Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)
1893-01-28 / nr. 21
In țară pe un an.................................40 lei , pe 6 luni..................................20 lei ., pe 3 luni..................................10 lei Pentru streinătate, un an ....... 50 lei Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 21 EDIȚIA A TREIA JOI 28 IANUARIE (9 FEBRUARIE) 1893 ABONAMENTELE IiA.l.'l Ux^/JL U AAJL Ji-i AjAw JLA • “Hitere petit pag. IV.................0,40 to jytogsme1»^. „ III . . . . .. .1,50 § U«TKiei. . . „ II.................2,50 Sk *r ' Jw Paifi fi anunciurile se primesc la Agenția l^i Vivas, 8 Place de la Bourse I fxjJflge^Jkedacția și Administrația ^*^23. STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani BAZA REFORMELOR Cu ocaziunea publicarea studiilor d-lui Krupenski asupra populațiunei și a d-lui Fr. Damé asupra învățământului, s’a vorbit foarte mult de statistică în ziarele noastre. S’ar părea că toată lumea împărtășește ideia comitelui de Boulainvilliers, care zice :■ «Singurul mijloc d’a face să propășească popoarele este cunoștința amănuntelor imperiilor lene. Statistica este, în adevăr, cheia care deschide ușa tuturor problemelor sociale; fără ea, guvernele și parlamentele se expun a comite cele mai regretabile greșeli. La noi s’a recunoscut, în genere, că este nevoie de a avea un serviciu statistic, dar într’un mod intermitent; a fost serviciul central la ministerul de interne, a fost și la ministerul domeniilor, s’a desfințat și s’a înființat din nou. Au fost biurouri statistice în toate ministerele, s’au desființat în unele și s’au păstrat în altele, și apoi s’au desființat în mai toate. Astăzi nu se știe bine unde există asemenea biurouri. Rezultatul acestui sistem a fost că nu s’au publicat regulat datele statistice ce erau trebuincioase și că va fi în viitor foarte greu de a împlini lacunele. Un alt rezultat a fost că nu s’a putut forma un personal deprins cu lucrările statistice și în stare de a da acestei științe toată desvoltarea ce comportă. Dar răul cel mai mare este că astăzi, în anul 1893, ne aflăm în aceeași situațiune ca în 1858, când puterile străine ne întrebau câți locuitori sunt în provinciile unite. Aproape patru milioane și jumătate, a răspuns atunci d. Marțian. Dacă ni s’ar pune astăzi aceeași întrebare, am răspunde aproape cinci milioane și jumătate, și răspunsul nostru ar fi tot atât de exact ca și acela al d-lui Marțian, pentru că știm tot atât cât știa și dânsul, adică nimic. Da, adevărul cel adevărat este că nu știm câți suntem în țara noastră. Facem legi, impunem dări, pregătim reforme mari și nu știm dacă sunt cinci sau șase milioane de Români în regatul României. D. Fr. Damă, în studiul său asupra învățământului primar, admite că suntem 5.036.425 locuitori în România. D. Krupenski, directorul statisticei generale, care a publicat recensământul din 1890, nu crede în cifrele ce le-a publicat și, cu multă sinceritate, declară că sunt pretutindeni greșite, aici în plus, acolo în minus. Cu toate acestea, d-sa crede că populațiunea noastră trece peste 5.500.000 suflete. Cu drept cuvânt trebuie să ne mirăm că, până astăzi, nu s’a putut face un recensământ exact al populațiunei noastre. De unde provin greșelile ce le semnalează d. Krupenski? De la agenții cari au fost însărcinați cu culegerea datelor. S’au cerut aceste date de la primari. In orașe, primarii n’au nici un personal în stare d’a face o lucrare statistică și s’au găsit unii, ca aceia din Botoșani, cari au respuns că n’au socotit pe copiii până la 10 ani «pentru că nu se știa la ce sex aparțin». La