Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)
1892-10-28 / nr. 237
ANUL AL PATRUSPREZEGELE A. — No. 237 ABONAMENTELE: n țară pe un an .......... 401« „ pe 6 anî........................ ... 20 lei „pe 3 Unii....................... 10 lei Pentru strein State, an «a ....... 501« Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23. Un exemplar IO Bani EDIȚIA A LEOTJA MERIURI 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1892 SANANCIURI și INSERȚII: Linia 30 litere petit pag. IV...................0,41 Beduine ..... . III................1,5p „ .............. * II...................2,50 la Paris avanciurile se primesc la A<e>in Mana», S Plac* da la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DQAMNEi, 23. Un esemplar IO Bani Mull, foarte mult s’a făcut in vremea din urmnă pentru clasele noastre producătoare; industrialii au obținut ocrotirea Statului sub forma a fel de fel de scutiri și avantagii; micilor cultivatori li s'a înlesnit creditul și cumpărarea de pământ; comercianții au căpătat Banca Națională, astăzi cel mai puternic institut de crecit. O singură clasă, deși având să lupte cu multe nevoi, remăsese până acum negligiată ; marii noștri agricultori—arendași și proprietaricultivatori — n’avuseseră parte în desvoltarea și înlesnirea creditului, cu toate că sunt un factor foarte important în producțiunea țării. In cunoscuta-i solicitudine pentru propășirea economiei naționale, guvernul conservator nu putea să nu se gândească la nevoile acestei clase și să nu caute a le ușura, pe cât e în putința Statului s’o facă. In curând, mulțămită inițiativei guvernului, marii noștri agricultori vor avea un institut de credit propriu al lor. Din proiectul de lege alcătuit de ministerul finanțelor, proiect pe care l-am publicat în ultimul nostru număr, s’a putut vedea cât de solid va fi organizat acest institut și cât de folositor va fi el. Fără a îngreuia cât de puțin budgetul Statului—câci constituirea capitalului e lăsată în întregime inițiativei private—Banca agricolă va pune la dispozițiunea marilor cultivatori, in condițiunile cele mai avantagioase, creditul pe care astăzi îl găsesc de multe ori atât de greu și fie scump ; deosebit de aceasta, Banca le va servi de mijlocitor în foarte multe împrejurări, scutindu-i de însemnate cheltueli și de multă pierdere de vreme. Două împrejurări făceau cu deosebire grea pozițiunea agricultorilor noștri: lipsa de bani pentru terminarea recoltelor și neputința de a aștepta prețuri bune pentru productele lor; întâia împrejurare îi silea să se împrumute cu dobânzi grele; cea de a doua îi constrângea să desfacă productele cu orice preț. O bună parte din câștigul ce li se cuvenea agricultorii, erau siliți să-l cedeze astfel cămătarilor și comisionarilor de grâne. Banca agricolă îi va scăpa de amândouă aceste plăgi; ea îi va emancipa de cămătari și le va da putință să vindă productele în condițiile cele mai avantagioase. In temeiul art. 6 din proiectul de lege organică a Băncei, agricultorii proprietari sau arendași se vor putea împrumuta: 1. Pe termen maximum de 9 luni, contra unui gagiu în producte, vite, unelte agricole ori varante, cu sume atingând jumătate din valoarea gagiului. Prin diferite derogări la dreptul comun, împrumutații nu vor fi lipsiți în acest timp de obiectele care construesc gagiul. 