Timpul, decembrie 1892 (nr. 267-291)
1892-12-04 / nr. 270
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. No. 270 EDIȚIA TRIEIA CÂȚI SUNTEM? Iată o întrebare pe care mai toți am făcut’o. Oameni de Stat, bărbați politici, invățați, financiari, economiști, ziariști, negustori, ingineri, simpli particulari, toți, la un moment dat, ne-am întrebat: câți Români trăim în România liberă ? Este o curiozitate firească din partea tuturor. Ce plan politic, ce calcule financiare, ce studii economice, ce întreprinderi comerciale se pot face dacă nu se știe câți suntem în această țară? In lipsa acestui element, ce bază pot avea statisticele noastre ? Această cestiune mi se pare n’a fost studiată în destul, deși a preocupat pe toți. De aceea, când întrebăm: câți suntem? ni se răspunde prin cifrele cele mai fantastice. D. P. S. Aurelian pretinde că în 1844 erau 3.578.951 Români, că în 1854 erau 4.000.000 în capete și că în 1857 erau 4.424.961. Această cifră din urmă este aceea arătată de d. Marțian ca rezultând din recensământul de la 1859. In 1867, Almanahhul Gotha fixează cifra poporațiunei noastre la 3.864.848 suflete, și, în 1869, la 4.605.510 suflete. Elise Redus, in 1875, indică 5.234.000 suflete, iar d. Meyer, în 1889, ne dă cifra de 6.218.000 Români. După toate aceste cifre, cu drept curent întrebăm: câți suntem? Trei, patru, cinci sau șase milioane? S’a dovedit că recensământul d-lui Marțian nu este câtuși de puțin exact. Nu au dat nici o valoare cifrele care s’au produs în urmă și care nu sunt altceva decât recensământul d-lui Marțian plus excedentul de populațiune ce lam avut în fiecare an. Un plus chiar adevărat adăogat cu o sumă închipuită, nu poate da un rezultat exact. De curând, d. D. Sturdza, într’un studiu publicat în Revista Nouă, sub titlul Europa, Rusia și România, s’a încercat a fixa numărul poporațiunei noastre. Șeful liberalilor a procedat în modul următor: A zis: cunosc numărul contribuabililor din toată țara și acela al contribuabililor din toate orașele. Dacă pot să’mî procur numărul locuitorilor dintr’un oraș, ușor void putea calcula cifra poporațiunei țărei. D. Sturdza a luat clar poporațiunea din București și a găsit că reprezintă cifra contribuabililor înmulțită prin 7. Prin urmare, a conchis d-sa, dacă vom înmulți prin 7 numărul cunoscut al contribuabililor din toată țara, vom avea cifra poporațiunei, cifră care va fi chiar mai prejos de adevăr. ’Și-a făcut înmulțirea și a găsit, pentru anul 1886, o poporațiune de 6.287.050 suflete. Nu trebue multă pătrundere pentru a vedea cât de greșite sunt asemenea calcule și ușor s’ar putea dovedi d-lui Sturdza că nu există nici o proporțiune între creșterea numărului contribuabililor și acela al poporațiunei. Mai târziu, în 1890, s-a făcut o încercare de recensământ la ministerul de domenii, o încercare nu tocmai științifică, dar care nu e fără merite. Acest recensământ fixează numărul Românilor la 5.038.000 suflete. Am auzit pe mulți strigând: este peste putință; suntem mai mulți. Unii, spre a susține teza lor, zic că prin o simplă regulă de trei se poate vedea numaidecât neexactitatea recensământului de la 1890. In adevăr, zic ei, cunoaștem cifra căsătoriilor, a nașterilor, a deceselor în toate statele europene și la noi. Prin acest mijloc, putem afla câți suntem. Și, luând poporațiunea Franței, spre pildă, numărul căsătoriilor, al nașterilor și al deceselor din Franța și de la noi fac calcule și scot că în România sunt peste 7.000.000 locuitori. Dar este știut că 5 meri plus 7 pruni nu fac nici 12 meri nici 12 pruni, ci tot 5 meri și 7 pruni. Tot astfel pentru regula de trei, despre care este vorba aici. Ca să dea un rezultat, trebuie ca țările ce se compară să aibă aceeași densitate, aceeași nupțialitate, aceeași natalitate, aceeași mortalitate, Ori, nu este cazul pentru Franța, care numără 72 locuitori de kilometru pătrat, pe când noi nu avem decât 40 de locuitori de kil. pătrat. Există însă o țară care are aproape aceeași densitate ca noi și care, pentru toate celelalte date, se apropie mult de noi, este Ungaria. Dacă facem calculul arătat mai sus cu ajutorul datelor Ungariei, găsim că poporațiunea noastră nu poate fi mai mare decât 4.670.000 suflete. Dacă facem tot același calcul pentru toate țările Europei și luăm o medie, găsim că poporațiunea României nu poate fi mai mare decât 5.150.000 suflete. Ca să zică, poporațiunea noastră