Timpul, noiembrie 1892 (nr. 241-266)

1892-11-26 / nr. 263

ANUL AL PATRU­SPRE­ZECELEA. — No. 263 EDIȚIA A TREIA JOI 26 NOEMBRE (8 DECEMBRE) 1892 ABONAMENTELE ■ țară pe un an......................................40 lei „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 8 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an.........................60 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23. Un exemplar IO Bani un Toumim „Când bate toba la Craiova, aude și Moldova“, zicea cu trufie, acum câte­va zile, d. An. Stolojan la tri­buna congresului liberalilor. O fi fost așa în vremea de de­mult, dar se vede că s’au schimbat lucrurile. Când bate toba la șefie, nu aud nici soldații. Era vorba de cestiunea dotați­­unei Principelui moștenitor. Șeful— ba nu, șefu­l, căci așa s’a exprimat d. Stolojan în discursul ce l’a ros­tit ieri în Cameră— șefii declarară că partidul liberal nu poate să nu voteze dotațiunea, îndată se resculă partidul. Cum se poate una ca aceasta ? A vota ar fi să calce făgăduința dată ale­gătorilor. In zadar, d. D. Sturdza se silea să explice că întregul program de la Iași nu este de­cât un șir de făgăduințe ce se vor călca în pi­cioare de liberali îndată ce vor veni la putere, colectiviștii nu voiră să-l asculte. Se adună comitetul executiv. Aici reîncepu discuțiunea. După multe vorbe se hotărî, prin majoritate de voturi, că senatorii și deputații li­berali vor vota pentru dotațiune. Dar hotărîrile comitetului execu­tiv au aceeași valoare ca poruncile d-lui Sturdza. Soldații declarară că nu se supun. Se ținu dar o nouă întrunire a deputaților și senatori­lor liberali. Intr’un moment, discuțiunea era să degenereze într’o ceartă de ma­hala. După ce se liniștiră puțin spiri­tele, se puse la vot h­otărîrea co­mitetului executiv, care, cu o mare majoritate, fu respinsă. In asemenea condițiuni, nu ’i rămânea comitetului alt­ceva de făcut de­cât să ’și dea demisiunea, și șefului să se ducă cu el. Ce însemnează un șef care, în­tr’o cestiune politică de prima or­dine, nu este ascultat? Ce rol are comitetul executiv, dacă hotărîrile sale sunt nu numai discutate, dar și respinse? D. Sturdza și colegii săi au ju­decat că tot mai bine e să fie șefi, chiar fără autoritate, de­cât nimic. Au înghițit capul — deși nu era auzit — și au lăsat pe fie­care li­ber de a face cum ’i va place. Și ori, la Cameră, am văzut a­­cest spectacol. Deputații liberali votând unii pentru, alții contra, și d. Stolojan declarând că votează pentru, în contra voinței alegăto­rilor săi și numai pentru a se su­pune disciplinei. Frumoasă disciplină! Adevărul este că șefii partidului voiau ca să se știe că ei erau pentru și că în contra voinței lor s’a vo­tat contra. Nici nu se poate o mai meschină machinațiune, o lingușire și tot de odată o amenințare. Intr’o parte, se zice: șefii sunt dinastici, dar armata este antidi­­nastică, și din altă parte se adaugă: cu mare greutate ei pot înfrâna pasiunile rele ce frământă inima li­beralilor, și poate va veni un ceas când șefii vor fi siliți să se supună voinței partidului. Au trecut vremurile acelea când asemenea tertipuri aveau trecere. Neputința liberalilor nu înșală pe nimeni în țară, căci toată lumea vedhe în ce stare de destrăbălare au ajuns. Ei nu mai sunt un partid a­­vând un program, un șef, o disci­plină. Sunt o turmă fără de păstor. Depeșile d-lui V. Ștefănescu, din Turnu-Severin, au atâta autoritate cât hotărîrile d-lui D. Sturdza. Bate toba, dar nu aude nimeni. Lucian. ------------------------------------------­ TELEGRAME Afacerea Panama Paris, 6 Decembre. Com­isiunea de anchetă a ascultat azi pe mai mulți semnatari ai cecurilor confiscate ți cari erau bancheri, ingineri, încasatori. Depunerile lor oferă puțin interes, căci proape toate aceste cecuri au servit a re­a­­numera afaceri industriale. Chestia lucrătorilor in Germania Berlin, 6 Decembre. Răspunzând la o interpelare, d. de