Timpul, decembrie 1892 (nr. 267-291)
1892-12-08 / nr. 273
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. — No. 27B________^ " E ABONAMENTELE a țară pe un an.....................................40 le" „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 8 luni......................................10 lei Pentru streinetate, un an.......................50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23. Un exemplur 10 Bani DIȚIA A TREIA . Se vede că a fost amară decepțiunea liberalilor când au văzut cum oratorii noștri au distrus în Parlament legenda ridicolă că România modernă este opera partidului liberal. De aceea îi vedem versându-șî focul în serii nesfârșite de articole, sperând că prin oboseală ne vor sili a renunța la discuțiune și că, având chestiuni mai interesante și mai de actualitate de tratat, nu vom consimți a transforma ziarele noastre în tratate de istorie națională. Și, ce e drept, ar trebui volume pentru a face să răsară adevărul istoric din mulțimea de neexactități prezintate cu intențiune și într’un mod interesat de ziarele opozițiunei. Aci, liberalii vorbesc de trecutul partidelor noastre într’o epocă când partide nu existau, confundând pe conservatorii de astăzi cu vechii privilegiați sau reclamând pentru ei pe unii boerî prin faptul că au săvârșit vre-o operă patriotică, cari natural trebue să-î claseze în partidul liberal-național; aci, consideră ca conservator pe cutare Domn al țărei pentru singurul fapt că era Domn și privesc ca liberali pe boerii cari luptau în contra-î' pentru motivul că luptau în contra Domnului. In asemenea condițiuni, când îți alegi după plac strămoșii, reclamând pentru tine pe toți marii patrioți, când apoi exagerezi meritele lor și când taci cu intențiune meritele adversarilor, nu este greu să creezi o legendă care să aibă pentru densa cel puțin aparența adevărului. O asemenea discuție nu este însă cinstită, și ne-ar trebui să consacram tot ziarul nostru timp de o lună numai pentru a restabili chestiunea pe terenul ei adevărat și a releva erorile adversarilor noștri. Nu vom obosi pe cititori cu asemenea discuțiune, ci ne vom mărgini pentru azi a cita câteva documente care nu emană de la noi, ci de la însuși adversarii noștri. Dar, mai intens, trebuie să precizăm un punct: noi am spus că nu poate fi vorbă de trecutul partidelor noastre decât urcându-ne numai până la acea epocă în care există parlamentarism și partide constituite în înțelesul modern al cuvântului. Prin urmare, partidul conservator nu are a apăra pe vechii boeri și nu poate fi confundat cu vechile clase privilegiate. Cu toate acestea, fiindcă organele liberale se dedau de câtăva vreme la atacuri sistematice în contra claselor privilegiate de altă dată, ne permitem a aduce aci mărturiile contrarie ale liberalilor celor mai de frunte. In ședința Camerei de la 25 iunie 1866, Alexandru Golescu se exprima astfel: «Toate faptele cele frumoase, care s’au produs în țară și au făcut poporul nostru să treacă între popoarele civilizate ale Europei, s’au făcut de această Cameră compusă din boerî mari și boeri mici. 9 «Această Cameră a desființat robia, această Cameră a desființat privilegiile, a făcut uinirea, a votat principele străin. «.Ei bine, domnilor, socotesc că putem să ne mândrim cu această Cameră de boeri mari și boeri mici și să mergem înainte cu densa, căci nu numai că ea nu a fost o cauză de tulburări, dar încă toate aceste mari fapte le-a făcut în liniște, fără nici o vărsare de sânge, pe cănd alte popoare puternice au versat rîuri de sânge ca să capete ceea ce