Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)

1890-12-08 / nr. 314

i V­V­A r­SUMAR Intendentul clubului. — Lupta in Irlanda.—Curierul provinciei.— l­e pretutideni— Varietăți științifice.— Marele incendiu de la­ Ploești.—Ho­ția de la poștă, patriotul nostru tenorul Gabrie­­lescu. Irimescu, escrocul care a falsi­­ficat iscăliturile d-lor I. Brătianu și Laurian, mergând cu scrisori false la d. Maiorescu și Știrbei pentru a lua bani, a fost trimes înaintea tribunalului corecțional. Atragem atențiunea cetitorilor asupra amănuntelor de la rubrica Faptele Zilei asupra indrăsne­­ței hoții de la Poștă. Cetitorii vor găsi de asemenea la ediția 2-a toate amănuntele fugei lui Pad­­lewsky cu ajutorul reporterului de Labruyère de la ziarul parizian l’Eclair. A TIMPUL 8 Decembre lui Radu Negru, al cărui jubileu de 600 ani se va serba la anul. Ședința urmează. A TEDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 7 Decembre 1890 Se deschide la orele 1 sub preșe­dinția d—lui G. Gantacuzino. Presențî 134 d­in deputați. Dupe îndeplinirea formalităților obici­nuite, se citește pentru a 3-a oară propunerea d-lui Ion Lahovari de a se ține ședințele intre 1-6. Se depune raportul comisiunei de ve­rificarea titlurilor noilor aleși asupra alegerei d-lui Iancu Friedman. D. Nicorescu adresează guvernului o interpelare asupra scandalului intâm­­plat la Berlad mai dăunăzî. D­r. D Pallade cetește raportul comisiunea de verificare, care conchide la validarea alegere­ d-lui Iancu Fried­man. Ne­luând nimeni cuvântul contra, d. Fridman este proclamat deputat al co­legiului I de R.­Sărat. D. V. Urșianu protestează că s’a dat cuvântul d-luî K­ogălniceanu, care era înscris in urma d-sale. Se intră in ordinea zilei. D. M. Kogălniceanu Își continuă dis­cursul început al altă-seară și reușește să lase in Cameră numai câți­va de­putați, cari fac sforțări supraumane pentru a nu adormi. Dupe ce sfârșește d. Kogălniceanu, discuția se închide. Se pune la vot luarea in considerație a contra-proectului d-lui Panu. Votanți:..................................... 82 Bile albe.......................... 9 Bile negre................................. 73 Gontra-proiectul s’a respins. Se pune la vot proiectul majoritățeî comisiunea de respins. Votanlí.......................... 127 Bile albe............................... 80 Bile negre........................... 47 Proiectul majoritățea s’a luat in con­siderație. D. Ion Lecca, in chestiune personală cu d. Panu, răspunde la acuzația ce acesta i-a aruncat, că s’ar fi ales cu guvernul. D-sa nu voește ca alegătorii sei să-l taxeze de ingrat și deci explică modul cum a fost ales, la Bacău nu era incă descompusă opoziția­ unită pe timpul alegerilor generale din 1888. D. Lecca a făcut deci listă comună cu conserva­torii și din opt locuri, au dat două guvernului. Din aceste două candidaturi guvernamentale, numai una a reușit. Iată cum s’a ales d. Lecca: La rândul seu, deputatul de Bacău întreabă pe amicii d-lui Panu : D. Bur­­ghelea, Fetu, Negoescu, Seulescu, dacă este adevărat că, la ultimele alegeri comunale, n’au fost alături cu guver­­nementalii. Iar d. Panu să declare, dacă nu e­­ste adevărat, că s’a ales la Iași depu­tat cu concursul d-lui Mărzescu, pe care­’l insultă acum și care a publicat oare­car scrisori cari, dupe părerea d-lui Lecca, caracteriză pe d. Panu. D. G. Panu după ce declară că ches­tiile personale nu’i plac și că n’a în­țeles bine întreruperea d-lu’ Lecca, arată că răutățile pe cari acesta i le­­a adresat după două zile de gândire nu au nici un rost, de­oare­ce întoc­mai după cum d. Lecca la 1888 s’a a­­liat cu orî­cine contra colectiviștilor— amicii d-luî Panu s’au aliat cu con­servatorii la alegerile comunale in contra colectiviștilor. In ceia ce privește­­ alegerea de la Iași in 1888, d. Panu spune că ulti­mele alegeri au dovedit că nici libe­ralii, nici radicalii nu pot reuși sin­guri in alegeri. Cu chestia d-lui Mărzescu și a scri­sorilor, d. Panu se pune la disposiția d-lui Lecca in mod particular și este gata