2. Pe termen de 100 zile cu simplă poliță girată de trei sau cel puțin două agricultori de o solvabilitate bine cunoscută—întocmai cum neguțătorii se pot împrumuta astăzi la Banca Națională. Cu varantele emise de administrațiunea docurilor, agricultorii de asemenea vor putea găsi bani la Banca lor. 3. In sfârșit, agricultorii vor putea să-și deschidă câmpanii curente. La orice nevoie dar, fie pentru terminarea recoltelor, fie pentru alte trebuințe, agricultorii vor găsi lesne credit la Banca agricolă cu dobândă moderată. O poliță girată de douî agricultori solvabili, ori un gagiu fără deposedare le vor procura banii necesari, și cultivatorii nu vor mai fi siliți să vîndă pe prețuri ele nimic pentru a scăpa de dobânzile ce le iau cămătarii. In afară de creditul ce le deschide, Banca va servi agricultorilor și ca un adevărat mijlocitor și agent. Potrivit aceluiași articol 6 — numerile 4 și 5 — Banca «va efectua plăți sau încasări pentru coruptul agricultorilor cari stau cu ea relațiuni de afaceri și va efectua în comptul lor vînzări sau cumpărări de titluri sau producte agricole ; ea se va însărcina pentru agricultori cu facerea operațiunilor necesare pentru depunerea în docuri a grânelor, precum și pentru îndeplinirea tuturor formalităților relative la garantarea sau vînzarea prin administrațiunea ciocurilor a grânelor intrepozitate».. Numai cine cunoaște starea de azi a lucrurilor poate să aprecieze de câtă osteneală, de câtă pierdere de vreme și de câte cheltueli îi va scuti Banca pe agricultori prin serviciile enumerate la numerile 4 și 5 de sub art. 6 al proiectului. Intr’un curent — prin deschidere de credit eftin și printr’o sumă de înlesniri — Banca agricolă va emancipa pe agricultori și-i va pune in poziție să prospereze. Avantajele pe care proiectul de lege le acordă Băncei, garanțiile legale — numeroase și serioase — pe care le oferă operațiunilor sale, vor face ca să fie subscris foarte repede capitalul de 5 milioane trebuitor pentru înființarea acestui institut, a cărui prosperare e pe deplin asigurată. Nu încape nici o îndoială că Parlamentul se va grăbi să se ocupe, printre cele de întâiai lucrări ale sale, cu proiectul Băncei agricole și să-l transforme în lege. Guvernul și partidul conservator vor aduce astfel un nou și mare serviciu agriculture și prin urmare țărei întregi. ---------——•—ea-------------------Manifestații pentru sufragiul universal în Belgia Bruxelles. 7 Noembre. S’au ținut mai multe întruniri în favoarea sufragiului universal ; s’au rostit discursuri de ațâțară. Numeroși manifestanți au străbătut apoi stradele cu drapele roșii și cântând cântece revoluționare. Uniunea liberală a hotărît să primească pe Regele Marți, la sosirea sa de la Cameră, prin strigăte de: «Trăiască sufragiul universal». TELEGRAME Alegerile italiane Roma, 7 Noembre. Rezultatele cunoscute ale alegerilor : 350 ministeriali, 120 opoziție (moderați și radicali), 30 balotage. Toți miniștrii și șefii parlamentari au fost realeși. Fostul ministru Colombo a fost ales la Milan . d. Barzilai la Roma. D. Cavallotti a căzut la Corteolona. D. Menoti Garibaldi a fost ales. D. Imbriani a căzut, precum și rădică aii Hector Ferrari, Nathan (amicul lui Mazzini), Santini, șeful socialist Costa. Criza din Ungaria. Viena, 7 Noembre. Contele Szapáry, președintele consiliului unguresc, sosit de două zile aoi, a fost primit de două ori de către împăratul ; ei pleacă în timpul serii la Budapesta . Mercury va face clubului liberal declarațiunile promise în privința afacerilor eclesiastice. Budapestei• Corresponded anunță că guvernul nu va lua nici o deciziune în aceste afaceri fără un vot al partidului. Budapesta, 7 Noembre. Opoziția cerând suspendarea ședințelor Camerei pentru cauză de criză ministerială, d. Szilágyi, ministrul de justiție, a răspuns că guvernul rămâne răspunzător atât timp cât membrii cabinetului nu vor fi demisionați din funcțiunile lor. Camera a discutat apoi și a adoptat proiectul de lege asupra înregistrării. Viitoarea ședință s-a fixat pe cercuri. Viena, 7 Noembre. Informațiunile ziarelor in privința demisiunei cabinetului unguresc sunt contradictorii. Cercurile ungurești constată că demisiunea ar fi fost dată, asigură că orice deciziune în această