Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)

1892-10-14 / nr. 227

No. 227 îndoială că ocuparea Abomeiului a­­vea să fie precedată de lupte foarte serioase. «Ceea ce preocupă opinia publică e încetineala operațiilor. Din neno­rocire ea e inevitabilă într’o țară pu­țin conoscută ca aceea in care se o­­perează actualmente. Nu poate fi însă nici un motiv de neliniște... Colone­lul Dodds, dacă își propune să atace de-a dreptul poziția fortificată de la Kato, nu poate avea nici o ezitare asupra rezultatelor unei lupte care va fi foarte viuă, de­oarece Behan­­zin și-a concentrat in acest punct toate forțele, pentru ca să încerce, încă o ultimă dată, soarta armelor. «Și—urmează le Temps,—chiar când am suferi o înfrângere, chiar când a­­ceastă linie n’ar fi forțată, situația ar putea oare să fie compromisă ? Cele două mii de oameni pe cari colonelul Dodds le are sub comanda sa, atât trupe europene cât și indi­gene, sunt din cele mai solide. Dacă numărul lor ar fi neîndestulător pen­tru a lua cu asalt întăririle de la Kato, comandantul, care și-a con­servat toată libertatea mișcărilor, are deplină latitudine de a aștepta, intr’o poziție favorabilă, întăririle care ar putea sâ’i fie expediate de la țărm și care nu sunt mai puține de 10O0 de oameni. «Aceasta însă e numai o hipoteză. Colonelul Dodds, socotind că cu tru­pele de care dispune poate să biru­iască pe Behanzin, nu manifestă nici o neliniște. Depeșa lui în această privință e destul de explicită. Opini­­unea publică poate aștepta dar în li­niște resultatul luptei care se va da peste vreo opt sau zece zile, în care colonelul Dodds vrea să se pregă­tească metodicește și să se împre­soare de toate precauțiunile posibile». In numeru­l de Sâmbătă, le Temps publică apoi o scrisoare a corespon­dentului său din Porto-Novo, repe­tând informațiile trimise de colone­lul Dodds, și mai dând unele amă­nunte de interes, precum : In fața celor 2000 de oameni ai co­lonelului se află restul armatei da­­homeiene de vreo 6000 de oameni. O­­rașul Abomey nu mai este acum de­cât la 15 kilometri de la tabăra fran­ceză. Intre cei morți din partea Fran­cezilor se află și căpitanul Marmet, ofițer de ordonanță al colonelului Dodds, a cărui numire ca șef de ba­talion a apărut în gazeta oficială toc­mai în ziua morței sale. Era abia de 38 ani. Până astăzi, Francezii au avut să mențină 6 lupte cu dahomeierii, de la 1y Septembrie, când a fost prima ciocnire la Dogba In aceste șase lupte Francezii au pierdut șapte ofițeri și 38 de oameni morți și 12 ofițeri și 174 oameni răniți ; în total 231 ofi­țeri și soldați morți sau râniț. Gazetele de opoziție spun că toți ofițerii de stat major ai colonelului Dodds, afară de el și șeful statului major, ar fi răniți sau morți. Corpul numera 8 ofițeri de stat major. Din aceștia 4 ar fi răniți și doui uciși. Gazetele opoziției însă nu prea sunt scrupuloase in culegerea știrilor de senzație. —------------------------------------------­ h­olera asiatică. Persoanele atinse sunt lucrători; doar sunt încă bolnavi. Vaporul Panonia, care i-a adus, face carantina în mijlocul Dunărei. Școalele s’au închis. Budapesta. D in cele 24 de ore au fost 19 cazuri de h­oleră și 5 decese. La Kalocsa și la Temesvár 1 „deces. Viena. — Wiener Abend Post anunță că cele două cazuri suspecte de boală semnalate ori și azi nu au fost con­statate, ci sunt probabile. Hamburg. — Ieri 2 cazuri, 2 decese. S’au transportat 2 bolnavi și un mort. In total au fost de la aparițiunea h­olerei 17978 cazuri și 7605 decese. Eastern M­ersul hl­olerei 24 Octombre. — Senili». — De la 19 Octombre până azi au fost în total 8 cazuri de h­oleră și 5 decese. Exa­menul bacteriologic a demonstrat că este ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observation ea Casei A. Menu­et C­une, optician I. Calea Victo­riei 88, pe ziua de 13 Octombre. Miezul nopții .... -1-10.2 7 ore dimineața . . . 