indure multă vreme disciplina la care grupul dirigent al partidului vrea să-i supună. Pe de altă parte aflăm că d. Eug. Stătescu e hotărît a se ține din ce in ce mai in rezervă, deoarece d-sa nu aprobă cătuși de puțin direcțiunea dată actualmente partidului liberal. Acum cătăva vreme s'a făcut un demers pe lângă d. Stătescu pentru a 'l ruga să joace un rol mai activ in politică. Fostul ministru al justiției a răspuns că este foarte obosit și că starea sănătăței sale nu-i permite a juca acum un rol militant , amicilor sei intimi insă d. Stătescu le-a arătat adevăratele motive ale abținerei sale,motive care constituesc un blam pentru actuala direcțiune a partidului liberal. Putem adăuga, că ar fi imposibil ca d. Stătescu să plece pentru un timp destul de lung la Paris. Aflămor. ALEGERILE COMUNALE IAȘI Priimim de la corespondentul nostru din Iași. Aflu dintr’o sorginte foarte autorizată că colectiviștii au fost aspru dojeniți de d. Ion Brătianu din causă că au lăsat să fie încălecați de disidenți. Șeful colectiviștilor e furios pe d. Mârzescu care Își permite (?) de a vorbi pe la întruniri publice in numele seu. D. Coco Dimitrescu a adus această veste tristă colectiviștilor din localitate, spunându-le că d. Brătianu ar fi preferat să rămâe un partid d. Gheorghian — chiar cu oarecari sacrificii— decât să se dea legat disidenților. Pentru acest motiv a refuzat d. Dimitrescu de a vorbi la întrunirea publică de Luni seara, cu toate stăruințele puse de frații liberali. Furia lui Coco a fost și mai mare când a aflat că pe lista colegiului I nu figurează decât 5 colectiviști Aceștia întrebați cum se face, că s’au lăsat a fi trași pe sfoară in acest chip, au declarat că in momentul alianței, era vorba de a se pune pe listă 13 disidenți, tot atâțea colectiviști și restul persoane neutre, dar că de atunci încoace li se micșorează mereu numărul, alegându-se de frații lor disidenți, că nu e oportun ca să figureze mulți colectiviști pe listă. Nu știu ce va eși din această încurcătură , probabil că colectiviștii vor fi cei învinși din causa opozițiunei strașnice ce le face colonelul Langa. Ceea ce insă e sigur, e că statul-major colectivist din localitate împreună cu cel din centru e grozav de supărat din causa procedeurilor aliaților disidenți. * Aseară au ținut radicalii o întrunire publică in sala Primăriei. Au asistat vre o 150 de persoane, i Au vorbit d-nii C. M. D. Miclescu, Grigore Macri, Gheorghe Panu, Maiorul Manolescu și Alexandru Bădărău. Toți ortitorii au înfierat purtarea colectiviștilor de a întreține pe cetățeni cu fraze bombastice și goale, exploatând chestiuni cari nu art nimic de a face cu gospodăria comunală. Mai ales d. Panu a tras o sdravănă săpuneală colectiviștilor, cari de 20 de ani amețesc lumea cu declamatorii și vorbe deșarte. La 10 și jumătate întrunirea s’a spart, anunțându-se cea viitoare pe Mercurea viitoare. Mai toți oratorii radicali au susținut la întrunirea de aseară necesitatea unui împrumut de cel puțin de 12 milioane pentru înfrumusețarea orașului. Cetățenilor prezenți nu le prea convenea această declarație. In schimb insă d. Gr. Macri—recunoscut prin francheța sa—a fost viu aplaudat când in decursul cuvăntării sale a complimentat actualul consiliu comunal, care a reușit nu numai să înlăture deficitul ce-l prezintă regulat budgetul comunei sub colectiviști, dar incă să-l soldeze cu un excedent de câteva mii franci. > CARACAL * După cum ne comunică corespondenttui nostru din Caracal, alegătorii acestei urbe fiind socoteală de