Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)
1890-12-08 / nr. 314
i VVA rSUMAR Intendentul clubului. — Lupta in Irlanda.—Curierul provinciei.— le pretutideni— Varietăți științifice.— Marele incendiu de la Ploești.—Hoția de la poștă, patriotul nostru tenorul Gabrielescu. Irimescu, escrocul care a falsificat iscăliturile d-lor I. Brătianu și Laurian, mergând cu scrisori false la d. Maiorescu și Știrbei pentru a lua bani, a fost trimes înaintea tribunalului corecțional. Atragem atențiunea cetitorilor asupra amănuntelor de la rubrica Faptele Zilei asupra indrăsneței hoții de la Poștă. Cetitorii vor găsi de asemenea la ediția 2-a toate amănuntele fugei lui Padlewsky cu ajutorul reporterului de Labruyère de la ziarul parizian l’Eclair. A TIMPUL 8 Decembre lui Radu Negru, al cărui jubileu de 600 ani se va serba la anul. Ședința urmează. A TEDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 7 Decembre 1890 Se deschide la orele 1 sub președinția d—lui G. Gantacuzino. Presențî 134 din deputați. Dupe îndeplinirea formalităților obicinuite, se citește pentru a 3-a oară propunerea d-lui Ion Lahovari de a se ține ședințele intre 1-6. Se depune raportul comisiunei de verificarea titlurilor noilor aleși asupra alegerei d-lui Iancu Friedman. D. Nicorescu adresează guvernului o interpelare asupra scandalului intâmplat la Berlad mai dăunăzî. Dr. D Pallade cetește raportul comisiunea de verificare, care conchide la validarea alegere d-lui Iancu Friedman. Neluând nimeni cuvântul contra, d. Fridman este proclamat deputat al colegiului I de R.Sărat. D. V. Urșianu protestează că s’a dat cuvântul d-luî Kogălniceanu, care era înscris in urma d-sale. Se intră in ordinea zilei. D. M. Kogălniceanu Își continuă discursul început al altă-seară și reușește să lase in Cameră numai câțiva deputați, cari fac sforțări supraumane pentru a nu adormi. Dupe ce sfârșește d. Kogălniceanu, discuția se închide. Se pune la vot luarea in considerație a contra-proectului d-lui Panu. Votanți:..................................... 82 Bile albe.......................... 9 Bile negre................................. 73 Gontra-proiectul s’a respins. Se pune la vot proiectul majoritățeî comisiunea de respins. Votanlí.......................... 127 Bile albe............................... 80 Bile negre........................... 47 Proiectul majoritățea s’a luat in considerație. D. Ion Lecca, in chestiune personală cu d. Panu, răspunde la acuzația ce acesta i-a aruncat, că s’ar fi ales cu guvernul. D-sa nu voește ca alegătorii sei să-l taxeze de ingrat și deci explică modul cum a fost ales, la Bacău nu era incă descompusă opoziția unită pe timpul alegerilor generale din 1888. D. Lecca a făcut deci listă comună cu conservatorii și din opt locuri, au dat două guvernului. Din aceste două candidaturi guvernamentale, numai una a reușit. Iată cum s’a ales d. Lecca: La rândul seu, deputatul de Bacău întreabă pe amicii d-lui Panu : D. Burghelea, Fetu, Negoescu, Seulescu, dacă este adevărat că, la ultimele alegeri comunale, n’au fost alături cu guvernementalii. Iar d. Panu să declare, dacă nu este adevărat, că s’a ales la Iași deputat cu concursul d-lui Mărzescu, pe care’l insultă acum și care a publicat oarecar scrisori cari, dupe părerea d-lui Lecca, caracteriză pe d. Panu. D. G. Panu după ce declară că chestiile personale nu’i plac și că n’a înțeles bine întreruperea d-lu’ Lecca, arată că răutățile pe cari acesta i lea adresat după două zile de gândire nu au nici un rost, deoarece întocmai după cum d. Lecca la 1888 s’a aliat cu orîcine contra colectiviștilor— amicii d-luî Panu s’au aliat cu conservatorii la alegerile comunale in contra colectiviștilor. In ceia ce privește alegerea de la Iași in 1888, d. Panu spune că ultimele alegeri au dovedit că nici liberalii, nici radicalii nu pot reuși singuri in alegeri. Cu chestia d-lui Mărzescu și a scrisorilor, d. Panu se pune la disposiția d-lui Lecca in mod particular și este gata a