4-12. Amiaza........................4-16. Înălțimea barometric! 757. Starea ceru­lui frumos * * m­ari a încetat subit din viață, în urma unui anevrism, d. I. Roșianu, prim-grefier al Curții de Apel din București, secția I. D. Roșianu luase parte chiar în aceea zi la ședința Curții. Moartea d-lui Roșianu e viu regre­tată de toți aceia cari l’au cunoscut, căci reposatul era un funcționar con­­știncios și era afabil și îndatoritor cu toata lumea. * * * D. Victor N. Ion, actual sub-sef de biuron verificator clasa I la direcția statistică, se avansează la gradul de șef de biuron, aflat vacant în­­acea direcțiune. D. Christian D. Staicovici, diplomat al școalei de comercia și al școalei de științe politice și administrative din Paris se numește sub­șef de biu­ron verificator clasa I, în locul d-lui Victor N. Ion.* * « Consiliul comunei rurale Pârscovu, din județul Buzău, a fost disolvat. Comisiunea interimară se compune din d nii Gh. Davidescu, Petre Ion și Dinu G. Lungu. * * « Comitetul Societăți de cultură ma­­cedo-română, are onoare a invita pe toți membrii acestei societăți să bine­­voiască a se întruni în ziua de 15 Oc­tombre, ora 3 p. m., în strada Doam­nei No. 10, având a alege, conform statutelor, noul comitet. A * * Domnii membrii ai «Societăței Pre­sei» sunt convocați în adunare gene­rală extraordinară pe ziua de 19 cu­rent, ora 8 seara, în localul societăței, strada Academiei 2, casa Steiner. • * « Carantinele pe ziua de 10 Octombre. La Sulina: în mare 1 vapor și 2 bastimente cu pânze, cu un echipagiu de 37 persoane. Starea sanitară este satisfăcătoare. La cratalul Ismail: 1 vapor, o co­rabie și o barcă, cu 39 persoane de echipagiu și 15 pasageri, toți sănătoși. La gura Prutului: nici un vas. La Ungheni: 33 persoane toate să­nătoase. La Burdujeni: 101 persoane, toate sănătoase. La Predeal: 200 persoane, toate să­nătoase. TIMPUL 14 OCTOMBRE La Verciorova : 77 persoane. Starea sanitară este bună. * *■ * DIN STRAINATATE Alaltaerî, Duminecă, contele Szé­­cheny, până acum ambasador al Austro-Ungariei la Berlin, a fost primit în audiență de concediu de împăratul Germaniei. După prezin­­tarea scrisorilor de rechiemare, con­tele Széchenyi a fost reținut la prân­zul Curții. * * * Din Paris vine vestea că d. Leon Say a anunțat ca va propune la Ca­meră transferarea la Pantheon a rămășițelor mortuare ale d-lui Thiers. O telegramă din Filipopol ne ves­tește că prințul Ferdinand și prin­­țesa Clementina au vizitat ieri ex­poziția din Filipopol, unde au fost obiectul unor in­­ovațiuni . * 9­9 împăratul și împărăteasa Austro- Ungariei s’au întors eri seară din Goedoell pe la Viena, — ne vestește o telegramă. * * * Ziarele anunță că căsătoria princi­pesei Margareta de Prusia, a treia soră a împăratului Wilhelm, cu prin­țul Frederic Carol de Hessa,s’a fixat pentru ziua de 25 ianuarie viitor. Norddeutsche Zeitung confirmă de­­misiunea d-lui de Schweritz, amba­sador al