Timpul, iulie 1893 (nr. 141-166)

1893-07-22 / nr. 158

No. 158 DIFERENDUL MNMAIZ (Prin fir telegrafic) Garanțiile pentru executarea ultima­tului. — Ocuparea unei insule.—Ul­timatul și puterile interesate.— Un vapor englez capturat de Francezi.—O zonă neutră. — Ridicarea blocadei. Lon­dra, 31 Iulie. Ca garanție a executărei clauselor ultima­­tului guvernul francez își propune de a­ce­a ocuparea portului Centalon. Siatul afară de a­ta nu va trebui să stabilească stațiuni militare pe oare­care puncte ale graniței Cambodgelui și la o oare­care dis­tanță a Mekongului. Paris, 31 iulie. D. Delcassé, sub-secretar al coloniilor, s’a întors la Paris și a avut o întreținere cu d. Dupuy, care s’a arătat foarte satisfăcut de succesele diplomatice ale Franciei. Această întreținere face să cadă toate știrile în privința demisiuneî d-lui Del­cassé. Temps crede că știe că nota că guver­nul francez va adresa la Bankok ca ră­­­puns la declarația de primire a ultimatu­­lui va viza garanții complimentare atât pentru a asigura executarea clauselor ul­­timatului, cât și pentru a preveni conflicte de genul acelora c­re au adus dificultățile actuale. Londra, 31 iulie. Reuter află din Bankok, cu data de JLX* ^"JL au CyjVjJ U­ X/jOiIj JJC iU" cuitorii siamezi. Daily Neils anunță că Siamul a primit ultimatul pentru că revendicările terito­riale ale Fraudei vor fi mai întâia exa­minate de puterile interesate. La Bankok se știa că Englitera a refuzat de a recu­noaște blocarea. Patru corăbii de răsboiu engleze vor staționa Duminecă înaintea orașului Bankok. 22 de corăbii de co­merț engleze au fost împiedicate în acti­vitatea lor, dar vaporul poștal englez a putut să treacă linia blocărei menținută cu asprime pentru comerț. Sir Grey a declarat la Camera comu­nelor că negocierile pentru Mekongul su­perior continuă și nu prezintă nici o difi­cultate, de­oare­ce guvernele englez și francez sunt în general de acord asupra principiilor. Londra, 31 iulie. Kcuttt­ anunța că Francezii după ce s-au făcut stăpâni pe insula Koh-si-Sang au ridicat drapelul francez pe stația telegra­fică, pe palatul regelui și al vămii, dar că apoi­­ l-au scos după protestările Sia­mezilor. Un vapor englez, mergând la Bankok, a fost prins de canonierele franceze ; ech­i­­pagiul indigen nu știa nimic despre blo­care ; el a părăsit vaporul. Francezii au oprit vaporul. Amiralul Humann a notificat eri blo­carea între insula Saron și Ciantabon cu termen de 3 zile. Paris, 1 August. O înțelegere a intervenit între d. De­­velle și lord Dufferin pentru crearea unei zone neutre între nouăle posesiuni ale Fran­ciei și teritoriul birman și chinez. Proto­coalele s’au semnat azi. Paris, 1 August. O notă a Agenției Havas constată ati­tudinea eminamente înțeleaptă și modera­­țiunea patriotică a ziarelor franceze în a­­facerea Siamului; citează ca exemplu un articol al ziarului Le Soldi, ziar orleanist, care felicită guvernul de succesul obținut de ultimatum și adaugă : «Dacă în timpul alegerilor guvernul ar beneficia ne vom consola cel puțin ușor pentru că Francia va profita din aceasta». Este cu desăvârșire inexact, că s’a și ridicat blocarea. Numai azi ministrul Siamului a decla­rat d-lui Develle că guvernul se­ consimte la garanțiile complimentare reclamate de Francia în nota sa de Duminecă. Aceste garanții sunt următoarele: «Francia va ocupa rîul și portul Cianta­bon până la complecta deșertare a portu­rilor siameze de pe țărmul stâng al Me­kongului. Siamul se angajează a nu în­treține pe viitor nici o flotă militară la Bathambang și Siemrap, precum și in nici o localitate situată într-o rază de 25 ki­lometre de la țărmul drept al Mekongului, cu începere de la granițele Cambodgelui.­­ Siamul nu va putea face să circule co­răbii armate pe Lacul mare și pe Mekong». Paris. 