privință depinde de rezultatul conferinței de Miercuri a partidului liberal. Neues Tagblatt asigură că contele Szapáry nu mai este dispus să rămâie în capul cabinetului. Se anunță din toate părțile că înainte de a lua o hotărîre, Coroana va lua părerea oamenilor politici notabili, unguri. Din Sigmaringen Citim în Monitorul Oficial de Duminecă . Luni, 19 curent, la orele 2 și un sfert p. m.. A. Sf. Ducesa d’Edinburg, Logodnica A. S. R. Principelui Ferdinand, precum și Principesele Victoria și Alexandra și Principele Alfred de Marea Britanie și Irlanda, au părăsit Sigmaringen pentru merge să petreacă câteva zile la Conburg. Toți membrii Familiei Regale, doamnele și domnii din suitele Principilor, precum și demnitarii Curței Princiare au însoțit pe Auguștii câietori la gară, luând, in modul cel mai călduros, rămas bun de la A. S. S. Ducesa d’Edinburg și A. S. R. Principesa Maria. Seara a avut loc la Castel un prânz, la care au luat parte toți membrii Familiei Regale, doamnele și domnii din suitele Principilor, înalții funcționari ai administrației Curței Princiare, precum D. du Voigts-Rhetz, numit de curând consul general al Germaniei la Sofia, d. Gr. Olănescu, efor al spitalelor civile, și alții. Marți,20 curent, la orele 2 p. m.,A.S. R. Principesa ereditară de Iohenzollern și AA.L. Principele și Principesa Frideric de Hohenzollern au părăsit asemenea Sigmaringen, fiind însoțiți la gară de M. S. Regele și de toți membrii Familiei Regale, precum și doamnele și domnii din suite. Seara a avut loc un prânz la care au luat parte membrii Familiei Regale, persoanele din suite și funcționarii superiori ai guvernului. și a Cartel de complnri Am anunțat că d. ministru de finanțe a supus desbaterilor consiliului un proiect de lege pentru modificarea legei comptabilităței generale a Statului și a legei asupra organizarea înaltei Curți de compturi. Procurându-ne câteva din nouile dispozițiuni a acestor proiecte, ne grăbim a le da publicitate. După noul proiect de lege asupra comptabilității publice anul financiar începe la 1 Iulie și se finește la 30 Iunie din anul următor, in Joc de 1 Aprilie și 31 Martie. Această inovațiune s’a făcut pentru ca inervalul de timp de la prezentarea budgetului și până la punerea lui în execuțiune să fie de șapte luni și jumătate in loc de patru, cum este acuma. Proiectul reduce cauțiunea casierului central al tesaurului ia de trei ori retribuțiunea anuală, aceasta din cauză că cauțiunea fiind prea mare nu se găsesc persoane capabile pentru a ocupa funcțiunea de casier. Budgetul general al Statului va fi votat de Adunarea deputaților până la finele lui Martie din fiecare an și se va sancționa de Rege înainte de deschiderea exercițiului financiar. Miniștrii vor putea, la marginea creditelor ce le-au fost acordate prin budgetul curent, să facă publicațiuni de licitațiune pentru darea în întreprindere a furniturilor înainte chiar de votarea și punerea în aplicare a budgetului. Contractele definitive nu se vor face decât după sancționarea budgetului. Licitațiunile publice relative la furnituri, la lucrări, la exploatațiuni și la fabricațiuni care nu pot fi supuse fără inconvenient unei concurențe ilimitate, vor fi mărginite între persoanele care vor fi recunoscute capabile de a concura de către administrațiune. Caietul de sarcine va putea fixa un termen pentru primirea de supra oferte asupra prețului rezultat la licitațiune. Ordonanțele ministeriale se vor împărți în viitor in ordonanțe,fie plată și în ordonanțe de delilațiuni. Ordonanțele de plată sunt acele pe care le liberează ministrul direct în profitul seu sau pe numele unuia sau a mai multor creditori ai Statului de delegațiune sunt acele pe care miniștrii autoriză pe ordonatorii secundari să dispună de un credit sau de o porțiune de credit