ne-a dat nouă această Cameră». La mărturia lui Alexandru Golescu vom adăuga pe aceea a lui Mihail Kogălniceanu. Iată ce zicea acest fruntaș al partidului liberal în ședința Camerei de la 5 Decembre 1884: «Să-mi permită d. Nacu a face o mică protestare în contra acuzațiunea pe care în genere o aruncă partidului conservator, zicând că marele păcat al partidului conservator e că nici o dată nu a avut încredere în națiune. Aci sunt dator să protestez. Dacă d-sa va lua un fapt individual al boerilor din timpurile de decadență, poate să aibă dreptate, dar să nu generalizeze. D-sa să nu uite un lucru. Din nenorocire până la 1848, și chiar până la 1856, în această țară nu erau decât boeri și țărani. In adevăr și țăranii puteau să devină boeri...... Era un fel de patriciat care, ca și Enghtera, căuta să-și improspereze sângele prin sângele poporean. Era cu neputință dar ca ei să nu aibă încredere în națiune.... «In țara românească numai două trei nume plebeiane au figurat în istoria de la 1848: în Moldova toți erau boeri, în Divanul ad-hoc feciorii de boerî au fost cari s’au lepădat de toate prerogativele lor; ei au chemat la banchet toate clasele societăței române. Pentru ce dar această stigmatizare generală:« Pentru ce, vom întreba și noi, această stigmatizare, pentru ce aceste calomnii aduse nu partidului conservator, căci aci nu este vorba de partid conservator, ci trecutului țărei noastre? Aceasta să bine-voiască d-nii liberali să o lămurească, nu față cu noi, ci față cu Alexandru Golescu, cu Kogălniceanu și cu toți fruntașii de altădată ai partidului liberal. Revenind acum la partidele noastre politice actuale, unde poate fi în adevăr vorbă de liberali și de conservatori, să ni se permită a face oarecare obiecțiune laudelor exagerate ale liberalilor. Ei se mândresc cu resbelul și d. Lahovari le-a arătat în Cameră că ei nu au încetat de a cere pe toate căile, nu participarea noastră la resbel, ci neutralitatea. Și nu mai vorbim aci de ,d-nii Dimitrie Brătianu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza și alți liberali cari au protestat în contra participărei noastre la resbeiu. Dar, dacă liberalii au fost tîrîți de evenimente pentru a participa la resbel, ei nu au avut nici măcar meritul de a ști să tragă folos de resbelul purtat de armatele noastre. Și aci avem de înregistrat la activul liberalilor perderea unei provincii prin nepriceperea și nechibzuința lor. Aci iarăși vom lăsa cuvântul unui liberal, d. Alexandru Xenopol, fost deputat liberal, profesor la universitatea din Iași și istoricul partidului liberal. Iată ce scrie d. Xenopol în cartea sa : Resboiul dintre Turci și Ruși, vol. II, pag. 343: «Cu prilegiul acestei treceri a Dunărei de către armata română s’a făcut cea mai mare greșală politică de către guvernanții noștri, greșală ce a avut de urmare perderea Basarabiei. «Am arătat mai sus că persoanele conducătoare ale politicei noastre știau prea bine scopul pe care Rușii îl urmăreau față cu România, cunoșteau prea bine că aliații noștri aveau de gând să ne reia Basarabia. Dacă a fost un moment în care acest pericol putea fi îndepărtat, ba chiar în care ne-am fi putut asigura mai multe foloase, apoi a fost desigur acela în care Rușii, chemăndu-ne în ajutor, dredeau Principelui Carol comanda supremă a armatei din fața Plevnei. Cine a împedicat pe guvernanții noștri de a pune și ei atunci condițiile lor Rușilor, de a-i lega printr’un tratat care, în graba pe care o aveau Rușii, nu putea fi de căt priincios Românilor? Până acum colosul Nordului ne dictase voințele sale, și