Boet­­ticher a declarat că guvernele federale nu au hotărît măsurile de luat relativ la ches­tiunea lucrătorilor. In vederea insuficienței corporațiunilor, se proiectează crearea, pentru toate meșteșugurile, a unor consilii de lucră­­tori, cu atribuțiuni mai întinse, mai cu seamă în privința condițiunilor ucenicilor. Antisemitul Ahlwardt ales în Reichstag Berlin, 6 Decembre. La salotagiul din Arnswald Friedberg, d. Ahlwaldt a obținut până la 3 după prânz 103 000 voturi. Concurentul séu d. Drawe are 3075. Modificări de impozite în Germania Berlin, 6 Decembre. Consiliul federal a aprobat modificarea im­pozitelor asupra berii, alcoolurilor și bursei, dar se asigura că a modificat în mod e­­sențial proiectul guvernului. Sporirea efectivului de pace în Austria Viena, 6 Decembre. împăratul a aprobat sporirea de la 1 Ia­nuarie a efectivului de pace cu 25 regi­­minte de infanterie, adică 95 oameni de com­panie. De la conferința monetară Bruxelles, 6 Decembre. D. Rivere Wilson a făcut un raport im­portant conferinței monetare. D. de Rotschild a retras în urmă propunerile sale. Cholera Budapesta. 6 Decembre. S’au constatat în ultimele 24 ore 4 cazuri de h­oleră și 1 deces. Boala perzăndu-ți caracterul epidemic, mi­nistrul de interne a ordonat suprimarea vi­zitei medicale și a desinfectărei voiajorilor și bagajelor la ieșirea din oraș. Congresul Statelor­ Unite americane Washington, 6 Decembre. Congresul s’a întrunit. La Camera reprezentanților s’a prezintat un bil, pentru emisiunea de 75 milioane do­­lari de obligațiuni amortizabile după voința guvernului, în timp de 10 ani. Produsul va servi să acopere deficitul tesaurului. Intre soldați unirea e perfectă pentru.........a nu asculta de șe­ful sau de șefii lor. Em­, d. Stolojan, care s’a arătat, odată mai mult, în discursul său, un adevărat om de Stat, a votat pentru dotațiune. Astăzi sau mâne, d-nii D. Stur­dza și E- Stătescu, cari s’au pro­nunțat pentru legea aceasta, cari au conjurat pe membrii partidu­lui de a nu face dintr’o chestiune națională o chestiune de partid, vor vota dotațiunea la Senat. Deci, între soldați, unire există poate; dar unitatea de idei nu există în partidul liberal, nici programul de la Iași, nici pro­clamarea șefului n’au putut crea nici disciplina, nici direcțiune- Aceasta era de demonstrat. ------------------------------------­ POLITICA Partidul liberal s-a afirmat în Cameră. Eri, mai toți liberalii au votat în contra listei civile a Principe­lui moștenitor. Și ei nici nu pot măcar invoca, în favoarea lor, acea circumstanță atenuantă că au fost siliți să așeze de această armă pentru a com­bate guvernul; căci proiectul de lege nu era al guvernului, el ve­nise din inițiativa parlamentară, și nimic nu împedica pe liberali de a pune semnăturile lor ală­turi cu acelea ale conservato­rilor. Deci nu au votat legea, pentru că dânșii au fost în contra ei.Ne înșelasem când ziceam mai alaltă-erî că nu există unire în rândurile adversarilor noștri. Năravuri colectiviste Câte­va rânduri publicate alaltă­ieri în Voința Națională sunt de a­­juns pentru a demonstra cum pro­cedează colectiviștii pentru a în­temeia legendele și cum acești oa­meni nu se sfiesc să falsifice cu­vintele spre a falsifica mai târziu istoria. Calpuzanlâcul, despre care vom vorbi, nu prea are importanță, un fleac, dar nu voim să -l trecem e cu vederea, pentru că asemenea ca­zuri se întâmplă zilnic în ziarele partidului liberal. Dând seamă despre procesul d-nei Alexianu și despre reguizitorul pro­curorului general, reporterul Vo­inței pune în gura d-lui Populeanu niște cuvinte foarte aspre la adresa d-lui H. Catargiu, fostul judecător însărcinat cu instruirea afacerei, a­­cuzându-l că a dat probă de o in­capacitate vădită. Notați bine, că reporterul, care scria aceste cuvinte, asistase la pro­ces și era prin urmare chemat să facă o dare de seamă fidelă, cins­tită a celor petrecute și