țară, primarii nici nu știu a scrie și a citi. In asemenea condițiuni era vădit dinainte că nu se va ajunge la nici un rezultat. Dacă este vorba acum de a se repeta această operațiune tot pe aceeași cale, mai bine ar fi să nu o încercăm, căci va fi timp perdut și vor fi bani cheltuiți în zadar. Există mijloace de a se face o statistică exactă și amănunțită a populațiunei noastre, dar nu cu ajutorul primarilor și agenților administrativi. Gestiunea ar trebui studiată de aproape și, o dată rezolvată, să punem toate la cale spre a ajunge la un bun sfârșit, căci nu putem remânea mai mult timp în situațiunea de a nu ști că ți suntem și de a ne mulțumi cu cifre fanteziste. Să nu se creadă că operațiunea recensământului este simplă la noi. înainte de a o începe sunt o sumă de lucrări pregătitoare de făcut, lucrări care vor lua luni întregi. Prin urmare o soluțiune grabnică se impune, dacă voim să avem într’un timp nu prea depărtat numărul exact al locuitorilor țărei. Teamă ne este însă că, fiind de căpetenie, cestiunea să nu fie lăsată pe planul al douilea. Vom trăi și vom vedea. TELEGRAME Budgetul și impozitele In Franța Paris. 7 Februarie. Consiliul de miniștri s’a ocupat în timpul dimineții cu prepararea budgetului 1894, care va fi reproducerea aproape identică al aceluia din 1893, fără a rezolva nici una din chestiunile financiare pendinte. Paris, 7 Februarie. Venitul impozitelor indirecte in luna Ianuarie a produs o mai mică valută de 2,312,900 franci asupra evaluărilor budgetare ți 681,200 franci mai puțin decât în Ianuarie 1892.Vămurile au dat 4,026,000 franci mai puțin decât evaluările budgetare îi 4 jum. milioane mai puțin decât în 1892. Agențiile străine in Franța Paris, 7 Februarie. In timpul discuțiunea budgetului poștelor ți telegrafelor la Cameră. D. Bernis a atacat Agenția Dalziel, care este o agenție străină ; el reproșează guvernului că a acordat acestei agenții beneficiul unui serviciu special de înconjur; comisarul guvernului a răspuns că e vorba de o chestiune tehnică și a explicat funcționarea nouilor aparate. Cholera la Paris Paris, 7 Februarie. La Liberté anunță că o epidemie holerică a isbucnit de 4 zile; vr’o 50 persoane au murit; populațiunea liniștită ; măsurile necesare sunt luate. Conferință internațională pentru combaterea holerei Viena, 7 Februarie. Politische Correspondenz anunță că guvernul austriac a propus puterilor europene convocarea unei conferințe internaționale in vederea măsurilor uniforme de luat în contra holerei ; această propunere a fost primită în mod favorabil și conferința se va întruni la finele lui Februarie la Dresda. Cholera la Hamburg Hamburg, 7 Februarie. Examenul bacteriologic a constatat hholera la 3 bolnavi. Nici un caz ieri și aztăzi la Hamburg. Proiectele militare germane și Italia Roma. 7 Februarie. Cariera. D. Brin, răspunzând d-lui Carmin, a zis că, cu toate că ședințele comisiunii militare germane au fost secrete, d. de Caprivi a comunicat ambasadorului Italiei versiunea exactă a discursului său. Cancelarul a afirmat că nimeni mai mult că el nu recunoaște importanța triplei alianțe , proiectul militar e inspirat tocmai de acest fapt; el arătase numai că chiar cu tripla alianță, era necesar ca Germania să poată dispune de puteri mai mari decât cele de azi; proiectul nu e inspirat de considerațiuni politice ale momentului. Chestiunea armeană Londra, 7 Februarie. Guvernul a declarat la Camera Comunelor in chestiunea Armeniei, că Sultanul are intențiunea să numească în provinciile asiatice mai multe comisiuni, care vor cerceta mijloacele de îmbunătățire a soartei