Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)
1892-10-14 / nr. 227
No. 227 îndoială că ocuparea Abomeiului avea să fie precedată de lupte foarte serioase. «Ceea ce preocupă opinia publică e încetineala operațiilor. Din nenorocire ea e inevitabilă într’o țară puțin conoscută ca aceea in care se operează actualmente. Nu poate fi însă nici un motiv de neliniște... Colonelul Dodds, dacă își propune să atace de-a dreptul poziția fortificată de la Kato, nu poate avea nici o ezitare asupra rezultatelor unei lupte care va fi foarte viuă, deoarece Behanzin și-a concentrat in acest punct toate forțele, pentru ca să încerce, încă o ultimă dată, soarta armelor. «Și—urmează le Temps,—chiar când am suferi o înfrângere, chiar când această linie n’ar fi forțată, situația ar putea oare să fie compromisă ? Cele două mii de oameni pe cari colonelul Dodds le are sub comanda sa, atât trupe europene cât și indigene, sunt din cele mai solide. Dacă numărul lor ar fi neîndestulător pentru a lua cu asalt întăririle de la Kato, comandantul, care și-a conservat toată libertatea mișcărilor, are deplină latitudine de a aștepta, intr’o poziție favorabilă, întăririle care ar putea sâ’i fie expediate de la țărm și care nu sunt mai puține de 10O0 de oameni. «Aceasta însă e numai o hipoteză. Colonelul Dodds, socotind că cu trupele de care dispune poate să biruiască pe Behanzin, nu manifestă nici o neliniște. Depeșa lui în această privință e destul de explicită. Opiniunea publică poate aștepta dar în liniște resultatul luptei care se va da peste vreo opt sau zece zile, în care colonelul Dodds vrea să se pregătească metodicește și să se împresoare de toate precauțiunile posibile». In numerul de Sâmbătă, le Temps publică apoi o scrisoare a corespondentului său din Porto-Novo, repetând informațiile trimise de colonelul Dodds, și mai dând unele amănunte de interes, precum : In fața celor 2000 de oameni ai colonelului se află restul armatei dahomeiene de vreo 6000 de oameni. Orașul Abomey nu mai este acum decât la 15 kilometri de la tabăra franceză. Intre cei morți din partea Francezilor se află și căpitanul Marmet, ofițer de ordonanță al colonelului Dodds, a cărui numire ca șef de batalion a apărut în gazeta oficială tocmai în ziua morței sale. Era abia de 38 ani. Până astăzi, Francezii au avut să mențină 6 lupte cu dahomeierii, de la 1y Septembrie, când a fost prima ciocnire la Dogba In aceste șase lupte Francezii au pierdut șapte ofițeri și 38 de oameni morți și 12 ofițeri și 174 oameni răniți ; în total 231 ofițeri și soldați morți sau râniț. Gazetele de opoziție spun că toți ofițerii de stat major ai colonelului Dodds, afară de el și șeful statului major, ar fi răniți sau morți. Corpul numera 8 ofițeri de stat major. Din aceștia 4 ar fi răniți și doui uciși. Gazetele opoziției însă nu prea sunt scrupuloase in culegerea știrilor de senzație. —------------------------------------------ holera asiatică. Persoanele atinse sunt lucrători; doar sunt încă bolnavi. Vaporul Panonia, care i-a adus, face carantina în mijlocul Dunărei. Școalele s’au închis. Budapesta. D in cele 24 de ore au fost 19 cazuri de holeră și 5 decese. La Kalocsa și la Temesvár 1 „deces. Viena. — Wiener Abend Post anunță că cele două cazuri suspecte de boală semnalate ori și azi nu au fost constatate, ci sunt probabile. Hamburg. — Ieri 2 cazuri, 2 decese. S’au transportat 2 bolnavi și un mort. In total au fost de la aparițiunea holerei 17978 cazuri și 7605 decese. Eastern Mersul hlolerei 24 Octombre. — Senili». — De la 19 Octombre până azi au fost în total 8 cazuri de holeră și 5 decese. Examenul bacteriologic a demonstrat că este ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observation ea Casei A. Menuet Cune, optician I. Calea Victoriei 88, pe ziua de 13 Octombre. Miezul nopții .... -1-10.2 7 ore dimineața . . . 4-12. Amiaza........................4-16. Înălțimea barometric! 