Germaniei la Petersburg, pentru motive de sănătate. te *& ULTIM CUVENT Gazetarul X, nu prea e scrupulos în privința chipului in care-șî rotunjește veniturile. Cine­va exprimându-șî mirarea ce-l vede ducând un traiu peste puterile de elasticitatej ale legii sale, confratele .., observă : — De, mai sunt și micile sale... des­­onorarii.... Moș­ Neaazu- Iată ce este Royal english­ burlesque Company. Aci nu se încape critică, apreciare ar­tistică, sentimente motivate și explicate. Rîzî pentru că petreci, petreci pentru că rîzî! Cine nu mă crede, să meargă să vază ! Nemo. Aseară știu c’am rîs, dar am rîs că îmi veneau­ lacrimile în ochi. Mă duse­sem în sala Băilor Eforiei să asist la de­butul trupei engleze. Pe afiș era anun­țat Carmen de ast­ă­zi. Se înțelege că nu mă așteptam să aud opera Carmen , știam de prin ziarele străine că aveam a face cu o trupă burlescă. Ei bine! cu toate aces­tea, am rămas uimit. De când sunt !­’am văzut genul burlesc a dus la o perfecțiune atât de complectă. Dansul, gimnastica și muzica sunt întrebuințate de­odată pen­tru a forma un ce original, unic în fe­lul seu. Nu e operetă, nu e balet, nu e circ, dar este toate trei împreună. Miș­cările, gesturile, săriturile, jocul de fizio­nomie, cântecul, formează împreună un ce armonic care produce o impresie stra­nie, neînțeleasă. Citești libretul și vezi că e o prostie ; asculți muzica și auzi că n’are nici o valoare din punctul de ve­dere al artei, vezi danțând și știi că dan­țul ce-l vezi nu e conform cu regulele coreografice; toate sunt bune, dar fără a-țî da seamă de cauză, ești răpit, pe­treci, rîzî și vine un moment în care îți furnică picioarele și ai fi gata a sări, a cânta, a danta cu actorii dupe scenă. INTEMPLARILE zilei Nenorocire. — O dramă familiară s’a întâmplat ori în strada Occiden­tului No. 31. Fetița Olga, în vârsta de 13 ani, a d-lui D. Vasilescu din acea stradă, a băut, din greșeală, o soluțiune de arsenic preparată pen­tru șoareci. Nenorocita fetiță, după dureri crâncene de opt ore,dâ încetat din viață azi noapte la 12 și ju­mătate. Înecat în Dunăre.­­ La 4 octombre trecut, comerciantul Cesare Monti, de nați­onalitate italian și care făcea co­merciu în Galați și Brăila, aflându­­se in Sulina pe bordul vaporului E­­lin Eleni Milas, pe care avea încărcați boi pentru a fi transportați în Italia, pe când voia a observa niște legă­turi a fost aruncat de la spate de un bou in Dunăre și s’a înecat. O societate de hoți.—Poliția din Cra­iova a descoperit o săptămâna trecută o adevărată societate de hoți, care avea în capul lor pe un anume Pa­­raschivescu Acest Paraschivescu, de multă vreme, comitea cele mai în­drăznețe hoții, furând sume însem­nate de bani și bijuterii de mare va­loare de la numeroșii comersanți din indivizi, a­și avea ca complici pe doi Craiova nume Mihai Pătruț și Cos­­tică Țenea, la cari s’au găsit bani și obiecte furate. Azi, toți acești re­­facători sunt prinși și arestați, scrie Ecoul Doljului. Foc la Fetești.—Eri pe la orele 6 și jumătate a isbucnit un mare foc la Fetești. A ars un grajd și doi cai. Pagubele se urcă la peste 10.000 lei. Focul a luat naștere din neglijența vizitiului. Zăpezi mari în Rusia.­Ni se depe­­șeazâ din Petersburg, cu data de 22­1 c.. Mai multe trenuri de pe linia Vias­­ma sunt oprite de zăpezile mari ce au căzut azi; intr’unul din aceste trenuri se află marele duce Nicolae Nicolaievici.