1 August. Un consiliu de miniștri s-a ținut după amiazi sub preșidenția d-lui Carnot. El a decis, având în vedere că Siamul pri­mește garanțiile complimentare cerute, de a ordona amiralului Humann de a ridica îndată blocarea și de a primi în principi­u o zonă neutră între posesiunile franceze și engleze. Delimitarea acestei zone se va face în mod ulterior. Londra, 1 August. Sir Grey a declarat la Camera comu­nelor că știrea ziarului Daily­ News după care amiralul francez ar fi invitat coră­biile engleze sa părăsească zona blocată nu este întemeiată pe nici un fapt. Sir­ Grey a explicat că Siamul poate să cedeze teritoriile revendicate de Franța pentru că ele sunt situate pe țărmul stâng al Mekongului ; a confirmat înțelegerea intervenită între Franța și Englitera pen­tru a stabili o zonă neutră a cărei deli­mitare formează încă obiectul unor ne­gocieri. Lord Rosebery a confirmat Camerei lor­zilor primirea de către Siam a celor două ultimate franceze și semnarea înțelegerii anglo-franceze. A declarat de asemenea că Franța și-a rezervat dreptul de a stabili consulate la Siam, la Nan și la Korot. ȘTIRILE ZILEI Mâine Jouî, 22 Iulie, un Te-Deum va fi cântat la Mitropolie cu ocaziunea ono­masticei A. S. R. prințesei moștenitoare. Alteța Sa sărbătorește ca zi onomastică sărbătoarea sf. Maria Magdalena. * * * D. doctor Vasile Cameniță este numit în postul vacant de medic al plășei Tro­­tușu-Tazlău-de-Jos din județul Bacăv, cu reședința în urbea Târgu-Ocna. * * * înaintări: D. Gheorghe Niță, țiitor de registre la creditul agricol din Galați, a fost înaintat secretar-comptabil la sucursala creditului agricol din Huși. Asemenea d. I. Donescu s’a numit di­rector al penitenciarului central din Galați în locul d-lui N. Belu, demisionat. D. E. Zira s’a numit grefier­ comptabil al acelui penitenciar, în locul d-lui D. Ză­-•*-------- t~.~t~i.~i. m „ Direcțiunea căilor ferate române a ho­­tărît să’și facă un atelier de tipografie pen­tru imprimarea tuturor lucrărilor direc­­țiunei. * * * Examenele școalei de sub­ ofițeri de la Bistrița au început. Elevii vor termina școala la începutul lunei August, iar cei din anul al 2-lea vor fi înaintați sub-locotenenți pe ziua de 10­­ August. * * * Direcțiunea școalei de arh­itectură din Capitală vestește pe doritorii de a lua parte la concursul de admitere în școala de ar­h­itectură, că -și pot prezenta cererile în scris până la 15 Septembre a. c. la di­recția școalei în bulevardul Elisabeta No. 91, unde se pot vedea și nouăle condițiuni de admitere.* * * DIN STRATNATATE O depeșă din Atena ne înștiințează că prințesa moștenitoare a Greciei a dat naștere ori unui băiat. Mama și copilul se află bine. * * * Din Paris ni se vestește că d. Carnot va pleca mâine, Joi, la Fontainebleau. * Din Copenhaga. Sosirea împăratului și a împărătesei Rusiei s’a fixat pentru 20 August. 4 * & ULTIM CUVÂNT La tribunalul civil, avocatul X ple­dează cu mult zel, citând la fie­care mo­ment : <ILată ce zice Mourton, iată ce zice Laurent. .* In sfârșit procesul e pierdut. La eșire, clientul furios. — Apoi se înțelege, dacă d-ta te spri­­jinește tot pe martori cari nici nu erau citați în fața tribunalului Mutra avocatului. ----------------------+----------------------­Moș­ Neagu. DE LA CURTEA REGALĂ DIN S­INAIA (Relațiune oficială) Duminică, 11 ale curentei, la orele 10 dimineața, M. S. Regele și A. S. Regală Principele Ferdinand, însoțiți de d. general Vlădescu, șeful casei militare regale, și de adjutantul de serviciu, au mers la bise­rica S­ tei mănăstiri din Sinaia pentru a asista la celebrarea oficiului divin. La sosire și la plecare, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au fost întâmpinați și reconduși de superiorul mănăstirei Si­naia înconjurat de tot clerul. * * * In cursul săptămânei trecute, Regele a bine-voit a invita la masă pe M. S. Re­gina Natalia și mai multe persoane de distincțiune, printre care pe d. Lascar Ca­­targiu, președintele consiliului de miniștri; d. G. Gr. Cantacuzino, președintele Se­natului; d. Carp, ministrul