757. Starea cerului frumos * * mari a încetat subit din viață, în urma unui anevrism, d. I. Roșianu, prim-grefier al Curții de Apel din București, secția I. D. Roșianu luase parte chiar în aceea zi la ședința Curții. Moartea d-lui Roșianu e viu regretată de toți aceia cari l’au cunoscut, căci reposatul era un funcționar conștincios și era afabil și îndatoritor cu toata lumea. * * * D. Victor N. Ion, actual sub-sef de biuron verificator clasa I la direcția statistică, se avansează la gradul de șef de biuron, aflat vacant înacea direcțiune. D. Christian D. Staicovici, diplomat al școalei de comercia și al școalei de științe politice și administrative din Paris se numește subșef de biuron verificator clasa I, în locul d-lui Victor N. Ion.* * « Consiliul comunei rurale Pârscovu, din județul Buzău, a fost disolvat. Comisiunea interimară se compune din d nii Gh. Davidescu, Petre Ion și Dinu G. Lungu. * * « Comitetul Societăți de cultură macedo-română, are onoare a invita pe toți membrii acestei societăți să binevoiască a se întruni în ziua de 15 Octombre, ora 3 p. m., în strada Doamnei No. 10, având a alege, conform statutelor, noul comitet. A * * Domnii membrii ai «Societăței Presei» sunt convocați în adunare generală extraordinară pe ziua de 19 curent, ora 8 seara, în localul societăței, strada Academiei 2, casa Steiner. • * « Carantinele pe ziua de 10 Octombre. La Sulina: în mare 1 vapor și 2 bastimente cu pânze, cu un echipagiu de 37 persoane. Starea sanitară este satisfăcătoare. La cratalul Ismail: 1 vapor, o corabie și o barcă, cu 39 persoane de echipagiu și 15 pasageri, toți sănătoși. La gura Prutului: nici un vas. La Ungheni: 33 persoane toate sănătoase. La Burdujeni: 101 persoane, toate sănătoase. La Predeal: 200 persoane, toate sănătoase. TIMPUL 14 OCTOMBRE La Verciorova : 77 persoane. Starea sanitară este bună. * *■ * DIN STRAINATATE Alaltaerî, Duminecă, contele Szécheny, până acum ambasador al Austro-Ungariei la Berlin, a fost primit în audiență de concediu de împăratul Germaniei. După prezintarea scrisorilor de rechiemare, contele Széchenyi a fost reținut la prânzul Curții. * * * Din Paris vine vestea că d. Leon Say a anunțat ca va propune la Cameră transferarea la Pantheon a rămășițelor mortuare ale d-lui Thiers. O telegramă din Filipopol ne vestește că prințul Ferdinand și prințesa Clementina au vizitat ieri expoziția din Filipopol, unde au fost obiectul unor inovațiuni . * 99 împăratul și împărăteasa Austro- Ungariei s’au întors eri seară din Goedoell pe la Viena, — ne vestește o telegramă. * * * Ziarele anunță că căsătoria principesei Margareta de Prusia, a treia soră a împăratului Wilhelm, cu prințul Frederic Carol de Hessa,s’a fixat pentru ziua de 25 ianuarie viitor. Norddeutsche Zeitung confirmă demisiunea d-lui de Schweritz, ambasador al Germaniei la Petersburg, pentru motive de sănătate. te *& ULTIM CUVENT Gazetarul X, nu prea e scrupulos în privința chipului in care-șî rotunjește veniturile. Cineva exprimându-șî mirarea ce-l vede ducând un traiu peste puterile de elasticitatej ale legii sale, confratele .., observă : — De, mai sunt și micile sale... desonorarii.... Moș Neaazu- Iată ce este Royal english burlesque Company. Aci nu se încape critică, apreciare artistică, sentimente motivate și explicate. Rîzî pentru că petreci, petreci pentru că rîzî! Cine nu mă crede, să meargă să vază ! Nemo. Aseară știu c’am rîs, dar am rîs că îmi veneau lacrimile în ochi. Mă dusesem în sala Băilor Eforiei să asist la debutul trupei engleze. Pe afiș era anunțat Carmen de astăzi. Se înțelege că nu mă așteptam să aud opera Carmen , știam de prin ziarele străine că aveam a face cu o trupă burlescă. Ei bine! cu toate acestea, am rămas uimit. De când sunt !’am văzut genul burlesc a dus la o perfecțiune atât de complectă. Dansul, gimnastica și muzica sunt întrebuințate deodată pentru a forma un ce original, unic în felul seu. Nu e operetă, nu e balet, nu e circ, dar este toate trei împreună. Mișcările, gesturile, săriturile, jocul de fizionomie, cântecul, formează împreună un ce armonic care produce o impresie stranie, neînțeleasă. Citești libretul și vezi că e o prostie ; asculți muzica și auzi că n’are nici o valoare din punctul de vedere al artei, vezi danțând și știi că danțul ce-l vezi nu e conform cu regulele coreografice; toate sunt bune, dar fără a-țî da seamă de cauză, ești răpit, petreci, rîzî și vine un moment în care îți furnică picioarele și ai fi gata a sări, a cânta, a danta cu actorii dupe scenă. INTEMPLARILE zilei Nenorocire. — O dramă familiară s’a întâmplat ori în strada Occidentului No. 31. Fetița Olga, în vârsta de 13 ani, a d-lui D. Vasilescu din acea stradă, a băut, din greșeală, o soluțiune de arsenic preparată pentru șoareci. Nenorocita fetiță, după dureri crâncene de opt ore,dâ încetat din viață azi noapte la 12 și jumătate. Înecat în Dunăre. La 4 octombre trecut, comerciantul Cesare Monti, de naționalitate italian și care făcea comerciu în Galați și Brăila, aflânduse in Sulina pe bordul vaporului Elin Eleni Milas, pe care avea încărcați boi pentru a fi transportați în Italia, pe când voia a observa niște legături a fost aruncat de la spate de un bou in Dunăre și s’a înecat. O societate de hoți.—Poliția din Craiova a descoperit o săptămâna trecută o adevărată societate de hoți, care avea în capul lor pe un anume Paraschivescu Acest Paraschivescu, de multă vreme, comitea cele mai îndrăznețe hoții, furând sume însemnate de bani și bijuterii de mare valoare de la numeroșii comersanți din indivizi, ași avea ca complici pe doi Craiova nume Mihai Pătruț și Costică Țenea, la cari s’au găsit bani și obiecte furate. Azi, toți acești refacători sunt prinși și arestați, scrie Ecoul Doljului. Foc la Fetești.—Eri pe la orele 6 și jumătate a isbucnit un mare foc la Fetești. A ars un grajd și doi cai. Pagubele se urcă la peste 10.000 lei. Focul a luat naștere din neglijența vizitiului. Zăpezi mari în Rusia.Ni se depeșeazâ din Petersburg, cu data de 221 c.. Mai multe trenuri de pe linia Viasma sunt oprite de zăpezile mari ce au căzut azi; intr’unul din aceste trenuri se află marele duce Nicolae Nicolaievici.—Trenuri de ajutori și lucrători trimeși la fața locului nu au venit pâna astă-seară 22 1. c. ale degaja. Ciclon ucigaș. — Din Cagliari primim, cu data de 10 (22) 1. c. următoarele două depeși: O mare furtună s’a deslănțuit alaltă ori asupra insulei; sunt inundării întreruperi de telegrafe și drumuri de fer pe mai multe puncte; la Decino au dărâmat 8 case. La Elmass și Assemini vr’o 50 de case amenință ruina; s’au găsit deja 2 victime. Desastrele cauzate de ciclon sunt imense; jumătatea comunei San Sperato a fost distrusă, se vorbește de 200 de victime. Cu data de 23 i. c. mai primim depeșa următoare . Până acuma s’au constatat în mod oficial 63 victime ale desastrului din San Sperato ; se socotește că trebue să fie vr’o sută de morți. 300 case au fost distruse, între care și ospețul municipal. Excese anarhiste. — Din St. Denis primim cu data de 23 Oct. știreate FOIȚA ZIARULUI «TIMPUL» 2 CONGRESUL PĂCII (Urmare.) Apel către popoare pentru o petițiune universală în favoarea arbitragiului ; apel către parlamente pentru a obține de la ele rezoluțiuni tot în acest sens, adecă că guvernele lort respective să încheie tratate de arbitragiu permanent, apel către tinerimea din toate țările în vedere de a constitui un fel de franc-massonerie universală, și alte multe de felul acestora, nu de mai puțină importanță. In ceea ce privește principiu și noțiunea naționalităților, congresul a însărcinat pe comitetul permanent al biurourilor internaționale pentru pace, căruia i-a înaintat toate propunerile a le studia și a depune raport la viitorul congres, la a cărui ordine de zi se va aduce chestiunea. In privința declarațiunilor de resbel, în vedere că politica bazată pe principium iui vis pacem para bellum» a dovedit neputința sa, neîmpiedecănd nici unul din marele rezbele moderne, congresul invită pe puterile europene a înlocui această politică cu acea a desarmării mutuale și progresive. Apoi tot în altă ordine de idei, confirmând rezoluțiunile congreselor precedente, care neagă dreptul de resboiu, consideră că