noi, părăsiți de Europa, trebuia să-l ascultăm; acum venise și rândul și oarecului de a roade mreaja în care era prins; și să nu știm a ne folosi de o asemenea strălucită, împrejurare? Este ceva neauzit și neertat! oamenii îmbătrâniți în politică să declare în public, că nu au nevoe de tratat, întru cât au paroala de onoare, a împăratului Alexandru? Să se mulțumească cu garanția iluzorie a parolei unui împărat, când puteau dobândi iscălitura unui ministru?» Noi, încă o dată, nu discutăm. Am adus aci numai câteva mărturii ce emană de la adversarii noștri, și de aceea credem că, de astă dată, liberalii nu vor mai susține că noi îi calomniăm. TELEGRAME Regele și parlamentul italian Roma, 18 Decembre. Regele a primit după amiazi deputațiunile Senatului și Camerii cu adresele de răspuns la discursul tronului. Regele a mulțumit și pronunțat un discurs prin care a tratat numai afacerile interne. Vorbind în urmă cu senatorii, după ce a făcut aluziune la viitoarele lucrări ale Senatului, a zis că s’a preocupat tot atât, poate și mai mult decât toată lumea de incidentele din Senat, dar are deplină încredere că ele nu vor lăsa vreo urmă și că se vor rezolva cu înțelepciune și patriotism. Căsătoria civilă în Italia. — Zgomotele despre o conferință europeană desmințite Roma, 17 Decembre. Ministrul justiției a depus la Cameră un proiect de lege prin care se stabilește că căsătoria civilă va trebui să preceadă Căsătoria religioasă (aprobări). Este cu totul fantezista știrea lui Daily Chronicle că d. Brin, în urma insistenței Bulgariei relativ la recunoașterea prințului Ferdinand ar fi răspuns că Italia dorește ca o conferință europeană să stabilească afacerile Bulgariei pe o bază definitivă. De la conferința monetară Bruxelles, 17 Decembre. Conferința monetară a luat o deciziune prin care își rezervă o judecată ulterioară despre toate propunerile prezintate ; ea suspendă lucrările sale și hotărește a se întruni la 30 Mai ; conferința își exprimă speranța de a se ajunge la o înțelegere, care să nu aducă nici o atingere principiilor fundamentale ale diferitelor țări. Trupe noui rusești St. Petersburg, 18 Decembre. La ucaz imperial ordonă formarea trupelor locale transcaspiane, adică : done batalioane de rezervă la Kudik. Alegeri generale în Spania Madrid, 18 Decembre. Guvernul a hotarît să facă alegeri generele în Martie. Cholera Hamburg, 17 Decembre. Corespondentul Hamburger declară din sorginte autorizată că este cu totul nefondată știrea bursei cum că s’ar fi constatat 24 cazuri de holeră la Hamburg, Berlin, 17 Decembre. Monitorul anunță oficial că de la 28 Noembre până la 10 Decembre au fost la Hamburg și Altona două cazuri de holeră, din care unul mortal. De altmintrerea au mai fost la Hamburg la 12 cor. un caz și la 16 cor. 2 cazuri, toate trei în aceeași casă. Budapesta, 17 Decembre. In ultimele 24 ceasuri a fost un caz de holeră. Budapesta, 18 Decembre. De orî și până astă-seară la 10 ore au fost 2 cazuri nici un deces. Conflict apanat Bruxelles, 17 Decembre. Conflictul între statul Congo și compania «Haut Congo» a fost aplanat printr’un compromis. POLITICA Proiectele de reforme ale guvernului au început abia a fi luate în cercetare prin secțiunile Camerei și Senatului. Dar chiar aceste modeste și liniștite discuțiuni din secțiuni ne desveluesc intențiunile și atitudinea opozițiunei. Cea d’antâia lege ce s’a adus în discuțiunea secțiunilor Senatului a fost aceea a tocmelilor agricole. D. Vernescu a făcut acestei legi o opoziție înverșunată. După ce însă d. Vernescu a rostit mai multe discursuri în contra