nu poate fi mai mică de 4.670.000 suflete, nici mai mare de 5.150.000 suflete. Deci cifra dată de ministerul domeniilor se apropie foarte mult de adevăr. De ce să ne facem iluziuni și la ce ne ar servi ? Nu vom înșela pe nimeni și roți ar fi să ne înșelăm pe noi, căci atunci nu ne vom îngriji de situațiunea noastră. Ideia d-lui d. Sturdza de a număra poporațiunea înmulțind prin 7 cifra contribuabililor este cu atât mai greșită, cu cât d-sa constată că metoda recensământului contribuabililor este vicioasă. In 1887 erau înscriși 835.996 contribuabili, în 1888 erau 827.136, iar în 1889 erau 824.137. Ar rezulta de aici că poporațiunea ar fi descrescut în acești trei ani într’un mod foarte simțitor, pe când datele statistice precise ne arată că ea a crescut, în acești trei ani, cu 247.772 suflete. Am căutat să rezum aici câteva cifre, care, sper, nu vor fi părut prea plicticoase cititorilor. Gestiunea este din cele mai interesante, este cestiunea națională în toată puterea cuvântului. Lucian. -------------------------.a.------------------------- TELEGRAME Din Reichstagul german : Proiectele militare și chestiunea Ahlwardt Berlin. 14 Decembre Reichstag. — Discuțiunea proiectului militar. — D. de Manteuffel protestează contra criticelor exprimate de d. de Caprivi la adresa conservatorilor. Cancelarul răspunde că articolele ziarului Kreuzeitung ar putea face să se creeză că partidul conservator are simpatii pentru omul condamnat, care a calomniat și ofensat armata. El constată cu satisfacție că partidul nu se identifică cu cele câteva persoane, ale cărora avizuri sunt condamnabile. D. Stauffenberg declară că liberalii cer serviciul de 2 ani cu efectivul actual. D. Lieber zice că centrul nu primește proiectul în toate părțile sale ; ei nu se gândesc nici de cum să ceară independența teritorială a reședinței papale și să rischeze astfel existența triplei alianțe. D. Braun declară că liberalii-națională speră să se ajungă la o înțelegere relativă la baza proiectului prezintat, chiar când acest proiect nu ar deveni o lege. El propune să se trimeată proiectul unei comisiuni; propunerea e adoptată. Propunerea d-lui Liebermann de a se suspenda procedura criminală contra d-lui Ahlwardt s’a adoptat, după ce Camera a respins cu 114 contra 100 moțiunea d-lui Hartmann prin care se trimitea afacerea unei comisiuni. Au votat pentru propunerea Hartmann: conservatorii, liberalii, afară de vr’o câțiva, și liberalii națională. Au votat contra : centrul și democrații sociali. Afacerea Panama Paris, 14 Decembre. Comisiunea de anchetă va primi dosarul afacerii dinamitei. Comisiunea a ascultat pe d-nii Rouvier, Clemenceau și Constans. D. Rouvier a repetat discursul său de la Cameră, de eri. El a zis că nu-și explică pentru ce d. Reinach spera că d. Hertz ar fi putut să oprească polemicele jurnalelor. D. Clemenceau a declarat că el nu poate alt, decât să repete istoricul ziarului La Justice; el a recunoscut că d. Hertz fusese acționar al gazetei. D. Constans a zis că a fost foarte mirat de demersul d-lor Clemenceau și de Reinach și că acesta nu i s-a părut a fi deloc desperat. Sigiliile puse la apartamentul d-lui de Reinach au fost ridicate ; hârtiile vor fi duse comisiunea de anchetă. D. Devos, senator, fiind acuzat de Libre Parole că este beneficiarul cecului de 20.000 franci, semnat Castelbon, a cerut să fie ascultat de comisiune. El va explica că, după cererea sa, d. de Reinach dase d-lu Castelbon un cec, fiindcă atunci fonda un ziar. Paris, 14 Decembre. 150 deputați republicani moderați s-au întrunit după amiază și au hotărît să voteze contra propunerei Pourquéry; în urmă au decis să formeze un grup permanent intitulat «alianța republicană». Noul minister spaniol Madrid, 14 Decembre. Ministrul afacerilor străine a declarat că politica sa va fi caracterizată prin o mare prudență și prin o neutralitate absolută. Guvernul dorește să încheie convenții comerciale cu toate puterile. Spania va menține în mod energic respectul drapelului său la Maroc. Londra, 14 Decembre. O scrisoare a agentului financiar al Spaniei adresată secretarului bursei, află că ministrul de finanțe al Spaniei este ferm hotărît să menție echilibrul bi bugetar și să îndeplinească toate angajamentele către creditorii străini. Germanii la Portonovo Paris, 14 Decembre. Cercurile bine informate nu au nici o cunoștință despre arestarea anunțată a mai multor germani