în starea de lucruri actuale, dacă puterile executive n’ar putea declara resboiu fără autorizațiunea reprezentanților poporului, șansele resboiului s’ar impuțina în mod considerabil, exprima dorința că puterea de a declara resboiu să fie suprimată din toate Constituțiunile. In privința petiționarii universale in favoarea păcei, congresul însărcinează pe biuroul seu și pe comitetul permanent internațional al păcei de a adresa, în numele său, către popoare un apel pentru o petiționare universală în favoarea păcei, al cărui text se reproduce mai la vale. In fine ca propagandă, congresul însărcinează pe biuroul internațional de a studia toate propunerile de propagandă ce i s’au făcut și de a pune în esecutare cât mai neîntârziat din cele măsuri propuse, pe care comitetul director al biurourilor le ar găsi utile și practice. Al cincilea congres universal al păcei se va ține la Chicago în 1893. Biuroul internațional al păcei se va înțelege cu societățile europene ale păcei, asupra punctului de a se ști, dacă un congres european trebue asemenea sa se fie în 1893 înainte sau după congresul universal de la Chicago, și pentru a fixa locul în tot cazul Apel către popoare pentru o petiționare universală în favoarea păcei. Europa geme sub greutatea înarmărilor , mijloacele sale de existență sunt absorbite și distruse fără nici un folos. Ea nu poate îmbunătăți instituțiunile sale sociale. Industriile sale sunt puse în niște condițiuni de inferioritate prin cheltueli neproductive. Starea de nesiguranță în care ne găsim provoacă crize intermitente totdauna mai apropiate. Aceasta este pentru State, ca și pentru indivizi, ruina care sosește in grabă; în același timp ea este teroarea familielor amenințate de a perde cele ce le sunt mai scumpe în oribilul măcel, care ar fi consecința unei conflagrațiuni europene. Momentul e suprem! Totul poate fi salvat astăzi și totul poate fi compromis mâine, dacă se întârzie a se da conștiinței publice ocaziunea de a scoate un strigăt de alarmă destul de puternic pentru a domina zgomotul de pregătiri de războiu. Să ne punem dar cu toți la muncă . Bătrâni cari știm din experiență că războiul cheamă războiu, tineri cari nu vrem să fim puși în gura tunului, femei pentru care amenințarea unui rezbel este un vecinie chin. Meseriași ai orașelor cari cerem liniștea de mâine, agricultori cari ținem la secerișurile noastre, toți să ridicăm până la ceruri un glas puternic care se rezolvă într’un singur cuvănt: Pacea ! Pacea pentru fericirea căminelor noastre ! Pacea pentru pâinea noastră de mâine! Pacea pentru ca să putem veni în ajutorul celor ce pătimesc! Francezi, Germani, Ruși, Englezi, Italieni, Austriac! noi nu avem ure personale de potolit unii contra altora. Pentru ce ne am măcelări? Dacă vreunul din noi ar avea a se plânge de o nedreptate a vecinului său, ar recurge la tribunal. Ceea ce e folositor și bun în relațiunile individuale, trebue să fie și in raporturile dintre popoare. Să dăm dar o soluțiune pacifică la toate dificultățile care ar putea să ne puc armele în mâini, apoi să ușurăm popoarele de o însemnată parte din sarcinile ce o înarmare ruinătoare le-ar impune. Vom reda astfel siguranță tuturor și vom face să înceteze frica unui necunoscut amenințător. La lucru! O petiționare universală să ducă plângerile noastre pentru pace la auzul și la inimile acelora de la care depinde viața a milioane de oameni! Guvernele n’ar ști să dorească războiul care poate să fie funest fiecăruia din ele și ar fi ruina fără doar’ și poate și a invingătorilor și a învinșilor, dar li s’a zis că popoarele lor 11 doresc, și această eroare este de natură a pricinui cele mai îngrozitoare pagube. Să le facem cunoscut adevărul printr’o petiționare care să fie organizată de societățile de pace în fiecare țară și ca această manifestație să fie destul de impunătoare pentru ca să nu le mai rămâe nici o îndoială despre curentul irezistabil care împinge popoarele la ură contra războiului. Voim fraternitatea prin pace ! Voim bunul traia prin muncă ! Prin