Timpul, noiembrie 1892 (nr. 241-266)
1892-11-26 / nr. 263
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. — No. 263 EDIȚIA A TREIA JOI 26 NOEMBRE (8 DECEMBRE) 1892 ABONAMENTELE ■ țară pe un an......................................40 lei „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 8 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an.........................60 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23. Un exemplar IO Bani un Toumim „Când bate toba la Craiova, aude și Moldova“, zicea cu trufie, acum câteva zile, d. An. Stolojan la tribuna congresului liberalilor. O fi fost așa în vremea de demult, dar se vede că s’au schimbat lucrurile. Când bate toba la șefie, nu aud nici soldații. Era vorba de cestiunea dotațiunei Principelui moștenitor. Șeful— ba nu, șeful, căci așa s’a exprimat d. Stolojan în discursul ce l’a rostit ieri în Cameră— șefii declarară că partidul liberal nu poate să nu voteze dotațiunea, îndată se resculă partidul. Cum se poate una ca aceasta ? A vota ar fi să calce făgăduința dată alegătorilor. In zadar, d. D. Sturdza se silea să explice că întregul program de la Iași nu este decât un șir de făgăduințe ce se vor călca în picioare de liberali îndată ce vor veni la putere, colectiviștii nu voiră să-l asculte. Se adună comitetul executiv. Aici reîncepu discuțiunea. După multe vorbe se hotărî, prin majoritate de voturi, că senatorii și deputații liberali vor vota pentru dotațiune. Dar hotărîrile comitetului executiv au aceeași valoare ca poruncile d-lui Sturdza. Soldații declarară că nu se supun. Se ținu dar o nouă întrunire a deputaților și senatorilor liberali. Intr’un moment, discuțiunea era să degenereze într’o ceartă de mahala. După ce se liniștiră puțin spiritele, se puse la vot hotărîrea comitetului executiv, care, cu o mare majoritate, fu respinsă. In asemenea condițiuni, nu ’i rămânea comitetului altceva de făcut decât să ’și dea demisiunea, și șefului să se ducă cu el. Ce însemnează un șef care, într’o cestiune politică de prima ordine, nu este ascultat? Ce rol are comitetul executiv, dacă hotărîrile sale sunt nu numai discutate, dar și respinse? D. Sturdza și colegii săi au judecat că tot mai bine e să fie șefi, chiar fără autoritate, decât nimic. Au înghițit capul — deși nu era auzit — și au lăsat pe fiecare liber de a face cum ’i va place. Și ori, la Cameră, am văzut acest spectacol. Deputații liberali votând unii pentru, alții contra, și d. Stolojan declarând că votează pentru, în contra voinței alegătorilor săi și numai pentru a se supune disciplinei. Frumoasă disciplină! Adevărul este că șefii partidului voiau ca să se știe că ei erau pentru și că în contra voinței lor s’a votat contra. Nici nu se poate o mai meschină machinațiune, o lingușire și tot de odată o amenințare. Intr’o parte, se zice: șefii sunt dinastici, dar armata este antidinastică, și din altă parte se adaugă: cu mare greutate ei pot înfrâna pasiunile rele ce frământă inima liberalilor, și poate va veni un ceas când șefii vor fi siliți să se supună voinței partidului. Au trecut vremurile acelea când asemenea tertipuri aveau trecere. Neputința liberalilor nu înșală pe nimeni în țară, căci toată lumea vedhe în ce stare de destrăbălare au ajuns. Ei nu mai sunt un partid având un program, un șef, o disciplină. Sunt o turmă fără de păstor. Depeșile d-lui V. Ștefănescu, din Turnu-Severin, au atâta autoritate cât hotărîrile d-lui D. Sturdza. Bate toba, dar nu aude nimeni. Lucian. ------------------------------------------ TELEGRAME Afacerea Panama Paris, 6 Decembre. Comisiunea de anchetă a ascultat azi pe mai mulți semnatari ai cecurilor confiscate ți cari erau bancheri, ingineri, încasatori. Depunerile lor oferă puțin interes, căci proape toate aceste cecuri au servit a reanumera afaceri industriale. Chestia lucrătorilor in Germania Berlin, 6 Decembre. Răspunzând