la Portonovo. Asasinat nihilist Kiev, 14 Decembre. Informațiuni particulare din Kremenciug anunță că locotenentul-colonel Davidoff, din regimentul de infanterie Drianski, a fost asasinat pe timpul nopței la locuința sa. Se crede că este o răzbunare a nihiliștilor. Banditismul în Grecia Atena, 14 Decembre. O depeșă din Tricala anunță că notabilul Turo Gheredam Bey, care a fost făcut prizonier timp de mai multe săptămâni de o bandă de tâlhari, a fost liberat în schimbul unei răscumpărări de 600 lire și, după constatările făcute, predat pe teritoriul turcesc. Carantina în America Londra, 14 Decembre. Standard află din New-York că Camera de comerț s-a pronunțat în favoarea măsurilor generale de carantină, autoritățile locale ne putând să procedeze cu destulă eficacitate. POLITICA Ieri s’a sfârșit discuțiunea Adresei în Senat. Răspunsul la discursul Tronului s’a votat cu 63 voturi contra 7. S’a constatat aici cât de strălucită a fost discuțiunea din partea guvernului, cât de palidă și de slabă din partea opozițiunei. Acum s’a terminat cu această luptă oratorică și momentul de a lucra serios a sosit pentru ambele Camere. Guvernul și-a făcut datoria pe deplin. A pregătit un Însemnat număr de proiecte de lege; o parte sunt deja depuse, celelalte se vor depune peste câteva zile. Majoritatea să-și facă acum datoria. Să examineze, fără preget, aceste proiecte; să nu lase a se pierde vreme în discuțiuni zadarnice , să se pună cu hărnicie la muncă și să se gândească că legile acelea vor remedia la multe rele, vor aduce servicii reale tezei și vor face fața partidului conservator. Un partid nu e la putere decât pentru a pune ideile sale în aplicare- Ideile partidului conservator și-au găsit expresiunea în proiectele de reforme ce sunt astăzi la ordinea zilei. Membrii majorității în ambele Camere trebue să dea terei, cu o oră înainte, dovada că țin ceea ce au făgăduit și că, atunci când e vorba de organizarea României moderne, Gestiunile personale sunt cu totul lăsate la o parte. D. ministru al cultelor zicea Marți în Senat: «Pentru săvârșirea unei opere de reformă trebuie două lucruri: un guvern unit și un Parlament cu majorități luminate și compacte». Și ministrul adăuga: «Am avut norocul de a avea un Parlament care are simțimentul datoriei sale de a îndestula nevoile cele mari ale organizării Statului». Camerele vor dovedi câtă dreptate a avut ministrul cultelor când a vorbit astfel și când se va închide sesiunea actuală se va adăuga o pagină glorioasă istoriei partidului nostru. La lucru dar VINERI 4/16 DECEMBRE 1892 TEATRELE DIN CAPITALĂ Acum două luni, consiliul de igienă al Capitalei a întocmit o comisiune cu îndatorirea de a studia starea teatrelor din București atât din punctul de vedere al igienei, cât și din acela al siguranței pentru spectatori la caz de incendiu. Raportul acelei comisiuni a fost transmis săptemâna trecută consiliului de igienă și concluziunile lucrărilor comisiunea nu sunt de loc înveselitoare pentru cei ce frecventează sălile de spectacole. Igiena e detestabilă pretutindeni și la caz de incendiu spectatorii sunt expuși să arză ca șoarecii. Nu avem spațiul necesar spre a vorbi aici despre toate sălile secundare ; ne vom întreține însă despre Teatrul Național. Comisiunea constată aci că ventilația aproape nu există, cu deosebire în culoarele ce conduc la stalurile de rangul Iău, unde lipsește cu desăvârșire și aer și lumină. La caz de incendiu, scena este menită să arză toată, deoarece distribuțiunea de apă este incomplectă și defectuoasă. Același pericol există și pentru staluri, cu adăugirea că se pot întâmpla nenorociri chiar și numai în caz de panică printre spectatori. In străinătate, și mai ales în Viena, în urma incendiilor de teatre ce s’au întâmplat în anii din urmă, autoritățile au impus la toate teatrele niște măsuri foarte radicale. Deosebit de izolarea scenei de sală prin cortine de fer, s-au practicat eșiri numeroase de rezervă în toate direcțiunile. De vreme ce experiența a demonstrat că mai toate incendiurile iau naștere de la scenă, comisiunea a propus să se înființeze deasupra scenei niște stropitoare perforate care la un moment dat să poată inunda toată această parte a teatrului. Iar robinetele de apă, comunicând cu rezervoriul, trebuesc instalate în toate coridoarele etajelor de sus. Negreșit că în momentele de față aceste îmbunătățiri sunt imposibile de introdus