populațiunilor.Agricultura în Englitera și convențiile Londra, 7 Februarie. Camera Comunelor a respins cu 272 voturi contra 232 amendamentul d-lui Wharton privitor la reaua situațiune a agriculturei. Guvernul a declarat că nu poate face nici o comunicare privitoare la propunerile Chinei, Afganistanului și a Rusiei, cât timp negocierile vor fi pendinte. Guvernul va ține socoteală de cererile Chinei și Afganistanului.. O alegere Londra, 7 Februarie. D. Stanhope, gladstonian, a fost ales deputat la Burnley, in locul unui alt deputat gladatonian. El a obținut 673 voturi mai mult decât candidatul conservator. Escadra italiană la Pola Viena, 7 Februarie. Politische Correspondenz află că nu se știe nimic in cercurile marinei despre vizita escadrei italiene la Pola. Budgetul german Berlin, 5 Februarie. Reichstagul a continuat (a patra zi) discuțiunea budgetului ministerului de interne. Comisiunea militară a luat cunoștință de raportul sub-comisiunei Însărcinată cu cercetarea condițiunilor financiare a proiectului militar. Raportul arată că cheltuiala preliminară e de 56,674,000 mărci și cu cheltueli permanente 104 milioane; partea ce trebuie să se dea de către Bavaria este cuprinsă în aceste două cifre. Recruți in revoltă. Gând. 7 Februarie. Eri s’a iscat o ceartă între poliție și recruți. Mulțimea a aruncat pietre asupra agenților cari au trebuit să facă uz de larmele lor. Mai mulți recruți au fost răniți ; 12 au fost arestați. S’au luat măsuri de precauțiune pentru operațiunile de recrutare de astăzi și de mâine. Alegeri municipale la Odessa. Odessa, 7 Februarie. Alegerile comunale efectuate după noul statut au dat 36 ortodoxi, 9 catolici, 6 protestanți și 6 israeliți. Până acum municipalitatea era compusă de ortodoxi și ne-ortodoxi pe jumătate, in număr egal. Quesnay de Beaurepaire. Paris, 7 Februarie. Figaro inregistrează svonul despre demisiunea dlui Quesnay de Beaurepaire, care ar avea intențiunea să se dea politicei și de a susține tendințele centrului stâng și al dreptei. FURTUL DE VITE Delictul care se comite pe scara cea mai întinsă și cu cea mai mare înlesnire în țara noastră, este fără îndoială furtul de vite. N’am sub ochii nici o statistică a criminalităței spre a dovedi cu cifre acest adevăr necontestat de nimeni, dar orice om s’a ocupat puțin cu cestiunile de poliție judiciară știe că furtul de vite este adevărata plagă a satelor noastre. Sunt bande întocmite care cutreeră comunele din Ialomița și Buzea cu deosebire, pun mâna în timpul nopței pe boi, vaci, cai și apoi cu biletul în regulă se desfac prin târgurile cele mari din alte județe. Pentru urmărirea acestor hoți, toți miniștrii de interne au dat mereu numeroase circularii foarte severe pe la prefecturi, sub-prefecturi, primării. De prisos, nu se pote pune capăt acestor furturi; nu se poate nici cel puțin micșora numărul lor. Eram față zilele trecute în cabinetul unui judecător de instrucție pe când privea pe fereastră o iapă de furat, care avea doui proprietari cu bilete în regulă, purtând pecetie,miscălitura primarului și semnele. Judecătorul cu cea mai mare bunăvoință și cu toată priceperea lui nu știa ce să facă când auzia rând pe rând pe unul din propietarii iepei zicând: —E a mea, am cumpărat-o acum 6 ani. Uite biletul cu toate semnele. Lucru caracteristic: pentru fiecare vită furată, hoțul are bilet în regulă și adesea, pentru ca semnele vitei să se potrivească cu acele trecute în bilet, ni se spune că vita de furat trece prin sute de operații având de scop să-i schimbe fața părului, să o facă pintenoagă, etc. Tocmai judecătorul de instrucție despre