la o interpelare, d. de Boetticher a declarat că guvernele federale nu au hotărît măsurile de luat relativ la chestiunea lucrătorilor. In vederea insuficienței corporațiunilor, se proiectează crearea, pentru toate meșteșugurile, a unor consilii de lucrători, cu atribuțiuni mai întinse, mai cu seamă în privința condițiunilor ucenicilor. Antisemitul Ahlwardt ales în Reichstag Berlin, 6 Decembre. La salotagiul din Arnswald Friedberg, d. Ahlwaldt a obținut până la 3 după prânz 103 000 voturi. Concurentul séu d. Drawe are 3075. Modificări de impozite în Germania Berlin, 6 Decembre. Consiliul federal a aprobat modificarea impozitelor asupra berii, alcoolurilor și bursei, dar se asigura că a modificat în mod esențial proiectul guvernului. Sporirea efectivului de pace în Austria Viena, 6 Decembre. împăratul a aprobat sporirea de la 1 Ianuarie a efectivului de pace cu 25 regiminte de infanterie, adică 95 oameni de companie. De la conferința monetară Bruxelles, 6 Decembre. D. Rivere Wilson a făcut un raport important conferinței monetare. D. de Rotschild a retras în urmă propunerile sale. Cholera Budapesta. 6 Decembre. S’au constatat în ultimele 24 ore 4 cazuri de holeră și 1 deces. Boala perzăndu-ți caracterul epidemic, ministrul de interne a ordonat suprimarea vizitei medicale și a desinfectărei voiajorilor și bagajelor la ieșirea din oraș. Congresul Statelor Unite americane Washington, 6 Decembre. Congresul s’a întrunit. La Camera reprezentanților s’a prezintat un bil, pentru emisiunea de 75 milioane dolari de obligațiuni amortizabile după voința guvernului, în timp de 10 ani. Produsul va servi să acopere deficitul tesaurului. Intre soldați unirea e perfectă pentru.........a nu asculta de șeful sau de șefii lor. Em, d. Stolojan, care s’a arătat, odată mai mult, în discursul său, un adevărat om de Stat, a votat pentru dotațiune. Astăzi sau mâne, d-nii D. Sturdza și E- Stătescu, cari s’au pronunțat pentru legea aceasta, cari au conjurat pe membrii partidului de a nu face dintr’o chestiune națională o chestiune de partid, vor vota dotațiunea la Senat. Deci, între soldați, unire există poate; dar unitatea de idei nu există în partidul liberal, nici programul de la Iași, nici proclamarea șefului n’au putut crea nici disciplina, nici direcțiune- Aceasta era de demonstrat. ------------------------------------ POLITICA Partidul liberal s-a afirmat în Cameră. Eri, mai toți liberalii au votat în contra listei civile a Principelui moștenitor. Și ei nici nu pot măcar invoca, în favoarea lor, acea circumstanță atenuantă că au fost siliți să așeze de această armă pentru a combate guvernul; căci proiectul de lege nu era al guvernului, el venise din inițiativa parlamentară, și nimic nu împedica pe liberali de a pune semnăturile lor alături cu acelea ale conservatorilor. Deci nu au votat legea, pentru că dânșii au fost în contra ei.Ne înșelasem când ziceam mai alaltă-erî că nu există unire în rândurile adversarilor noștri. Năravuri colectiviste Câteva rânduri publicate alaltăieri în Voința Națională sunt de ajuns pentru a demonstra cum procedează colectiviștii pentru a întemeia legendele și cum acești oameni nu se sfiesc să falsifice cuvintele spre a falsifica mai târziu istoria. Calpuzanlâcul, despre care vom vorbi, nu prea are importanță, un fleac, dar nu voim să -l trecem e cu vederea, pentru că asemenea cazuri se întâmplă zilnic în ziarele partidului liberal. Dând seamă despre procesul d-nei Alexianu și despre reguizitorul procurorului general, reporterul Voinței pune în gura d-lui Populeanu niște cuvinte foarte aspre la adresa d-lui H. Catargiu, fostul judecător însărcinat cu instruirea afacerei, acuzându-l că a dat probă de o incapacitate vădită. Notați bine, că reporterul, care scria aceste cuvinte, asistase la proces și era prin urmare chemat să facă o dare de seamă fidelă, cinstită a