domeniilor, cu d na Carp; d. Al. Lahovari, ministru al afacerilor străine, cu d-na Lahovari; Ex. Sa d. de Fonton, ministrul plenipotențiar al Rusiei; d. de Weede, ministrul rezi­dent al Țărilor de Jos; d. Olănescu, mi­nistrul lucrărilor publice ; d. general La­hovari, ministrul de resbel, cu doamna Lahovari; Ex. Sa Sir John Walsham, mi­nistrul Enghitezei; Ex. La comnițele Cur­­topassi, ministrul Italiei, cu comitesa Cur­­topassi; domnul Take Ionescu, ministrul cultelor, cu d-na Ionescu ; d. V. A. Urechiă, fost ministru; d. A. Sc. Ghica, efor al spitalelor civile din București, cu doamna TIMPUL 22 IULIE Ghica; d. Baron Wrangel, prim secretar al legațiunei ruse; d. Hamilton Brown, secretar al legațiunei engleze; d. A. Ga­­targiu, ministrul țăreî la Petersburg, cu d-na și d-rele Catargiu; d. I. Lahovari, ministrul țăreî la Paris ; d. general Arion, comandantul corpului II de armată; d-na Anica Crețeanu; d. senator G. F­ilipescu cu d-na Filipescu; d-na Maria Cantacu­zino ; d-na E. Sturdza; d-na Steege; d-na Marietta Ghica; d. L. Petro­vici cu d-na Petrovici; d. C. Exarcu, fost ministru; d. G. Dem. Teodorescu, fost ministru; d. colonel Rasty, prefectul poliției Capitalei; căpitanul comite Hugn, atașat militar al Austro-ungariei, cu comitesa Hugn și cu comitesa de Lützow; d. Populeanu, pro­curor general, cu d-na Populeanu; d. Pa­­raschivescu, prim-procuror; d. locot.-colo­nel Gherghe; d. E. Costinescu; d. Grant, inginer, cu d-na Grant; d. Jules Brun; d. Lecomte du Nouy, architect; d. profe­sor Păun și d. căpitan von Funke din armata germană. Duminecă, 13 iulie, la orele 9 dimi­neața, M. S. Regele și A. S. R. Princi­pele Ferdinand au asistat la celebrarea oficiului divin în S-ta mănăstire Sinaia.­­ In aceeași zi, la orele 1 jum., M. S. Regele a pornit din Sinaia în străinătate, cu un tren special până la Predeal, pen­tru a urma de acolo călătoria spre Co­burg, unde merge spre a vizita pe A. S. Ducesa de Edimburg și unde va a­­­­junge Marți dimineață, 20 ale curentei. Mercur­, 21 curent, Majestatea Sa va porni din Coburg spre a merge la Neu­wied, unde va sosi seara la 7 ore. Principesa .Aum­it fie Marea Britanie și Irlanda, de Principesa Maria și Principele Ferdinand și urmat de suite a fost în­tâmpinat de d-nii membri ai corpului di­plomatic cu doamnele, de d-nii miniștri cu doamnele și de un numeros public. Majestatea Sa, după ce convorbi cât­va cu persoanele prezente, își lua ziua bună și, la ora 1 jum., Se urcă în tren însoțit de Altețele Lor Regale, de suite și d-niî miniștri cari s L petreceau până la Pre­deal, unde ajunse la orele 2. Pe peronul gării aștepta o gardă de onoare și numeros public. Regele fu întâmpinat de autoritățile lo­cale cu care bine-voi­a se întreține și, după ce îmbrățișa cu căldură pe Altețele Lor Legale și își lua ziua bună de la d-nii miniștri, de la suite, precum și de la cele­lalte persoane prezente. Se urca în vagonul regal și porni înainte. Buletinul oficial al ministerului cult. și instruct publice După cum am renunțat, ministerul cul­telor și al instrucțiunei publice va scoate cu începere de la 15 August un buletin oficial al acestui departament. Iată in ac­eastă privință deciziunea minis­terială, pe care o publică Monitorul Oficial de ero, Marț!: 1) Cu începere de la 15 August 1393, se va publica un buletin oficial al minis­terului cultelor și instrucțiunei publice. 2) Acest buletin va eși de două ori pe lună, va cuprinde cel puțin­­ 4 pagini în 8 ° mare și va conține legiuirile privitoare la învățământ și la culte, regulamentele, deciziunile ministeriale, circulările, în re­­sumat decretele ce se publică in Monitorul Oficial, diferitele numiri ce se vor face, atât în corpul didactic, cât și în cler, con­cursurile, datele statistice asupra învăță­mântului și asupra clerului, rapoartele inspectorilor și ale persoanelor trimise în misiuni, memoriile aprobate de minister și ori­ce alte date care privesc școala și cultul. 