care vorbii mai sus — de ce să nu-l numesc? e d. Teodoru de la cabinetul No. 2 — tocmai d-sa îmi spunea că a indicat de mult timp deja ce măsuri trebuesc luate spre a înlesni dovedirea vitelor furate și a micșora astfel prin urmare numărul acestui delict. Pe viitor toate biletele de vînzarea vitelor să fie făcute pe hârtie ce va purta însemnat în filigramă anul, așa precum se fac astăzi polițele și hârtiile timbrate. Toate biletele rămăse neîntrebuințate, la sfârșitul anului vor fi scoase din circulație și înlocuite cu altele ale anului curgător. Astfel va fi imposibil unui hoț de cai să mai prezinte, spre exemplu în 1895, bilete fabricate atunci și să pretintă că le are din 1893. 2. Să se pue obligațiune posesorului unei vite să o însemneze cu ferul ars. Aceste măsuri sunt bune de luat și în orice caz vor produce efecte mai bune decât circulările administrative trecute și actuale. Elzevir, mergem cu pași, repezi spre desăvârșita scufundare Țara geme de nelegiuiri. Atunci toate erau trandafirii. Astăzi toate sunt în negru. Nici o dată liberalii-naționali nu pot vedea lucrurile așa cum sunt, așa cum le vede lumea. Nici o dată ei nu pot păși pe calea sănătoasă, ci trebue să dea în șanțuri, fie în dreapta, fie în stânga drumului. Aceasta e boala partidului liberal și Dumnezeu știe dacă se va vindeca vre odată. BOALA LIBERALILOR Niciodată nu se poate vedea mai bine chipul de a judeca și conștiințiozitatea liberalilor naționali, decât atunci când repoartă vre-un succes, fie cât de mic și de neînsemnat. Am arătat ori. absoluta lipsă de importanță a alegerii dlui Fleva la colegiul al II-lea de Prahova; din punctul de vedere politic, din punctul de vedere al procesului dintre partidul liberal și partidul conservator, această alegere nu a schimbat nici cu un fir starea lucrurilor. Scaunul col. II de Prahova fusese al liberalior , prin urmare nici un câștig. Majoritatea conservatoare în Cameră și Senat trece peste două treimi, prin urmare iarăși nici un câștig. Mai mult decât atât, pe când liberalii n’au făcut nici un pas înainte, putem zice cu drept cuvânt că conservatorii au avut succesul moral în această alegere, de vreme ce candidatul lor n’a căzut decât cu douăzeci și trei de voturi. Intr’un oraș opozant și sub liberali și sub conservatori, într'un oraș unde ideile extreme își găsesc lesne adăpost, cum e Ploeștii, aceasta înseamnă ceva. Dar liberalii trec peste toate aceste considerațiuni practice și susțin, nici mai mult nici mai puțin, decât că ț ara s’a rostit prin alegerea dlui Fleva în favoarea partidului lor. Avem o sută cincizeci de colegii electoale, pentru Cameră și Senat. Avem două sute-nouăzeci și trei de reprezentanți aleși ai țărei. Numai cele o sută cinci zeci de colegii la un loc fac țara politică și numai toți cei două sute nouăzeci și trei de deputați și senatori constituiesc reprezentanța națiunii. După toate socotelile, un colegiu nu e decât a o sută cinci-zecea parte din țară, și un deputat nu e decât a două-sute-nouăzeci și treia parte din reprezentanța națională. Când totuși ziarele liberale scriu negru pe alb că ț ara întreagă s’a rostit în favoarea partidului lor, ele dovedesc că în cazul de față văd lucrurile cel puțin de o sută cincizeci de ori mai mari de cum sunt în realitate. Aplecarea aceasta, de a exagera toate din cale afară, e constantă la liberaliinaționali; ea formează fondul judecății lor. Când un ipistat sau un vătășel săvârșește o călcare de lege cât de mică, în ochii liberalilor faptul acesta ia proporții piramidale, se întinde peste toată țara ca o imensă pată neagră și cuprinde nu numai pe guvern, dar chiar și pe Maiestatea Sa Regele. Trece vr’o zi să nu vedem manifestându-se această boală ? Și nu ne a fost dat s’o constatăm și pe vremea când adversarii noștri erau la putere ? Atunci toate erau minunat de bune și de frumoase, nici o ticăloșie nu se petrecea în țară. Românii traiau ca în sînul lui Avram. Adevărat raia era atunci România. Astăzi stam până în gât în mocirlă și AFACEREA PANAMA Ordonanțele de neurmărire și trimiterile înaintea Curții cu jurați . Două restituiri.