prin mandat de plată emis în profitul său sau pe numele unuia sau a mai multor creditori ai Statului. Regularea definitivă a budgetelor va face obiectul unor legi speciale care se vor prezintă Adunărei deputaților in termen cel mult de șase luni de la închiderea fiecărui exercițiu. Pe lângă comptul general al administrațiunei finance vor se vor publica compturile diferitelor servicii speciale, precum ale cassei de depuneri, ale cassei pensiunilor civile, ale cassei dotației cassei cuprinzând și serviciul pensiunilor militare, ale cassei de credit agricol, ale eforiei spitalelor civile din București și s tu Spiridon din Iași, și în fine ale tuturor administrațiunilor publice a căror budget se votează de Adunarea deputaților. Datoria publică a Statului va face obiectul unui cont special in contul general al administrațiunei financelor. Comptabilitatea tuturor ministerelor trebuește ținută după aceleeașî principii și după indicațiunile primite de la comptabilitatea generală a Statului. Șefii de comptabilitate din diferitele ministere se numesc de miniștrii respectivi in înțelegere cu ministrul de finanțe. Proiectul se ocupă in detaliu cu contabilitatea județelor, contabilitatea comunală, contabilitatea stabilimentelor publice de binefacere, a cassei de depuneri, a camerilor de comerciii și târgurilor de vite. D. ministru de finanțe propune ca noul proiect să se pună in aplicațiune la 1 Aprilie 1893, afară de dispozițiunile privitoare la schimbarea datei anului financiar și la durata exercițiului care vor intra în vigoare la 1 iulie 1891. * * * Ia legea Curtei de corupturi s’au făcut următoarele modificări: Curtea de corupturi ia rând imediat după Curtea de casație și se bucură de aceleași prerogative. Președintele și consilierii Curtei de compturi sunt inamovibili. Ei se numesc de Rege după recomandațiunea ministrului de finance. Modificarea făcută in numirea magistraților Curței este motivată pe faptul că, după Constituție, magistrații și funcționarii sunt numiți de puterea excutivă și că nu există nici o rațiune pentru ca să se facă excepțiune cu numirea magistraților Curței de compturi. Prin faptul inamovibilității membrii Curței de compturi sunt independenți de puterea executivă. Pentru a putea fi numit consilier la Curtea de compturi se cere titlu academic și să fi servit cel puțin cinci ani în finanțe, administrație sau ju tiție ajungând in erarhia serviciului la funcțiunea de director, membru de Curte, prefect de județ etc. Se vor putea numi și netitrați acei cari vor fi îndeplinit 10 ani in aceleași serviciuri . Curtea se compune din un președinte, șase consilieri, șase referendari de clasa I, opt referendari de clasa II și zece referendari de clasa III. Parchetul Curței se compune din un procuror, un substitut, un cap de cancelarie, arhivar și copist. Consilierii Curței de compturi pot fi puși in retragere la varsta de 68 ani. Noul proiect prevede condițiuni de admisibilitate și pentru procuror și pentru referendari. Numirile și înaintările referendarilor se fac numai în virtutea unui concurs. Pentru a fi admis la concurs se cere titlu academic. Noul proiect se ocupă cu forma judecăței corupturilor și, in ceea ce privește revizuirea deciziunilor Curței, s’a admis dreptul de revizuire și asupra compturilor de administrațiune. Prescripțiunea dreptului de revizuire s’a redus la șase luni în loc de două ani, cum este acuma. Vacanțele cele mari ale Curței sunt de doua luni cu începere de la 1 iulie, vacanțele cele mici sunt de 7 zile la Crăciun și 10 zile la Paști. In timpul vacanțelor se deleagă trei consilieri cari pe rând și alternând intre dânșii să expedieze lucrările curente. Președintele are dreptul de priveghere asupra intregei Curți. Noul proiect sporește retribuțiunile personalului. Ultimul capitol al proiectului se ocupă cu modul cum trebue să se facă desființarea actelor depuse și care se vor mai depune în arhhivele Curței de compturi. Acest proiect se va pune în aplicare la 1 Aprilie 1994. N. X. Instructive cele mai noui ale d-lui Nelidov.