celor petrecute și rostite în ședință. Ce se dovedește? Procurorul general nu a spus absolut nimic în contra d-lui H. Catargiu ! Cele scrise de« Voința Națională» în această privință sunt minciuni ! Precum au procedat ieri, adăogând într’o dare de seamă cuvinte ce n’au fost rostite, tot astfel au procedat mereu colectiviștii într’o zi acuzând pe d. Lahovari că ar fi strigat: «Mitraillez-moi cette canaille», în alta învinovățind pe d. P. Carp că ar fi declarat că idealul său politic ar fi să guverneze țara cu Regele și dorobanțul. Peste o lună, doar cel mult, cuvintele, pe care d. Populeanu nu le-a rostit, vor deveni legendă și colectiviștii, vorbind despre d. H. Catargiu, îl vor denumi fără sfială «prezidentul declarat incapabil chiar de procurorul general al regimului». Intr’o presă ce se respectă, reporterul, care a comis acest fals, ar fi dat afară in 24 ore; în presa colectivistă reporterul așteaptă complimentele falsificator șefilor și mărirea salariului. Elzevir. UN RĂSPINS Confrații noștri de la Lupta au ciudata pretențiune de a da ori ce fel de știri, oricât de neexacte, fără ca să fie permis cuiva a le desminți. Așa, de pildă, Lupta dedea seamă, mai deunăzi, de o întrunire care nici n’avusese loc și publica chiar discursuri care nu se rostiseră. Tot Lupta anunța că guvernul și majoritatea vor împedica pe o poziție de a vorbi în chestiunea dotațiunei, că se va cere urcarea sumei de 300.000 lei la o sumă mai mare, că Regele este bolnav, că Majestatea Sa va abdica. Noi ne am permis a spune în mod cât se poate de cuviincios că aceste știri sunt neexacte; ei bine, se vede că n’avem acest drept, căci Lupta s’a înfuriat pe noi și ne gratifică cu injultele cele mai alese din vocabularul ei. Lupta a mai susținut că d. deputat Lămotescu a votat alb la alegerea biuroului. Confrații noștri ar fi fost negreșit în drept să susțină informațiunea lor cu dovezi, fără ca noi să ne fi supărat intru nimic de aceasta. Insă, cu acea urbanitate de limbagiu, care caracterizează organul radical, Lupta ne tratează pe noi de mincinoși, când noi putem dovedi și suntem gata a face această probă, că, în ziua alegere! președintelui Camerei, d. Lămotescu se afla la Craiova. Furia Luptei a ajuns însă la culme în numărul de oseară în desmințirea ce dă unei informațiuni a Timpului de acum un an. Timpul, răspunzând pe atunci ziarelor opozițiunei, declara de neexactă știrea dată de acele ziare că abisolvarea Corpurilor legiuitoare ar fi fost obținută de d. Catargiu în urma insistențelor E. S. d-lui Goluchovski, ministrul Austro-Ungariei», știre pe care ele o puneau în legătură cu proiectul de noui apanagii. Desmințirea noastră privea întreaga informație a acelor ziare și o dădusem cu temeiü, atât in ce privește pretinsa intervențiune a d-lui Goluchovski cât și cestiunea dotațiunei, căci, până aproape acum două luni, când s’au hotărît epoca și condițiunile căsătoriei Prințului moștenitor, nu se vorbise de dotațiune și nici până astăzi nu știm să fi fost vre-odată vorbă de..... apanage. Aceasta nu împiedică pe Lupta de a ne trata, in limbagiul ei ales, de înșelători și de hoți. Am ruga pe confrații noștri să rezerve aceste epitete pentru cei cari au obiceiul de a fura bani adunați prin subsscripțiuni cu o destinațiune specială, fugind din țară cu acești bani și cari se hraneau din fondurile secrete, după mărturisirea miniștrilor liberali, pe cari îi înjura. Presupunem că Lupta știe că aceștia nu se află în rândurile noastre. --------------------heb---------------------foarte netă relativ la dispozițiunile pacifice ale cabinetului. Prezența în cabinet a ministrului anterior al afacerilor străine arată că nimic nu s’a schimbat în politica exterioară. Puține jurnale au făcut pănă acum vr’o apreciere relativă la noul cabinet. Primirea organelor moderate este simpatică; jurnalele opozițiunei zic că e un fel de