—Trenuri de ajutori și lucrători trimeși la fața locului nu au venit pâna astă-seară 22 1. c. ale degaja. Ciclon ucigaș. — Din Cagliari pri­mim, cu data­ de 10 (22) 1. c. urmă­toarele două depeși: O mare furtună s’a deslănțuit a­­laltă­ ori asupra insulei; sunt inundării întreruperi de telegrafe și drumuri de fer pe mai multe puncte; la De­­cino au dărâmat 8 case. La Elmass și Assemini vr’o 50 de case amenință ruina; s’au găsit deja 2 victime. Desastrele cauzate de ciclon sunt imense; jumătatea comunei San Spe­­rato a fost distrusă, se vorbește de 200 de victime. Cu data de 23 i. c. mai primim de­peșa următoare . Până acuma s’au constatat în mod oficial 63 victime ale desastrului din San Sperato ; se socotește că trebue să fie vr’o sută de morți. 300 case au fost distruse, între care și ospețul municipal. Excese anarh­iste. — Din St. Denis primim cu data de 23 Oct. știrea­te­ FOIȚA ZIARULUI «TIMPUL» 2 CONGRESUL PĂCII (Urmare.) Apel către popoare pentru o pe­­tițiune universală în favoarea arbi­­tragiului ; apel către parlamente pentru a obține de la ele rezoluțiuni tot în acest sens, adecă că guvernele lort respective să încheie tratate de arbitragiu permanent, apel către tinerimea din toate țările în vedere de a constitui un fel de franc-mas­­sonerie universală, și alte multe de felul acestora, nu de mai puțină im­portanță. In ceea ce privește princi­­piu și noțiunea naționalităților, con­gresul a însărcinat pe comitetul per­manent al biurourilor internaționale pentru pace, căruia i-a înaintat toate propunerile a le studia și a depune raport la viitorul congres, la a cărui ordine de zi se va aduce chestiunea. In privința declara­ți­uni­lor de res­­bel, în vedere că politica bazată pe principiu­m iui vis pacem para bellum» a dovedit neputința sa, neîmpiedecănd nici unul din marele rezbele moderne, congresul invită pe puterile europene a înlocui această politică cu acea a desarmării mutuale și progresive. A­­poi tot în altă ordine de idei, con­firmând rezoluțiunile congreselor pre­cedente, care neagă dreptul de resboiu, consideră că în starea de lucruri ac­tuale, dacă puterile executive n’ar putea declara resboiu fără autoriza­­țiunea reprezentanților poporului, șansele resboiului s’ar impuțina în mod considerabil, exprima dorința că puterea de a declara resboiu să fie su­primată din toate Constituțiunile. In privința petiționarii universale in favoarea păcei, congresul însărci­nează pe biuroul seu și pe comitetul permanent internațional al păcei de a adresa, în numele său, către po­poare un apel pentru o petiționare universală în favoarea păcei, al că­rui text se reproduce mai la vale. In fine ca propagandă, congresul însărcinează pe biuroul internațional de a studia toate propunerile de pro­pagandă ce i s’au făcut și de a pune în esecutare cât mai neîntârziat din cele măsuri propuse, pe care comi­tetul director al biurourilor le ar găsi utile și practice. Al cincilea congres universal al pă­cei se va ține la Chicago în 1893. Biuroul internațional al păcei se va înțelege cu societățile europene ale păcei, asupra punctului de a se ști, dacă un congres european trebue a­­semenea sa se fie în 1893 înainte sau după congresul universal de la Chi­cago, și pentru a fixa locul în tot cazul Apel către popoare pentru o petiționare universală în favoarea păcei. Europa geme sub greutatea înar­mărilor , mijloacele sale de existență sunt absorbite și distruse fără