se explica față cu orice juriu ar constitui deputatul de Bacău in această privință. Nu crede insă, că ar fi bine să se pue in Parlament acest incident cu totul personal. D. Fotu declară că nici n’a fost ales cuprijinul guvernului, nici n’a dat vre-odată sprijinul seu guvernului. Incidentul se închide. Se citește paragraful I al răspunsului. D. N. Ionescu propune un amendament, după ce vorbește de descălicarea SENATUL Ședința de la 7 Decembre 1890. Ședința se deschide la ora 272 p. m. sub președința d-lui General Florescu. Presențî 78 d-nî senatori. D. N. Galica dă cetire pentru a doua oară propunerea pentru reînființarea secțiunilor la tribunalele Iași, Govurluiu * și Mehedinți. * D. Teodosiade dă cetire proiectului de lege pentru modificarea art. 248 alin. 3 din procedura penală. Discuția generală fiind deschisă, d. Giani are cuvântul. D. D. Giani întreabă de ce aceste crâmpeierî, și de ce nu țin ce complect pentru garantarea individualităței? Prin această modificare, zice d-sa, nu se dă nici o garanție, ea e numai aparentă din cauză ce te presențî totdeauna inaintea complectului tribunal care este amovibil. Prin urmare unde este garanția individuală, D-sa spune că Senatul se va ocupa in curând de modificarea codului de procedură penală și că ar fi mai bine să se lase aceasta modificare și să se aibă in vedere când va veni in discuție proiectul Senatului pentru modificarea complectă a legei de procedură penală. D. Triandafil ministru de Justiție susține modificarea ca absolut necesară, deoarece prin vechiul articol se oprește mersul justiției. Am avut până acuma un caz in care hotărârea luată de curtea cu Jurați să fie anulată de curtea de Casație. Și aceasta spre a nu se mai repeta am crezut absolut și vă cer această modificare. Am crezut de cuviință să propun această modificare înainte de modificarea complectă a codului de procedură, spre a da mersul regulat al justiției și spre a scoate din impasul in care se găsește curtea de Casație. Roagă Senatul să voteze această modificare așa după cum a fost propusă de guvern. D. Giani propune un amendament prin care se zice că in materie de delicte politice, prevenția este interzisă. Amendamentul pus in discuția comitetului delegaților s’a respins. Amendamentul pus la vot se respinge. Se pune la vot următorul articol și se primește cu 44 bile albe. Art. unic. — Articolul 92 din legea organizărei judecătorești se modifică in modul următor : «Judecătorul de instrucție care va fi emis un mandat de depunere sau de arestare va fi dator, un termen de 3 zile, de a referi președintelui tribunalului, care va decide, dură ce va asculta raportul judecătorului, al procurorului și pe prevenit, dacă menține sau nu acel mandat. După o lună de la data primului mandat, președintele va decide din nooă, observând aceleași forme, dacă încuviințează sau nu prelungirea detențiunei preventive, și așa înainte, din lună in lună, până la darea ordonanței definitive. «Președinții nu iau parte la formarea curței cu jurați și in afacerile corecționale in cari se vor fi pronunțat asupra mandatelor de depunere sau de arestare. alt cas de boală, concediu sau vacantă, această atributiune va trece asupra judecătorului care ține locul președintelui. „Acolo unde sunt mai multe secțiuni, primul președinte va repărți asemenea lucrări intre președinții deosebitelor secțiuni. «Nu se derogă cu aceasta la disposițiunile codului de procedură penală relativ la punerea in libertate provizorie pe cauțiune. «In materie de crime și delicte politice, ordonanța de urmărire sau de neurmărire se va da de complectul tribunalului și in ședință publică». Raportor: €. lîoerescu. D. Ministru Triandafil depune pe biumgul Senatului proectul de lege prin care se recunoaște de persoană juridică societatea de sub patronagiul M S. Regelui, pentru ajutorarea incendiaților și a inundaților precum și alte proecte. Se votează proectul de lege prin care se autoriză comuna urbană Târgoviștea a percepe mai