a se explica față cu ori­ce juriu ar constitui deputatul de Bacău in a­­ceastă privință. Nu crede insă, că ar fi bine să se pue in Parlament acest incident cu totul personal. D. Fotu declară că nici n’a fost a­­les cu­prijinul guvernului, nici n’a dat vre-o­dată sprijinul seu guvernului. Incidentul se închide. Se citește paragraful I al răspun­sului. D. N. Ionescu propune un amenda­ment, după ce vorbește de descălicarea SENATUL Ședința de la 7 Decembre 1890. Ședința se deschide la ora 2­72 p. m. sub președința d-lui General Florescu. Presențî 78 d-nî senatori. D. N. Galica dă cetire pentru a doua oară propunerea pentru reînființarea secțiunilor la tribunalele Iași, Govurluiu * și Mehedinți. * D. Teodosiade dă cetire proiectului de lege pentru modificarea art. 248 alin. 3 din procedura penală. Discuția generală fiind deschisă, d. Giani are cuvântul. D. D. Giani întreabă de ce aceste crâmpeierî, și de ce nu țin ce complect pentru garantarea individualităței? Prin această modificare, zice d-sa, nu se dă nici o garanție, ea e numai aparentă din cauză ce te presențî tot­dea­una i­­naintea complectului tribunal care este amovibil. Prin urmare unde este ga­ranția individuală, D-sa spune că Se­natul se va ocupa in curând de modi­ficarea codului de procedură penală și că ar fi mai bine să se lase aceasta modificare și să se aibă in vedere când va veni in discuție proiectul Senatului pentru modificarea complectă a legei de procedură penală. D. Triandafil ministru de Justiție susține modificarea ca absolut necesară, de­oare­ce prin vechiul articol se o­­prește mersul justiției. Am avut până acuma un caz in care hotărârea luată de curtea cu Jurați să fie anulată de cur­tea de Casație. Și aceasta spre a nu se mai repeta am crezut absolut și vă cer această modificare. Am crezut de cuviință să propun această modificare înainte de modificarea complectă a co­dului de procedură, spre a da mersul regulat al justiției și spre a scoate din impasul in care se găsește curtea de Casație. Roagă Senatul să voteze această mo­dificare așa după cu­m­­ a fost propusă de guvern. D. Giani propune un amendament prin care se zice că in materie de de­licte politice, prevenția este interzisă. Amendamentul pus in discuția co­mitetului delegaților s’a respins. Amendamentul pus la vot se res­pinge. Se pune la vot următorul articol și se primește cu 44 bile albe. Art. unic. — Articolul 92 din legea organizărei judecătorești se modifică in modul următor : «Judecătorul de instrucție care va fi emis un mandat de depunere sau de arestare va fi dator, un termen de 3 zile, de a referi președintelui tribuna­lului, care va decide, dur­ă ce va as­culta raportul judecătorului, al procu­rorului și pe prevenit, dacă menține sau­ nu acel mandat. După o lună de la data primului mandat, președintele va decide din nooă, observând aceleași forme, dacă încuviințează sau nu pre­lungirea detențiunei preventive, și așa înainte, din lună in lună, până la da­rea ordonanței definitive. «Președinții nu iau parte la forma­rea curței cu jurați și in afacerile co­­recționale in cari se vor fi pronunțat asupra mandatelor de depunere sau de arestare. alt cas de boală, concediu sau va­cantă, această atributiune va trece a­­supra judecătorului care ține locul pre­ședintelui. „Acolo unde sunt mai multe secțiuni, primul președinte va repărți asemenea lucrări intre președinții deosebitelor secțiuni. «Nu se derogă cu aceasta la dispo­­sițiunile codului de procedură penală relativ la punerea in libertate provi­­zorie pe cauțiune. «In materie de crime și delicte po­litice, ordonanța de urmărire sau de neurmărire se va da de complectul tribunalului și in ședință publică». Raportor: €. lîoerescu. D. Ministru Triandafil depune pe biumgul Senatului proectul de lege prin care se recunoaște de persoană juri­dică societatea de sub patronagiul M S. Regelui, pentru ajutorarea incen­diaților și a inundaților precum și alte proecte. Se votează proectul de lege prin care se autoriză comuna urbană Târ­­goviștea a percepe mai