acestui proiect de lege, îi s’a pus în vedere că acest proiect este identic cu acela, fară schimbarea unei singure virgule, care a fost depus la Cameră de ministerul Th. Rosetti din care făcea parte d. Vernescu. Reprezentantul Mehedințului avusese deunăzi o altă pățanie. Vorbind la Senat de rolul guvernului în afacerea Zappa, d. Carp a citat un jurnal al consiliului de miniștri care conține o opinie absolut identică cu aceea combătută acum de d. Vernescu. Acest jurnal al consiliului de miniștri era iscălit de d. Vernescu însuși. E lesne de priceput pentru ce o asemenea opozițiune nu ne poate slăbi. Asemenea critice nu ne ating, dar micșorează pe acei ce le formulează. MARȚI? 8/20 DECEMBRE 1892 ANUNCIURI sI INSERȚII : Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 Reclame ..... „III......................1,50 „ ................ „ II.....................2,50 In Paris anunelurile se primesc la Agenda Hawn, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23. Un exemplar IO Bani In contra restricțiunei imigrației in America. Washington, 17 Decembre. Agenții companielor transatlantice protestează pe lângă comisiunea parlamentară contra restricțiunilor proiectate imigrațiunei. Evreii în Rusia. St.Petersburg, 17 Decembre. După o hotărîre a Senatului dirigent, lucrătorii evrei vor putea să locuiască, afară de localitățile unde au dreptul la domiciliu, numai în orașele unde se găsesc oficii de lucrători ; aceste orașe nu reprezintă decât 10 la orașelor.15 la sută din numărul total al Bănci fuzionate Rio de Janeiro, 17 Decembre. S-a hotărît fuzionarea băncei Brasiliei cu a Statelor Unite. Alphonse de Rotschild rănit la vânătoare. Paris, 18 Decembre. La o vânătoare ce a fost la Ferneres, d. Alphonse de Rotschild a primit o alice la ochiul drept, lângă albul ochiului; cercetându-se rana, nu s’a găsit primejdioasă. ....................... .g»------—--------I care nu se hotărește prefectura poliției, în unire cu parchetul, să’i așeze altundeva decât pe stradele Capitalei ? Știu bine că faimosul Erasm a scris o carte întreagă pentru a slăvi nebunia, dar teoriile sale, foarter nostime când sunt cuprinse în câteva coase de hârtie, devin foarte displăcute când le pui în practică. Să admirăm pe Erasm, administrația să închidă însă pe nebuni. Tiășir. Stradele Capitalei Să nu se supere pe mine nici d. primar, nici d-nul prefect al poliției, dacă ne ver nevoit să declar că în ziua de astăzi stradele orașului seamănă cu actul al 3-lea din Lucia. Intocmai ca în opera lui Donizetti, nebunii umblă liberi pe stradă, cu simpla diferință că nu se aseamănă cântecele lor cu acele ale primadonei din operă. Ba nu zéi, credeți că e plăcut lucru când treci ziua pe Calea Victoriei, strada cea mai fregventată, să te întâlnești nas în nas cu patru, cinci nebuni cari ’și închipuesc, unul că e persecutat de toți, altul că e chemat să domnească peste această țară, și cari, spre a te convinge despre dreptățile lor, scot din când în când un revolver din fundul buzunarului ? Copii întorcându-se de la școală se iau după acești nebuni și o ațâță sergentul de oraș îi privește surîzend, pare că așa ar trebui să fie. La tribunal dai peste acești nenorociți, la ministere ei stau și pândesc pe funcționari, fără ca prefectura poliției să ia cea mai mică mesură în contra lor. Am vezut cu ochii într’o bună dimineață pe ministrul lucrărilor publice—în cabinetul căruia isbutise să se introducă un nebun, — nevoit să stea de vorbă cu dânsul o jumătate de oră, nevoit să pue pe petițiunea ce’a înfățișa o rezoluțiune după pofta inimei nebunului, numai și numai spre a evita un scandal, ca să nu zic o nenorocire. De ce nu se pune îndatorire familiilor acestor nebuni să-i interneze în case de sănătate și dacă familiile nu voiesc să asculte povețele administrației, pentru ce Lovitura de teatru a d-lui Bourgeois.