nici un folos. Ea nu poate îmbunătăți in­­stituțiunile sale sociale. Industriile sale sunt puse în niște condițiuni de inferioritate prin cheltueli neproduc­tive. Starea de nesiguranță în care ne găsim provoacă crize intermitente tot­­dauna mai apropiate. Aceasta este pentru State, ca și pen­tru indivizi, ruina care sosește in grabă; în același timp ea este teroarea familielor amenințate de a perde cele ce le sunt mai scumpe în oribilul mă­cel, care ar fi consecința unei confla­­grațiuni europene. Momentul e suprem! Totul poate fi salvat astă­zi și totul poate fi com­promis mâine, dacă se întârzie a se da conștiinței publice ocaziunea de a scoate un strigăt de alarmă des­tul de puternic pentru a domina zgo­­motul de pregătiri de războiu. Să ne punem dar cu toți la muncă . Bătrâni cari știm din experiență că războiul cheamă războiu, tineri cari nu vrem să fim puși în gura tunului, fe­mei pentru care amenințarea unui rezbel este un vecinie chin. Meseriași ai orașelor cari cerem li­niștea de mâine, agricultori cari ți­nem la secerișurile noastre,­­ toți să ridicăm până la ceruri un glas pu­ternic care se rezolvă într’un singur cuvănt: Pacea ! Pacea pentru fericirea căminelor noastre ! Pacea pentru pâinea noastră de mâine! Pacea pentru ca să putem veni în ajutorul celor ce pătimesc! Francezi, Germani, Ruși, Englezi, Italieni, Austriac! noi nu avem ure personale de potolit unii contra al­tora. Pentru ce ne am măcelări? Dacă vre­unul din noi ar avea a se plânge de o nedreptate a vecinului său, ar recurge la tribunal. Ceea ce e folositor și bun în relațiunile in­dividuale, trebue să fie și in rapor­turile dintre popoare. Să dăm dar o soluțiune pacifică la toate dificultățile care ar putea să ne puc armele în mâini, apoi să ușurăm popoarele de o însemnată parte din sarcinile ce o înarmare ruinătoare le-ar impune. Vom reda ast­fel siguranță tuturor și vom face să înceteze frica unui necunoscut amenințător. La lucru! O petiționare universală să ducă plângerile noastre pentru pace la a­­uzul și la inimile acelora de la care depinde viața a milioane de oameni! Guvernele n’ar ști să dorească răz­boiul care poate să fie funest fie­că­­ruia din ele și ar fi ruina fără doar’ și poate și a invingătorilor și a învinșilor, dar li s’a zis că popoarele lor 11 do­resc, și această eroare este de na­tură a pricinui cele mai îngrozitoare pagube. Să le facem cunoscut adevărul prin­­tr’o petiționare care să fie organizată de societățile de pace în fie­care țară și ca această manifestație să fie des­tul de impunătoare pentru ca să nu le mai rămâe nici o îndoială despre curentul irezistabil care împinge po­poarele la ură contra războiului. Voim fraternitatea prin pace ! Voim bunul traia prin muncă ! Prin mandat la al IV-lea congres universal al pacei. Biuroul congresului și comisiunea biuroului internațional: Louis Ruchonnet, președinte: Elie Ducoman, 1892 se grafică despre un tumult, care s’a produs in timpul unei întruniri anar­h­iste ținute acolo, mai multe per­soane au fost rănite cu focuri de re­volver; patru anarh­iști, intre cari se află și un german au fost arestați. Victima datoriei.