la Teatrul Național. Nădăjduim însă că la sfârșitul stagiunei se vor începe imediat reparațiunile radicale făgăduite de atâta timp și prima noastră scenă nu va mai lăsa nimic de dorit din punctul de vedere al igienei și al siguranței pentru spectatori. --------------------------------------------- PROIECTUL RELELE pentru reorganizarea ministerului lucrărilor publice Dintre toate ministerele noastre, singur ministerul lucrărilor publice este acela care n’a suferit nici o schimbare de la înființarea sa și până azi. D.C. Olănescu, actualul ministru al lucrărilor publice, a întocmit un proiect pentru reorganizarea acestui minister și punerea lui in situațiune de a corespunde progreselor realizate în ramura lucrărilor publice. Pe viitor diferitele servicii din minister vor fi împărțite în servicii generale și Servicii tecnice. Serviciile generale vor cuprinde: cabinetul ministrului, direcțiunea personalului și direcțiunea comptabilității. Serviciile tehnice vor cuprinde 5 direcțiuni: Direcțiunea de poduri, șosele și navigațiune, direcțiunea căilor ferate în exploatare, direcțiunea căilor ferate în construcțiune, direcțiunea doburilor și antrepozitelor și direcțiunea clădirilor civile și a palatelor naționale. Serviciul exterior al direcțiunei podurilor și a șoselelor va fi împărțit în șase inspectorate, a căror reședință va fi în Craiova, Pitești, Ploești, Brăila, Bacău și Iași. Consiliul tehnic se va compune din inspectorii generali, secretarul general al ministerului, directorul căilor ferate în exploatare, al dou-antrepozitelor, din 2 inspectori și un inginer-șef. Direcțiunea clădirilor civile va avea supraveghiarea construcțiunilor penitenciarelor și a școalelor. Funcționarii ministerului vor fi numiți și revocați prin decret regal. Secretarul general nu va putea fi revocat decât în urma unui raport motivat adresat Regelui-Proiectul fixează și retribuțiunile personalului. Ix. ---------------------<.------------------ Discursul d-lui de Caprivi. — Reîntinerirea armatei. — 450 de mii de soldați tineri. — Chestiunile de amănunt. Din toată discuția asupra importantelor proiecte militare germane, despre care telegraful a Început și continuă a ne da vești zilnice, — desigur capitolul cel mai interesant a fost primul discurs pe care n. de Caprivi l-a ținut pentru susținerea acestor proiecte. Iată dar, după ziarele germane, un extras mai complect al acestui discurs: Liberalii, și în special d. Richter, combătând proiectele, dovedesc că au prea puține cunoștințe militare, că nu sunt decât statisticiani militari. Despre fiiința cea mai intimă a unei trupe, care in cele din urmă tot se deosibește de o ceată desordonată de apărători ai patriei, șeful liberalilor are o ideie prea necomplectă. Cât pentru dănsul, cancelarul e atât de mult convins despre necesitatea proiectelor pentru existența Germaniei, încât, dacă Reichstagul ar voi să încarce asupra lui toată răspunderea lor, el ar primi-o. Liberalii cred că introducerea serviciului militar de două ani a fost un triumf al ideilor burgheze. Dar a se introduce serviciul de doui ani nu e o artă. Greutatea a fost de a se găsi compensațiuni pentru aceasta și acest merite al administrației armatei. Aceste compensațiuni, și în special sporirea contingentului de pace nu este ceva indiferent pentru guvern, ci tocmai punctul de căpetenie. Armata are nevoie de un spor de vre un 1 milion de oameni, cari azi stau în dosul căminelor și la cea mai apropiată mobilizare ar rămânea acasă neinstruiți. Acest ren trebuie reparat, și de aceea voim să recrutăm pe fiecare an cu 60.000 de oameni mai mulți; din aceștia însă se vor scădea oamenii cari actualmente sunt în a doua rezervă, așa că in realitate vor fi numai cu 44.000 de oameni mai mulți. «Dacă vom continua zece sau doisprezece ani cu acest spor de recruți, 1 vor putea fi duși înaintea dușmanului cu 450.000 de oameni tineri mai mulți și 450.000 de oameni mai in vârstă vor putea rămânea acasă. «Ceea ce vom dobândi clar prin întinerirea armatei va fi mai mult decât număra la 180 întreaga armata germană de câmp. I «Mai mulți oratori se interesează de soarta mamelor cu mai mulți copii în vârsta de recrutare. Aceștia pot fi liniștiți, căci și pe viitor mamele, care vor avea un fiu sub steag, vor putea să reclame pe al doilea. «In ce privește pe femeile care au copii sau bărbați in landwehr, pentru ele nouăle proiecte sunt foarte fa