spoială. Le Matin crede că d. Richot a ales pe d. Siegfried la comerț, pentru că noul ministru, ca liber-schimbist moderat, va apăra învoiala francoelvețiană, apărând suceptibilitățile protecționiste. Les Débats insistă asupra integrității de caracter a d-lui Ribot și speră că de acum înainte guvernul va fi mai ferm, mai consecvent, mai unit. Cercurile parlamentare cred că dacă d. Loubet lua cultele, noul cabinet ar fi fost asigurat de o atitudine bine-voitoare din partea dreptei. Dar se anunță în mod oficios că d. Loubet și a exprimat dorința de a se însărcina numai cu ministerul de interne, cultele ar trebui reunite cu instrucția pubică. MI MINISTER MHZ Miniștrii cei vechi și miniștrii cei noui. — Declarațiile noului cabinet. — Politica exterioară. — Voci din presa franceză. Două telegrame ne au adus vestea că noul minister francez s’a constituit în sfârșit, sub preșidenția d-lui Richot. După cum s’a văzut, afară de d. Ricard, ministrul justiției, care a contribuit atât de mult ca să se dea afacerei Panama dimensiunile la care a ajuns — și afară de d. Roche, fost ministru de comerț, toți ceilalțî foști miniștri, — d’impreună cu d. Loubet, — au reintrat în noua combinație. D. Burgeois a schimbat portofoliul instrucției cu cel al justiției, — iar miniștrii noui sunt d-niî Charles Dupuy (instrucție) și Siegfried (comerț). Ministerul Loubet a guvernat de la 15 (27) Februarie, anul acesta, până la 5 Decembre, adică ceva mai mult de nouă luni. Cu data de ieri, 6 Decembre, primim din Paris telegrama următoare, D. Carnot a semnat decretul de numire a nouilor miniștri și a prezidat noul consiliu. Declarațiunea cabinetului se va face Camerelor Jour și va fi foarte fermă sub raportul principiilor de separațiune a puterilor judiciară și legislativă. Guvernul va accepta discutarea imediată a interpelării, care se va face în această privință, îndată după declarațiunea ministerială. In ceea ce privește politica străină, guvernul va afirma existența bunelor raporturi ale Franței cu toate națiunile: ea va fi BULGARIA Am avut ori fericita ocaziune de a întâlni și a vorbi cu un diplomat bulgar,—care trecea prin capitală,—asupra sgomotelor confirmate și de ziarul Svoboda, organul d-lui Stambulov, cu privire la revizuirea sau, mai bine zis la modificarea unor anumite puncte din Constituția bulgară. * 9 * Scopul principal al acestei revizuiri este rezolvarea cestiunei căsătoriei Prințului Ferdinand. După Constituția bulgară, copiii Prințului trebue să îmbrățișeze religia țarei. Această condiție a Constituției bulgare este piedica cea mai grea la o eventuală căsătorie a Prințului cu o prințesă catolică, și de aceea guvernul d-lui Stambulov vrea s-o modifice lăsând Prințului Ferdinand latitudinea absolută în cestiunea religiei copiilor lui. Se afirmă chiar că imediat ce se va modifica Constituția Bulgară în acest sens, Prințul Ferdinand se va căsători, probabil cu fiica ducelui de Parma. * 9 * O altă modificare va fi cea următoare . După Constituția bulgară, Prințul Bulgariei nu poate purta alt titlu decât acel de Alteță Serenissimă. Acesta se va schimba prin titlul de Alteță Regală pe care îl și poartă deja Prințul Ferdinand al Bulgariei. Afară de aceasta, se va reduce și numărul deputaților bulgari de la 300 la 150, alegându-se un deputat la 20,000 de alegători în loc de la 10,000, cum e acum. Se vor crea și două ministere noui, unul de domenii și altul de lucrări publice. Până acum ministerul domeniilor și acel al lucrărilor publice erau reprezintate prin câte o secțiune atașată la ministerul finanțelor. * * * Acestea sunt modificările principale care se vor aproba desigur de Constituanta bulgară ce se va convoca probabil peste o lună de zile. Această Constituantă va fi compusă din 600 de membri, fiecare din ei alegându-se de câte 5000 de alegători. Mandatul actualei Sobranii expiră la 15 Decembre. P.