multe taxe. La orele 4 luni. Ședința se ridică. ULTIME INFORMATIUNI Dupil sf 0rșinul discursului d-lui M. Kogălniceanu, s’a pus la vot proiectul de răspuns la mesagiul Tronului. Au votat pentru proiectul majoritățea 80 din deputați și contra 47. Precum se vede deci, proiectul majoritățea a obținut o majoritate de 33 voturi la care trebue să adaogăm și un numar de 25 de deputați in majoritățea cari au lipsit de la apelul nominal al Camerei. Azi a inceput la Cameră discuția pe articole asupra respunsui la mesagiul Tronului. D. Pencovici inspector administrativ, s-a intors de la Bârlad unde a mers pentru a face o anchetă in afacerea alegerilor comunale. Jurnalele opozitiei au inceput din nou să lese o intrigă puțin dibace contra d-lui Lupu Costake prefect de Prahova. Întrebuințând numele d-lui Colonel Gorjan, bunteni autoritați a afirma că cu ocasiunea mergerii d-lui Colonel Gorjan in Ploiești spre a vedea pe mumă-sa, nu a avut cu rudele sale nici cu numeroșii sei prieteni vre-o conversație care să atingă politica locală ploeșteană și cu atât mai puțin asupra persoanei d-lui Lupu Costache, manopere de asemenea natură sunt foarte des intrebuințate de colectiviști in ajunul alegerilor căci, după cum știm, alegerile pentru consiliul județean in Prahova, vor avea loc in zilele de 4 și 5 Ianuarie. E o luptă acută la clubul liberal-național intre tinerii și bătrânii colectiviști. Tinerii nu admit preponderența d-lor Buescu, Serurie și alți bătrâni din clubul liberal-national. Se vorbește că toți acești tineri vor trece până la 7 Ianuarie la gruparea de la „Rornănul“ . Până acum nu putem divulga nici un nume. In viitor vom da toate amănuneile. D. Burghelea care a fost ales ajutor de primar la Dorohoiu, a optat pentru mandatul de deputat. Lucrătorii regiei au înființat 0 casă de ajutor mutual. Direcțiunea regiei a inscris in budgetul ei suma de 3000 de lei ca ajutor al acestei societăți. SPECTACOLE TEATRU BULEVARD (EFORIA) Duminecă 9/1 Decembre 1890 se vor da 2 mari representații de Theatrul de Fantoches a lui Th. Holden proprietatea <1—lui James Holden : Se va da după cererea generală CENUSAREASA Prima representație se va incepe fix la ore 4 p. m. și a doua la 8 seara Loja benuariei 25, Loja rang I 15, Stal I 4, Stal II 3, Stalin 2, Galeria 1 leu. Direcțiunea. DE ARENDAT mun SULISM (Din județul Ilfov) in apropiere de gara Sarulești. Ofertele se primesc in str. Scaune]e 4(>. Prețurile locurilor 1 FOIȚA ZIARULUI «TIMPUL» RENÉ DE PONT-JEST XVIII 76) — A 1 vorbește, vorbește, căci mi se pare că i nebunesc. Se așeză lângă dânsa și-i strângea mânile cu afecție. Ea urmă repede: — Jeane, mi-a zis doamna azi dup’amiazi, indată după ce ai plecat d-ta, me iubești mult, nu-i așa ? Nici nu i-am răspuns... Ea urmă: Gilbert e foarte nenoricit; eu sunt acum urlcă și nu mai pot fi a lui. Am jurat! De aica nici el nu m’ar mai vrea ! «El e insă tiner, robust, trăește intr’o stare de friguri și de exaltare care adesea, la bărbați, deșteaptă dorințele. Se duce adesea ... Paris. Ei bine lipselc uime înspăimântă. Me tem să nu caute cineva să-l distragă și să nu-l sfătuiască să încerce a uita câteva momente, in brațele unei alte femei, existența oribilă ce-i fac și privațiile la cari 11 osândsc. Ah ! nu de necredința brutală de care s’ar face vinovat, me tem, ci de urmările ce ar putea avea o legătură, oricât de trecătoare. Dacă ar lăsa alteia o parte din inima lui ? Dacă o alta mi-ar răpi amorul lui ! Atunci, vezi tu, Jeane, ar trebui să găsească aici ceea ce nu pot să-i dau : tăcerea simțurilor : «Tu, ești frumoasă, oferă-te lui. Nu ți se va împotrivi. Dar n’o să-l iubești, n’o să-l lași să te iubească ? Te rog, fă asta pentru mine! Mă doare neapărat grozav când mă gândesc că asta, că tu... «Dar nu va mai pleca d’aici, nu-mi va mai fi frică să mi-i fure cineva ! Va suporta mai bine durerile mele și eu voi fi scăpată de groazele cari mă chinuesc și-mi fac zilele din urmă și mai îngrozitoare !... — Sărmană adorată ! Și ai primit? — A trebuit! Oare d-ta te-ai împotrivit vre odată vreunei dorințe a sa ? Mă ruga cu glasul ei atât de blând, cu priviri atât de duioase, mă strângea la piept și-i simțeam bătăile inimei. «Am cedat, i-am făgăduit că... «Ce mare lucru pentru o germană ființă ca mine să se dea ! Ș'apoi a mă da d-tale, după rugarea ei, ca s’o liniștesc, ca să ve inapoiez fericirea la amendoi, credeam că era o faptă bună. Nu m’ai voit. Ce fericită va fi când li vom spune că m’ai respins cu groază ! — Ah! vrednică fată! zise Roncay luând pe Jeana in brațe și acoperindu-i fruntea cu sărutări frățești. Nu, nu cu groază te-am refuzat, căci ești frumoasă, făcută ca să fi iubită ! Te-am respins pentru că sermana mea Eva se inșală, iubirea—i neliniștită o rătăcește; dacă ea nu mai poate fi a mea, eu nu voiu mai fi al alteia nici acum nici in veci ! — Ah! Gilbert! Gilbert! Și d-șoara de Tiessant, care se lărise cu puterea ce-i dăduse gelozia, din odaia sa până la chioșc, și care auzise tot, d-șoara de Tiessant căzu la picioarele sculptorului, cu zimbetul pe buze, cu ochii frumoși plini de lacrimi de recunoștință, nebună de fericire, simțindu-se murindă dar mulțumind cerului c’o lăsa să moară intr’o astfel de beție. — Nenorocită copilă ! exclamă Roncay ridicând-o ca s’o întindă pe canapea, da ce ai venit? — Ca să aflu cât de mult me iubești, ș’acum, răspunse ea înfiorată, cu un glas ce se stingea și strângându-se la pieptul lui. Ah ! Dumnezeu să me ierte daca’mi calc jurământul, dar te ador și acum ! Ii întindea bazele întredeschise. El o sărută cu pasiune ; dar la atingerea gurei înghețate a amicei sale, ale cărei pleoape se inchiseseră grele, crezu că moare. Atunci, nebun de durere și de spaimă o luă in brațe și, impedicându-se la tot pasul, sfâșiindu-și fața de ravurele ce-i stau in cale, o duse până acasă, urmat de Jeana care plângea. Dar abia culcată pe pat, sarmana femeie Își veni in fire, deschise ocini, cunoscu pe Gilbert ingenu chiat lângă dânsa și, atrăgându-1 spre dânsa si zise incet, cu un accent dă îngerească resemnare : — Iți dădusem deja viața, acum iți dădui sufletul ! — Ah! Eva 1 adorata mea, nu-ți face astfel de gânduri ! Ar fi a te indoi de bunătatea lui Dumnezeu. Nu va avea cruzimea d’a te răpi iubirea mele ! Ce m’aș face dacă m’ai lăsa singur ? Nu, nu, vei trăi ca sa mă iubești, ca să fii iubită mereu ! — O ! vorbește, mai vorbește , mi se pare că, dacă ai tăcea, s’ar face noapte in jurul meu. Ia-mă in brațe. Incalzeste-me. Tremur... Ah ! a trăi, a trăi ! Doamne, osândește-mă la pedepse vecinice, dar nu mă lăsa să mor ! Lasă-mă să trăesc pentru dânsul. Gilbert.. Gilbert! Glasul li era sfâșietor, privirile deja turburi ; o spaimă îngrozitoare era întipărită pe fața-i slabă, tresăriri nervoase și sguduiau corpul zdrobit. Cu micele mâini, slabe, pălite, ținea strîns la piept pe amantul ei ca și când ar fi voit să-l tragă cu dânsa in mormântul ce se deschidea mare ca să o primească. Deodată,, se ridică pe jumătate, prinse cu o mișcare convulsivă capul lui Roncay, îi dete o sărutare lungă pe buze, apoi, respingându-i, căzu pe spate, cu fața extaziată, murmurând : — Mi-am ținut jurământul și mor.... Adio Gilbert ! te iubesc !... te iubesc ! XIX Acest din urmă strigăt de amor al Evei trebuia să fie oarecum ultima- revoltă împotriva morții. Vestită de Jeana, d-na Bertin se grăbise să se coboare. D-șoara de Tressant, siicolită in suferințele unei crize îngrozitoare, fu culcată pe un pat. I se făcu o injecție de morfină, apoi căzu intr’o stare de abatere desăvârșită, fără să doarmă insă, căci, in tot momentul, deschidea ochii să vadă ce se petrecea in jurul ei și strângea mâna lui Gilbert, care ședea lângă pat. Petre se duse să ducă la gară o telegramă pentru doctorul Bernet. Roncay temându-se ca doctorul să nu rămână in acea seară la Paris, il ruga să vină numaidecât. Dacă telegrama nu’l găsia acasă, cel puțin era s’o aibă a doua zi dis de dimineață și avea să alerge imediat. (Va urma)