buna și chibzuita administrație a majorității acestui consiliu, care in timp de patru luni a făcut mai multe îmbunătățiri publice și fără a face chestiuni de partid ci numai curată gospodărie, neimpârtășind in acest timp nici vederile si aserțiunile ostile guvernului, publicate prin niște foi voante din partea unui comitet anonim, au hotărit a sus ^ine la alegerile viitoare pe membrii jajorității vechiului consiliu și complectarea locurilor vacante in modul trălat mai jos in Constantin Nanu, Paraschivan Ghiiescu, Mihail Bibian, M. P. Hrisescu, Vasile Varlam, Florea Niculescu, Eliodar Dulgherescu, Constantin Dobrotescu, Dimitrie Mihăileanu, loan Leoveanu și loan Angelian. BUCUREȘTI întrunirea radicalilor S’a ținut eri la orele 2 p. m. in sala Băilor Eforiei. D. inginer Urlățeanu vorbește cel d’ăntâiu. D-sa se ocupă de chestia învățământului profesional și in special de școala de agricultură de la Herăstrău și conchide cerând voturile cetățenilor. D. Panu rostește un interesant discurs in care face in special procesul colectiviștilor, pe cari li descrie așa cum sunt: D. Panu laudă unele lucrări făcute de actualul consiliu comunal, precum Bulevardul, Ospătăria populară, etc. d-sa insă se declară nemulțumit pe cât timp mahalalele vor fi lăsate in părăsire Șeful radicalilor adaugă că știe bine că nu vor izbuti in alegeri, dar vor numai să se manifesteze. Cuvântarea d-lui Panu a fost adesea întreruptă de aplauzele publicului. D. O. C. Bacalbașa spune că dacă radicalii intră azi in luptă, o fac numai pentru a scutura acuzațiunea ce li se aduce de colectiviști și de România cum că sunt vânduți la guvern. D-sa termină făcând apel la spiritul de independență pe care—spune d-sa— Capitala nu prea l’a manifestat până astăzi. Intrunirea, ca Dinner, a fost slabă și mai cu seamă s’a observat lipsa de alegători. Radicalii au făgăduit că Duminica viitoare vor anunța lista candidaților și vor împărți manifestul lor comunal. BUZĂU S’a trimes din Buzéu următoarea telegramă d-lui General Manu : București. In «Gazeta Buzăului» apărută aseară, cetim o reclamațiune ce vis’a lele, grafiat de d. N. I. Constantinescu, prin care se plânge de ingerințe din partea poliției in alegerile din 23 curent. Protestăm cu indignare contra unor așa monstruoase și nerușinate invențiuni. Alegerile s’a îi petrecut in cea mai perfectă ordine și absolută libertate. D. Constantinescu și partișanii săi, au căutat a provoca scandale și nu au reușit. D. Constantinescu surescitat a bătut cu pumnii pe alegătorul Anton Feraru și a insultat numviai pe mai mulți, și pentru a scăpa de disprețul și oprobriul public și a -și acoperi rușinea că nu ați obținut decât 14 voturi, face și publică telegrame, după unul colectivist. Vă mulțumim d-voastră și d-lui prefect pentru ordinea și liniștea ce a domnit. Nicolae Miulescu, Dimitrie Constantinescu, C. Papina, Tănase Dinulescu, loan Hențescu, Dumitru C. Coman, Nicolae Antofe, loan Brătescu, Grigore Mihăilescu , Marinescu, Saba Demetriu, Dan Luca Velcu , Răducan Marinescu, Simion Borăndel, Ghița R. Bodeanu, Ghiță D. Balea, Manolache Negoescu, Toma Mihăilescu, Ștefan Nițulescu, Stancu Drăgulănescu, Leonida Necolaide, Saba Popescu, loan Alexandrescu, Petre Diaconescu, Niculae Dumitriu, Alexandru Rădulescu, P. Bucurescu, Hr. Lambrino, loan Răpeanu, loan Constantinescu, C. Vasilescu, Alexe George, loan lonescu, Dumitru Moise, Ion Nicolae, N. Șerbănescu, P. Ștefănescu, Niță Demetrescu, Tache Bușturea, Ioniță Constantinescu, P. Popazolu, C. Rădulescu, T. Andronescu.