rostite în ședință. Ce se dovedește? Procurorul general nu a spus ab­solut nimic în contra d-lui H. Ca­targiu ! Cele scrise de« Voința Na­țională» în această privință sunt min­ciuni ! Precum au procedat ieri, adăo­­gând într’o dare de seamă cuvinte ce n’au fost rostite, tot ast­fel au procedat mereu colectiviștii într’o zi acuzând pe d. Lahovari că ar fi strigat: «Mitraillez-moi cette ca­naille», în alta învinovățind pe d. P. Carp că ar fi declarat că idealul său politic ar fi să guverneze țara cu Regele și dorobanțul. Peste o lună, doar cel mult, cu­vintele, pe care d. Populeanu nu le-a rostit, vor deveni legendă și colectiviștii, vorbind despre d. H. Catargiu, îl vor denumi fără sfială «prezidentul declarat incapabil chiar de procurorul general al regimului». Intr’o presă ce se respectă, re­porterul, care a comis acest fals, ar fi dat afară in 24 ore; în presa colectivistă reporterul așteaptă complimentele falsificator șefilor și mărirea salariului. Elzevir. UN RĂSPINS Confrații noștri de la Lupta au ciudata pretențiune de a da ori­ ce fel de știri, ori­cât de neexacte, fără ca să fie permis cui­va a le desminți. Așa, de pildă, Lupta dedea seamă, mai de­ună­zi, de o întrunire care nici n’avusese loc și publica chiar discur­suri care nu se rostiseră. Tot Lupta anunța că guvernul și majoritatea vor împedica pe o poziție de a vorbi în chestiunea dotațiunei, că se va cere urcarea sumei de 300.000 lei la o sumă mai mare, că Regele este bol­nav, că Majestatea Sa va abdica. Noi ne am permis a spune în mod cât se poate de cuviincios că aceste știri sunt neexacte; ei bine, se vede că n’avem acest drept, căci Lupta s’a înfuriat pe noi și ne gratifică cu injultele cele mai alese din vocabu­larul ei. Lupta a mai susținut că d. deputat Lămotescu a votat alb la alegerea biu­­roului. Confrații noștri ar fi fost negreșit în drept să susțină informațiunea lor cu dovezi, fără ca noi să ne fi supă­rat intru nimic de aceasta. Insă, cu acea urbanitate de limbagiu, care ca­racterizează organul radical, Lupta ne tratează pe noi de mincinoși, când noi putem dovedi și suntem gata a face această probă, că, în ziua alege­re! președintelui Camerei, d. Lămo­tescu se afla la Craiova. Furia Luptei a ajuns însă la culme în numărul de o­seară în desminți­­rea ce dă unei informațiuni a Tim­pului de acum un an. Timpul, răspunzând pe atunci zia­relor opozițiunei, declara de neexactă știrea dată de acele ziare că abisol­­varea Corpurilor legiuitoare ar fi fost obținută de d. Catargiu în urma in­sistențelor E. S. d-lui Goluchovski, ministrul Austro-Ungariei», știre pe care ele o puneau în legătură cu pro­iectul de noui apanagii. Desmințirea noastră privea întreaga informație a acelor ziare și o dădu­sem cu temeiü, atât in ce privește pretinsa intervențiune a d-lui Golu­chovski cât și cestiunea dotațiunei, căci, până aproap­e acum două luni, când s’au hotărît epoca și condițiu­­nile căsătoriei Prințului moștenitor, nu se vorbise de dotațiune și nici până astăzi nu știm să fi fost vre-o­dată vorbă de..... apanage. Aceasta nu împiedică pe Lupta de a ne trata, in limbagiul ei ales, de înșelători și de hoți. Am ruga pe confrații noștri să re­zerve aceste epitete pentru cei cari au obiceiul de a fura bani adunați prin subsscripțiuni cu o destinațiune specială, fugind din țară cu acești bani și cari se hraneau din fondu­rile secrete, după mărturisirea miniș­trilor liberali, pe cari îi înjura. Presupunem că Lupta știe că aceș­tia nu se află în rândurile noastre. --------------------heb---------------------­foarte netă relativ la dispozițiunile pacifice ale cabinetului. Prezența în cabinet a ministrului anterior al a­­facerilor străine arată că nimic nu s’a schimbat în politica exterioară. Puține jurnale au făcut pănă a­­cum vr’o apreciere relativă la noul cabinet. Primirea organelor moderate este simpatică; jurnalele opozițiunei zic că e un fel de spoială. Le Matin