multe taxe. La orele 4 luni. Ședința se ridică. ULTIME INFORMATIUNI Dupil sf­ 0rșinul discursului d-lui M. Kogălnicean­u, s’a pus la vot proiectul de răs­­puns la mesagiul Tronului. Au votat pentru proiectul majoritățea 80 d­in depu­tați și contra 47. Precum se vede d­eci, pro­iectul majoritățea a obținut o majoritate de 33 voturi la care trebue să adaogăm și un num­ar de 25 de deputați in­ majoritățea cari au­ lipsit de la apelul nominal al Ca­merei. Azi a inceput la Cameră dis­cuția pe articole asupra respun­­sui la mesagiul Tronului. D. Pencovici inspector admi­nistrativ, s-a intors de la Bârlad unde a mers pentru a face o anchetă in afacerea alegerilor comunale. Jurnalele opozitiei au inceput din n­ou să lese o intrigă puțin dibace contra d-lui Lupu­ Cos­­take prefect de Prahova. Între­buințând numele d-lui Colonel Gorja­n, bunteni autoritați a afirma că cu ocasiunea mergerii d-lui Co­lonel Gorjan in Ploiești spre a vedea pe mumă-sa, nu a avut cu rudele sale nici cu numeroșii sei prieteni vre-o conversație care să atingă politica locală ploe­șteană și cu atât mai puțin asu­pra persoanei d-lui Lupu Cos­­tache, manopere de asemenea natură sunt foarte des intrebuințate de colectiviști in ajunul alegerilor căci, după cum știm, alegerile pentru consiliul județean in Pra­hova, vor avea loc in zilele de 4 și 5 Ianuarie. E o luptă acută la clubul liberal-național intre tinerii și bătrânii colectiviști. Tinerii nu admit preponderența d-lor Buescu, Serurie și alți bă­trâni din clubul liberal-national. Se vorbește că toți acești ti­neri vor trece până la 7 Ia­nuarie la gruparea de la „Ro­rnă­nul“ . Până acum nu putem divulga nici un nume. In viitor vom da toate amănuneile. D. Burghelea care a fost ales ajutor de primar la Dorohoiu, a optat pentru mandatul de de­putat. Lucrătorii regiei au înființat 0 casă de ajutor mutual. Direcțiunea regiei a inscris in budgetul ei suma de 3000 de lei ca ajutor al acestei societăți. S­PECTACOLE TEATRU BULEVARD (EFORIA) Duminecă 9/­1 Decembre 1890 se vor da 2 mari representaț­ii de Theatrul de Fantoches a lui Th. Holden proprietatea <1—lui James Holden : Se va da după cererea generală CENUSAREASA Prima representație se va incepe fix la ore 4 p. m. și a doua la 8 seara Loja benuar­iei 25, Loja rang I 15, Stal I 4, Stal II 3, Stal­in­ 2, Galeria 1 leu. Direcțiunea. DE ARENDAT mun SULISM (Din județul Ilfov) in apro­piere de gara Sarulești. Ofertele se primesc in str. Scaune]e 4(>. Prețurile locurilor 1 FOIȚA ZIARULUI «TIMPUL» RENÉ DE PONT-JEST XVIII 76) — A 1 vorbește, vorbește, căci mi se pare că i nebunesc. Se așeză lângă dânsa și-i strângea mânile cu afecție. Ea urmă repede: — Jeane, mi-a zis doamna azi dup’a­­miazi, indată după ce ai plecat d-ta, me iubești mult, nu-i așa ? Nici nu i-am răspuns... Ea urmă: Gilbert e foarte nenoricit; eu sunt acum urlcă și nu mai pot fi a lui. Am jurat! De aica nici el nu m­’ar mai vrea ! «El e insă tiner, robust, trăește in­­tr’o stare de friguri și de exaltare care adesea, la bărbați, deșteaptă dorințele. Se duce adesea ... Paris. Ei bine lipselc ui­me înspăimântă. Me tem să nu caute cine­va să-l distragă și să nu-l sfă­tuiască să încerce a uita câte­va mo­mente, in brațele unei alte femei, exis­tența oribilă ce-i fac și privațiile la cari 11 osândsc. Ah ! nu de necredința brutală de care s’ar face vinovat, me tem, ci de urmările ce ar putea avea o legătură, ori­cât de trecătoare. Dacă ar lăsa alteia o parte din inima lui ? Dacă o alta mi-ar răpi amorul lui ! Atunci, vezi tu, Jeane, ar trebui să găsească aici ceea ce nu pot să-i dau : tăcerea simțurilor : «Tu, ești frumoasă, oferă-te lui. Nu ți se va împotrivi. Dar n’o să-l iubești, n’o să-l lași să te iubească ? Te rog, fă asta pentru mine! Mă doare neapărat grozav când mă gândesc că asta, că tu... «Dar nu va mai pleca d’aici, nu-mi va mai fi frică să mi-i fure cine­va ! Va suporta mai bine durerile mele și eu voi­ fi scăpată de groazele cari mă chi­­nuesc și-mi fac zilele din urmă și mai îngrozitoare !... — Sărmană adorată ! Și