— Istoricul inzuințelor Rusiei în chestia Dardanelelor. — Scopul lor.— Diplomația să facă ce n’au putut răsboaiele. Abia deunăzi l'hidépendance helge număra, printr’un corespondent al ei din Constantinopol, reînvierea «(Chestiei strimtorilor dintre mijloacele de presiune pe care Rusia le-ar avea împotriva Turciei, și acum ziarul englez Standard și afla că ambasadorul Rusiei la Bosfor, d. Nelidov, a primit deja din Petersburg instrucțiunea să caute a dobândi, în chestia strimtorilor noua concesiune de care corespondentul ziarului belgian vorbea: Rusia cere adică Porții să permită vaselor rusești să poată transporta prin Dardanele și Bosfor și material de războiu fără a mai da de veste. Standard adaugă că, în fața acestei pretenții a Rusiei, Sultanul e nehotărit ce răspuns să dea și se crede că cere mai întâi sfatul puterilor amice. Abia sa împlinit un an — în Septembre — de când guvernul rusesc a dobândit din partea Porții concesiunea ca vasele așa numitei flote rusești voluntare să poată trece prin strîmtori fără să se anunțe și dacă ar avea pe bord soldați nearmați și arestanți. Transportul materialului de răsboiu a râmas insă până acum nepermis. Este o veche dorință aceasta, a Rusiei, de a dobândi trecere liberă prin strîmtori spre marea Neagră, și nu odată ea a încercat realizarea . Cu ocazia tratatului de la 1829 din Adrianopol, apoi prin vestitul tratat defensiv de la Hunkar Iskelessi din anul 1833, Rusia a încercat să dobândească pe de o parte trecere liberă pentru dânsa prin strîmtori, pe de alta să oblige pe Turcia a impedica trecerea vaselor de răsboiu ale celor alte puteri — cu alte cuvinte să prefacă marea Neagră într’un lac rusesc. Scopul acestor încercări, care insă au rămas zadarnice chiar și după ce s’au mai repetat, era ca tot frontul Rusiei de la gurile Dunării până la marea de Azov să se poată asigura împotriva oricărei întreprinderi dușmănoase, și trupele, de care actualmente e nevoie pentru apărarea acestor țărmuri intinse să poată fi întrebuințate în altă parte. Și pentru realizarea acestui scop, Rusia avea și are nevoie înainte de toate de o flotă bună in Marea Neagră, care să facă efectivă oprirea trecerea vaselor altor State prin strimtori. Deja, se știe prea bine, în politica țarului Nicolae intra această aspirație ca un punct foarte de căpetenie și chiar mărturisit pe față. Râsboiul Crimeea a venit, după cum se știe, să pună frâu acestor aspirații ale Rusiei, cel puțin pentru o jumătate de veac. In anul 1871, după denunțarea tratatului din Paris referitor la neutralizarea mării Negre, s’a încheiat așa numitul «tratat al Pontului» prin care s’a permis Rusiei a întreține o flotă de resboiu in Marea Neagra și a construi porturi de resboiu. Acesta era un prim pas. Dar dorința exprimată din nou de Rusia, în tratatul preliminar de la San Stefano, de a dobândi de la Poartă o învoială separată privitoare la libera trecere prin strimtori, a fost ier zădărnicită prin congresuul de la Berlin. De atunci, diplomația rusească încearcă să-și ajungă scopul prin mici etape, mai intaiu a cautat să dobândească libera trecere a vaselor flotei voluntare, apoi libera transportare a materialului de resboiu. După aceasta vor urma vase de resboiu nearmate, care însă se vor arma in Sevastopol, Odessa și Batum cu tunurile și munițiunile pe care le va fi grămădit acolo flota voluntară. Neue freie Prese după care am re«asumat întreagă această stare a chestiune!, se întreabă sfârșind : Oare, dacă vestea gazetei engleze se va adeveri, Europa va privi iarăși