mandat la al IV-lea congres universal al pacei. Biuroul congresului și comisiunea biuroului internațional: Louis Ruchonnet, președinte: Elie Ducoman, 1892 se grafică despre un tumult, care s’a produs in timpul unei întruniri anarhiste ținute acolo, mai multe persoane au fost rănite cu focuri de revolver; patru anarhiști, intre cari se află și un german au fost arestați. Victima datoriei.Din Hamburg primim vestea că în urma ranelor pe care le-a primit la marele incendiu a cărui veste ne-a adus-o eri telegraful, d. Hipping, șeful pompierilor voluntari din Hamburg, a murit. ---------------------OB«------------------ DIN TOATA LUMEA --------Mașină de sburat Pester Lloyd anunță că ministrul de comerciu ungar a acordat profesorului de studiile matematice de la universitatea din Cluj dr. Ludvic Martin, privilegiul pentru o mașină de sburat, pe care inventatorul o numește «aripi plutitoare». --------Expoziția din Chicago. Palatul expoziției,—ne spune o depeșă cu data de 22 Oct., — a fost inaugurat cu o solemnitate. -------------------C3------------------- FELURIMI Manuscrisele lui Victor Hugo.— Biblioteca națională din Paris e aproape să termine clasarea manuscriselor operelor lui Victor Hugo, publicate in timpul viețeî marelui poet. Familia poetului păstrează încă manuscrisele operelor publicate după moartea sa și pe acele ale unui număr oare-care de opere inedite. In registrul Salei manuscriselor, lista manuscriselor lui Victor Hugo pe care le posedă până acum biblioteca națională, cuprinde: l’Ane, Angelo, l’Annăe Terrible, l’Art d’étre grand pere, Bug-Jargal, Ies Burgraves, Ies Chansons des Rues et des Bois, les Chants du Crépuscule, les Contemplations, Cromwell, le Dernier jour d’un condamnă, la Fin de Satan, l’Homme qui rit, l’Introduction â la vie de Shakespeare, la Légende des Siâcles, Lucróce Borgia, Marion Delorme, Mes Fils, les Misérables, Napoléon le Petit, les Chátiments, Notre-Dame de Parishes Orientales, la Pitié supréme, Quatre- Vingt - Treize, Religions et Religion, le Retour de l’Euipereur, le Roi s’amuse, Ruy-Blas, le Thăâtre en liberté, les Travailleurs de la Mer, les Voix intérieures, William Shakespeare. Mai lipsesc manuscrisele operelor: Hernani, Maria Tudor, Esmeralda, Han d’Islande, Histoire d’un crime, Odes et Ballades și Quatre vents de l’E’sprit. ȘTIRI MĂRUNTE Linia ferată Craiova-Califat e aproape sfârșită. Terasamentul e gata; acum se lucrează cu multă activitate la terminarea podiștelor. La primăvară se vor așterne șinele, iar la vara viitoare linia va fi pusă în exploatare. INFORMATIUNI L’Indépendance Roumaine află că M. S. Regina este de câteva zile din nou suferindă. M. S. Regele va fi la Neuwied, lângă Regina, în ziua de 3 Noembre, ani vice-președinte. Robert Comtesse, vice-președinte ; Félix Moscheres, vice-președinte ; Angelo Umilia, secretar general ; Louis Perrin, casier ; Dr. Adolphe Richter; Thomas Snape ; Baronesa Bertha de Suttner; La Fontaine; Julie Toussaint; Frédéric Bayer; Dr. Trueblood ; I. Ciuflea ; General Guaita ; I. Müller ; Mané Goegg ; Emile Arnaud ; N. Fleva ; Dr. A. Gobat; Bella Lockwood ; W. Marcusen; Angelo Mazolloni; Frederic Passy; Hodgson Pratt; Franz Wirth. Cam acestea au fost rezoluțiunile luate de congresul păcei din Berna, inima umanităței, după cum il numesc unii — de această tribună a patrioților umanitatei, după cum îi zice alții. Afacerea Alabameî și tribunalul din Geneva (1872) Cea mai celebră pildă de arbitragiu din secolul nostru este cunoscut sub numele a Alabameî. (Vezi Alphonse Rivier, afacerea Alabameî și tribunalul din Geneva, Revista Elvețiană 1872). Pentru prima oară, zice d. Rolin-Jacquemyns, o afacere internațională de asemenea importanță a fost încredințată în Europa unui colegiu de simpli particulari și instruită de ei in formele considerate în genere la popoarele civilizate ca protectoare ale justiției civile. Desbaterile ce au precedat sentinței și înșiși sentința în sine au adus dreptului maritim progrese serioase. (Va urma) --------------------*8--------------------