— Parlamentul și societatea Panama. Ancheta judiciară.— Acuzările contra d-lui Eiffel.— Temeri pentru compania de Suez. Ultima telegramă. O întorsătură destul de neprevăzută a luat afacerea Panama prin arestarea unora din bănuiți și prin începerea energică a unei anchete judiciare care va face, a făcut deja inutilă continuarea anchetei parlamentare. Acum, după cum ne spun niște telegrame primite era, ar fi vorba ca guvernul să declare închisă și sesiunea parlamentară, și anume Sâmbătă ce vine, după ce se vor vota cele 2 douăsprezecimi provizorii și tratatul franco-elvețian, al cărui raport s’a depus Sâmbătă. Celel’alte știri, privitoare la mersul afacerei Panama și pe care le primim tot prin telegraf, ne spun. D. Cortu, administratorul fugit al societății Panama, e vorba că se va întoarce la Paris să se constitue prisonier. Știrea a adus-o Neue Freie Presse din Viena. A/A Siécle zice că s’au operat perchizițiuni și la d-1 Laur, bulangist. Figaro, într’un articol al d-nului Georges Thirbaud, consiliază pe d-1 Carnot ca să disolve Parlamentul, pentru ca să scape Republica și să apere interesele acționarilor de la Panama. D-l Christophle, guvernorul creditului funciar, s’a declarat gata a încerca să scape Panama, dacă guvernul îi dă puterilo trebuincioase. Le Jour anunță că procurorul general va cere președinților oamerilor autorizarea de a urmări membrii Parlamentului, cari, sub pretextul sindicatului de garanție, au primit cecuri. Aceștia sunt: d-nii Grévy, Renault, Antoni Proust, Dugué de la Fauconerie. Cât despre membrii Parlamentului, cari dirijează un journal, sa va cerceta dacă sumele ce au primit li s’au dat ca reclamă a jurnalului sau ca să influențeze votul lor. In fața instrucțiunii ordonate, deputatul Mege a renunțat la interpelarea sa relativă la d-l Herz. Persoanele arestate în afacerea Panama au cerut să fie liberate pe cauțiune ; cererea va fi probabil respinsă. La Cocarde zice că, pentru ca afacerea Panama să fie complect luminată, ar trebui să se confiște registrele d lui Eiffel și ale altor antreprenori, în buzunarele cărora au intrat cea mai mare parte din milioanele dispărute și cari au practicat în cea mai mare măsură corupțiunea parlamentară și ministerială. Dar tocmai pentru aceasta nu a fost arestat d-l Eiffel. Ziarele monarhiste reproșează guvernului și azi că a voit să înăbușească ancheta pentru ca să scape membrii compromiși ai Parlamentului. D. Guichard, vice-președintele companiei Suez, a adresat sindicului agenților de schimb o scrisoare prin care declară că continuarea afacerilor e asigurată, cu toată arestarea d-lui Carol de Lesseps. figura zice că acționarii Suezului se tem că Englezii, profitând de situațiune, să nu atace compania Suezului. D. Waddington a luat nu de mult dispozițiuni pentru a împedica întervențiunea Englitezei. In sfârșit, o telegramă pe care o mai primim azi-dimineață din Paris, ne spune: Le Jour anunță că s’a cerut autorizațiunea pentru urmăriri contra d-lor Devos, senator, și Cassagnac, Marét și Soubeyran, deputați. 4. de Cassagnac declară că ziarul său L’Autorité a primit 45.000 franci pentru anunțuri, dar el personal nu a primit nimic. D. Soubeyran, care, ca membru al sindicului de garanție, a primit 40.000 franci, va fi ascultat mâine de comisiunea de anchetă. SSastera