crede că d. Richot a ales pe d. Siegfried la comerț, pentru că noul ministru, ca liber-schimbist moderat, va apăra învoiala franco­­elvețiană, apărând suceptibilitățile protecționiste. Les Débats insistă asupra integri­­tății de caracter a d-lui Ribot și speră că de acum înainte guvernul va fi mai ferm, mai consecvent­, mai unit. Cercurile parlamentare cred că dacă d. Loubet lua cultele, noul cabinet ar fi fost asigurat de o atitudine bine-voitoare din partea dreptei. Dar se anunță în mod ofi­cios că d. Loubet și a exprimat do­rința de a se însărcina numai cu ministerul de interne, cultele ar tre­bui reunite cu instrucția pubică. MI MINISTER MHZ Miniștrii cei vechi și miniștrii cei noui. — Declarațiile noului cabinet. — Politica exterioară. — Voci din presa franceză. Două telegrame ne au adus vestea că noul minister francez s’a consti­tuit în sfârșit, sub preșidenția d-lui Richot. După cum s’a văzut, afară de d. Ri­card, ministrul justiției, care a con­tribuit atât de mult ca să se dea a­­facerei Panama dimensiunile la care a ajuns — și afară de d. Roche, fost ministru de comerț, toți cei­l­alțî foști miniștri, — d’impreună cu d. Lou­­bet, — au reintrat în noua combina­ție. D. Burgeois a schimbat portofo­liul instrucției cu cel al justiției, — iar miniștrii noui sunt d-niî Charles Dupuy (instrucție) și Siegfried (co­merț). Ministerul Loubet a guvernat de la 15 (27) Februarie, anul acesta, până la 5 Decembre, adică ceva mai mult de nouă luni. Cu data de ieri, 6 Decembre, pri­mim din Paris telegrama următoare, D. Carnot a semnat decretul de nu­mire a nouilor miniștri și a prezidat noul consiliu. Declarațiunea cabinetului se va face Camerelor Jour și va fi foarte fermă sub raportul principiilor de separa­­țiune a puterilor judiciară și legis­lativă. Guvernul va accepta discutarea i­­mediată a interpelării, care se va face în această privință, îndată după de­clarațiunea ministerială. In ceea ce privește politica străină, guvernul va afirma existența bunelor raporturi ale Franței cu toate națiunile: ea va fi BULGARIA Am avut ori fericita ocaziune de a întâlni și a vorbi cu un diplomat bul­gar,—care trecea prin capitală,—asu­pra sgomotelor confirmate și de zia­rul Svoboda, organul d-lui Stambulov, cu privire la revizuirea sau, mai bine zis la modificarea unor anumite puncte din Constituția bulgară. * 9 * Scopul principal al acestei revizuiri este rezolvarea cestiunei căsătoriei Prințului Ferdinand. După Constituția bulgară, copiii Prințului trebue să îmbrățișeze religia țarei. Această con­diție a Constituției bulgare este pie­dica cea mai grea la o eventuală că­sătorie a Prințului cu o prințesă ca­tolică, și de aceea guvernul d-lui Stambulov vrea s-o modifice lăsând Prințului Ferdinand latitudinea ab­solută în cestiunea religiei copiilor lui. Se afirmă chiar că imediat ce se va modifica Constituția Bulgară în acest sens, Prințul Ferdinand se va căsători, probabil cu fiica ducelui de Parma. * 9 * O altă modificare va fi cea urmă­toare . După Constituția bulgară, Prințul Bulgariei nu poate purta alt titlu de­cât acel de Alteță Serenissimă. A­­cesta se va schimba prin titlul de Alteță Regală pe care îl și poartă deja Prințul Ferdinand al Bulgariei. Afară de aceasta, se va reduce și numărul deputaților bulgari de la 300 la 150, alegându-se un deputat la 20,000 de alegători în loc de la 10,000, cum e acum. Se vor crea și două ministere noui, unul de domenii și altul de lucrări publice. Până acum ministerul domeniilor și acel al lucrărilor publice erau re­­prezintate prin câte o secțiune ata­șată la ministerul finanțelor. * * * Acestea sunt modificările princi­pale care se vor aproba de­sigur de Constituanta bulgară ce se va con­voca probabil peste o lună de zile. Această Constituantă va fi compusă din 600 de membri, fie­care din ei alegându-se de câte 5000 de alegă­tori. Mandatul actualei Sobranii expiră la 15 Decembre. P.

Next