ai primit? — A trebuit! Oare d-ta te-ai îm­potrivit vre o­dată vre­unei dorințe a sa ? Mă ruga cu glasul ei atât de blând, cu priviri atât de duioase, mă strângea la piept și-i simțeam bătăile inimei. «Am cedat, i-am făgăduit că... «Ce mare lucru pentru o germană ființă ca mine să se dea ! Ș'apoi a mă da d-tale, după rugarea ei, ca s’o li­niștesc, ca să ve inapoiez fericirea la amend­oi, credeam că era o faptă bună. Nu m’ai voit. Ce fericită va fi când li vom spune că m’ai respins cu groază ! — Ah! vrednică fată! zise Roncay luând pe Jeana in brațe și acoperin­­du-i fruntea cu sărutări frățești. Nu, nu cu groază te-am refuzat, căci ești frumoasă, făcută ca să­­ fi iubită ! Te-am respins pentru că sermana mea Eva se inșală, iubirea—i neliniștită o rătăcește; dacă ea nu mai poate fi a mea, eu nu voiu mai fi al alteia nici acum nici in veci ! — Ah! Gilbert! Gilbert! Și d-șoara­ de Tiessant, care se lă­­rise cu puterea ce-i dăduse gelozia, din odaia sa până la chioșc, și care auzise tot, d-șoara de Tiessant căzu la pi­cioarele sculptorului, cu zimbetul pe buze, cu ochii frumoși plini de lacrimi de recunoștință, nebună de fericire, si­mțindu-se murindă dar mulțumind cerului c’o lăsa să moară intr’o ast­fel de beție. — Nenorocită copilă ! exclamă Ron­cay ridicând-o ca s’o întindă pe ca­napea, da ce ai venit? — Ca să aflu cât de mult me iu­bești, ș’acum, răspunse ea înfiorată, cu un glas ce se stingea și strân­gân­­du-se la pieptul lui. Ah ! Dumnezeu să m­e ierte daca’mi calc jurământul, dar te ador și acum ! Ii întindea bazele întredeschise. El o sărută cu pasiune ; dar la atingerea gurei înghețate a amicei sale, ale că­rei pleoape se inchiseseră grele, crezu că moare. Atunci, nebun de durere și de spaimă o luă in brațe și, impedicându-se la tot pasul, sfâșiindu-și fața de ravu­­rele ce-i stau in cale, o duse până a­­casă, urmat de Jeana care plângea. Dar abia culcată pe pat, sarmana femeie Își veni in fire, deschise ocini, cunoscu pe Gilbert ingenu chiat lângă dânsa și, atrăgându-1 spre dânsa si zise incet, cu un accent dă îngerească re­semnare : — Iți dădusem deja viața, acum iți dădui sufletul ! — Ah! Eva 1 adorata mea, nu-ți face ast­fel de gânduri ! Ar fi a te in­­doi de bunătatea lui Dumnezeu. Nu va avea cruzimea d’a te răpi iubirea mele ! Ce m’aș face dacă m’ai lăsa singur ? Nu, nu, vei trăi ca sa mă iubești, ca să fii iubită mereu ! — O ! vorbește, mai vorbește , mi se pare că, dacă ai tăcea, s’ar face noapte in jurul meu. Ia-mă in brațe. Incalzeste-me. Tremur... Ah ! a trăi, a trăi ! Doamne, osândește-mă la pedepse vecinice, dar nu mă lăsa să mor ! La­­să-mă să trăesc pentru dânsul. Gilbert.. Gilbert! Glasul li era sfâșietor, privirile deja turburi ; o spaimă îngrozitoare era în­tipărită pe fața-i slabă, tresăriri ner­voase și sguduiau corpul zdrobit. Cu micele­­ mâini, slabe, pălite, ținea strîns la piept pe amantul ei ca și când ar fi voit să-l tragă cu dânsa in mormân­tul ce se deschidea mare ca să o pri­mească. De­odată,, se ridică pe jumătate, prinse cu o mișcare convulsivă capul lui Roncay, îi dete o sărutare lungă pe buze, apoi, respingându-i, căzu pe spate, cu fața extaziată, murmurând : — Mi-am ținut jurământul și mor.... Adio Gilbert ! te iubesc !... te iubesc ! XIX Acest din urmă strigăt de amor al Evei trebuia să fie oare­cum­ ultima-­ revoltă împotriva morții. Vestită de Jeana, d-na Bertin se gră­bise să se coboare. D-șoara de Tres­sant, sii­colită in suferințele unei crize îngrozitoare, fu culcată pe un pat. I se făcu o injecție de morfină, apoi căzu intr’o stare de abatere desăvârșită, fără să doarmă insă, căci, in tot momentul, deschidea ochii să vadă ce se petrecea in jurul ei și strângea mâna lui Gil­bert, care ședea lângă pat. Petre se duse să ducă la gară o te­legramă pentru doctorul Bernet. Roncay temându-se ca doctorul să nu­­ rămână in acea seară la Paris, il ruga să vină numai­de­cât. Dacă telegrama nu’l gă­­sia acasă, cel puțin era s’o aibă a doua zi dis de dimineață și avea să alerge imediat. (Va urma)

Next