­Din Hamburg pri­mim vestea că în urma ranelor pe care le-a primit la marele incendiu a cărui veste ne-a adus-o eri tele­graful, d. Hipping, șeful pompierilor voluntari din Hamburg, a murit. ---------------------OB«------------------­ DIN TOATA LUMEA --------Mașină de sburat Pester Lloyd anunță că ministrul de co­merciu ungar a acordat profesorului de stu­diile matematice de la universitatea din Cluj dr. Ludvic Martin, privilegiul pentru o ma­șină de sburat, pe care inventatorul o nu­mește «aripi plutitoare». --------Expoziția din Chicago. Palatul expoziției,—ne spune o depeșă cu data de 22 Oct., — a fost inaugurat cu o solemnitate. -------------------C3-------------------­ FELURIMI Manuscrisele lui Victor Hugo.— Bi­blioteca națională din Paris e aproape să termine clasarea manuscriselor operelor lui Victor Hugo, publicate in timpul viețeî marelui poet. Fami­lia poetului păstrează încă manu­scrisele operelor publicate după moar­tea sa și pe acele ale unui număr oare-care de opere inedite. In regis­trul Salei manuscriselor, lista ma­nuscriselor lui Victor Hugo pe care le posedă până acum biblioteca na­țională, cuprinde: l’Ane, Angelo, l’An­­năe Terrible, l’Art d’étre grand pere, Bug-Jargal, Ies Burgraves, Ies Chan­sons des Rues et des Bois, les Chants du Crépuscule, les Contemplations, Cromwell, le Dernier jour d’un con­damnă, la Fin de Satan, l’Homme qui rit, l’Introduction â la vie de Shakespeare, la Légende des Siâcles, Lucróce Borgia, Marion Delorme, Mes Fils, les Misérables, Napoléon le Pe­tit, les Chátiments, Notre-Dame de Parishes Orientales, la Pitié supréme, Quatre- Vingt - Treize, Religions et Religion, le Retour de l’Euipereur, le Roi s’amuse, Ruy-Blas, le Thăâtre en liberté, les Travailleurs de la Mer, les Voix intérieures, William Sha­kespeare. Mai lipsesc manuscrisele operelor: Hernani, Maria Tudor, Esmeralda, Han d’Islande, Histoire d’un crime, Odes et Ballades și Quatre vents de l’E’sprit. ȘTIRI MĂRUNTE Linia ferată Craiova-Califat e aproape sfârși­tă. Terasamentul e gata; acum se lucrează cu multă activitate la terminarea podiștelor. La primă­vară se vor așterne șinele, iar la vara viitoare linia va fi pusă în exploatare. INFORMATIUNI L’Indépendance Roumaine află că M. S. Regina este de câte­va zile din nou suferindă. M. S. Regele va fi la Neuwied, lângă Regina, în ziua de 3 Noembre, ani­ vice-președinte. Robert Comtesse, vice-preșe­­dinte ; Félix Moscheres, vice-președinte ; An­gelo Umilia, secretar general ; Louis Perrin, casier ; Dr. Adolphe Richter; Thomas Snape ; Baronesa Bertha de Suttner; La Fontaine; Julie Toussaint; Frédéric Bay­er; Dr. True­­blood ; I. Ciuflea ; General Guaita ; I. Müller ; Mané Goegg ; Emile Arnaud ; N. Fleva ; Dr. A. Gobat; Bella Lockwood ; W. Marcusen; Angelo Mazolloni; Frederic Passy; Hodgson Pratt; Franz Wirth. Cam acestea au fost rezoluțiunile luate de congresul păcei din Berna, inima umanităței, după cum il nu­mesc unii — de această tribună a pa­trioților umanitatei, după cum îi zice alții. Afacerea Alabameî și tribunalul din Geneva (1872) Cea mai celebră pildă de arbitragiu din secolul nostru este cunoscut sub numele a Alabameî. (Vezi Alphonse Rivier, afacerea Alabameî și tribu­nalul din Geneva, Revista Elvețiană 1872). Pentru prima oară, zice d. Ro­­lin-Jacquemyns, o afacere interna­țională de asemenea importanță a fost încredințată în Europa unui colegiu de simpli particulari și instruită de ei in formele considerate în genere la popoarele civilizate ca protectoare ale justiției civile. Desbaterile ce au precedat sentin­ței și înșiși sentința în sine au adus dreptului maritim progrese serioase. (Va urma) --------------------*8--------------------

Next