— Chestia continuărea lucrărilor canalului.— nou triumf al ministeriarului la Cameră. Telegraful ne aduce iar știri de importanță în chestiunea Panama. Camera de punere sub acuzație și-a terminat lucrările și s-a pronunțat in chipul următor asupra prevențiilor pe cari a avut să-î cerceteze. Ordonanțe de neurmărire s’au dat in favorul d-lor Bouver, neves, Albert Grévy, Renault și Cottu. Aceștia se alătură așa dar pe lângă domnii Jules Roche, Thévenet și Emanuel Arène, în favoul cărora s’au dat deja ordonanțe de neurmărire Rămân dar a fi trimiși înaintea Curții cu jurați: Antonin Proust, Réza, Dugué de la Fauconnerie, Bolihut, Sans Lery, Gobron, Blondin, Arton, Carol de Lesseps și Fontane. Depeșa care ne transmite aceste vești adaugă amănuntul curios că, îndată ce a fost pus în libertate, d-nul Grévy a trimis lichidatorului companiei Panama suma de 20.000 de franci pe care o primise în anul 1888. O altă restituție e aceea pe care a făcut-o d. Baihaut, și despre care citim în gazetele franceze : Nu s’a uitat încă procesul pe care d. Baihaut, deputat de Lure, l’a intentat la 1888 dlui Mariotte, redactor șef al ziarului Réveil de la Hautebaône, care 1 acuzase de ași fi procurat beneficii ilicite in mai multe afaceri financiare, printre care și in acea a canalului Panama. Chemat Înaintea judecății, G. Mariotte a fost condamnat pentru calomnie la douăzeci de zile închisoare și 10.00o de franci daune interese, fără a mai socoti inserțiunile judiciare și cheltuelile, ridicându-se totul la o sumă de aproape 20.000 de franci. D. Basbaut a luat acum hotărîrea a înapoia d-ui Mariotte sumele la care acesta a fost, atât de pe nedrept, condamnat. Deocamdată însă dificultatea e că averea d-lui Baihaut, ea și acea a nevestei sale sunt sub secvestru. * * O a doua depeșă pe care o primim, tot cu data de ieri, din Paris, ne vestește că, îndemnat de ministrul de financ*», d. Monchicourt, lichidatorul companiei Panama, a hotărît să reia imediat lucrările canalului, fără să mai ceară Statului Columbian prelungirea concesiei. Asupra acestei știri o interpelare s-a ridicat ieri la Cameră de către deputatul Argelies. D- Ribhot, răspunzând, a declarat că, întrucât îl privește, el își va da toate silințele să ajute lichidatorului companiei Panama ca să obțină prelungirea concesiunii canalului. Discuția lungindu-se, d. Ribot a fost nevoit să mai ia odată cuvântul pentru a respinge din nou răspunderea nesuccesului întreprinderea canalului Panama, răspundere pe care unii ar fi voit iar s’o arunce asupra guvernului. D. Richot a terminat cerând Camerei să voteze o ordine de zi pură și simpli. După ce a mai vorbit d. Tirard, zicând că el n’ar permite unui stabiliment financiar atârnător de Stat de a se ocupa cu afacerea Panama, ordinea de zi pură și simplă a fost adoptată cu 374 de voturi contra 34. Eastern BALUL PRIMĂRIEI Multe baluri frumoase s’au dat în sala Teatrului Național, dar ca cel de asear, n'a fost încă nici unul Adecă să ne înțelegem.. Aceia cari consideră succesul unui ba numai după petrecaria dănțuitorilor, după lungimea cotilionului și varietatea figu