3) Buletinul se va trimite gratis tuturor școalelor primare (urbane și rurale) și se­cundare, ae­cărei facultăți și școale spe­ciale, precum și tuturor episcopilor și protopopilor din țară, îndată ce se va primi, buletinul va fi înregistrat și trecut în biblioteca școalei, a facultăței, a episcopiei sau a protopopiei. Buletinul nu va putea fi împrumutat afară din școală și va fi prezintat la ori­ce inspecțiune. Directorii de școală vor lua cunoștință de conținutul buletinului și vor executa îndată prescripțiunile care -l privesc. De aci înainte, circulările nu se vor mai tri­mite cu adresă deosebită, afară de cazuri urgente,­ toate trebuind publicate în a­­acest buletin . 4) Conform regulamentului, buletinul intră în atribuțiunile șefului biuroului sta­tistic, bibliotecei și publicațiunilor minis­terului, care va culege toate datele necesare din direcțiunile respective, va prezintă manuscrisele la aprobar­a ministerului sau a secretarului general, va revedea corec­turile și va îngriji de expediarea exempla­relor, expediare care se va face prin direcțiunile respective. •­­ Tipograful căruia ’i s’a dat tipărirea buletinului pe termen de un an este au­torizat a face abonamente pe prețurile următoare : Pentru particulari, profesori, profesoare, institutori și institutoare 4 lei pe an. Pentru învățători și invățătoare 2 Ici 50 bani pe an. Prețul unui exemplar va fi de 25 bani ------------------------------------------------­ in tEmplari Fructe necoapte.— Precupuțul Dumitru Gealep din casa Rahovei, găsit vînzând p­o ame necoapte pe stradă, a fost internat la secția 18 Căzut de pe casă. — Copilul Tom­a Pe­trescu, urcându-se era pe la orele 5 d. a. pe casa cu No. 124 din Calea Griviței, a căzut fără veste în stradă. Imprudentul co­pil a fost condus, rea sdrobit, la spitalul de copii. Moarte pentru un "smeu. — Citim în Evenimentul din laș! de er­, Marț! , En in Tătăraț­,­­douî băeți de vre-o 14—16 ani s’au luat la ceartă pentru un smeu. Unul din ei, anume Donciu lua o bilă de la o popicărie ți o aruncă cu putere in cel­ l’alt, numit Holboceanu. Acest din urmă căzu la pământ; sălbaticul criminal nu se opri însă, lua bila ți o arunca cu a­­tâta putere în capul nenorocitei victime, în­cât o lăsa moartă pe loc. Parchetul a ?i arestat pe acest asasin de 16 ani. Lumea din Tatărațî a fost foarte a aemată. Explozie.— Ni se telegrafiază din Viena cu ț­ata de ora 20 Iu­d (1 August) . In timpul dimineț­­i s’a produs explozia unui proiectil la comitetul teh­nic militar în mo­mentul când se introducea o ladă de ecva­­sită. Două soldați au fost omoriți ți un tre­cător a fost rănit în mod ușor. -----------------------------------------------------­ CONGRESUL TUBERCULOZEI Liga contra tuberculozei —Vaccinul protector. Comunicările doc­torilor Babeș , Nocard și Petit. Vineri s’a deschis la Paris congresu pentru studiul tuberculozei, la care e re­­prezintată și România prin doctorul Babeș. Prima ședință s’a deschis sub preși­denția profesorului Verneuil, asistat de d-ril Brouardel, Proust, Labouthane, Ar­­mingaud, baron Larey, Babeș și J. L. H. Petit. Profesorul Verneuil în discursul de des­chidere a amintit că pentru întâia oară un congres de acest fel s’a deschis sub preșidenția d-lui Chauveau. Pentru întâia oară atunci s’au găsit întruniți in o luptă pentru aceeași ideie medicii, chirurgii, veterinarii, practicianii și savanții de la­­boratoriu. Din această unire au eșit la iveală noțiuni nouă și­­ fecunde în rezultate. Un al douilea congres s-a ținut apoi sub preșidenția d-lui Villemain, acela care pentru atâia oară a dovedit natura con­tagioasă a tuberculozei și posibilitatea trans­misiunei sale, descoperire chemată a da rezultate fecunde și care va fi una din paginele cele mai frumoase ale cărții de aur a științei franceze. Sub impulziunea Congresului al douilea s-a format liga contra tuberculozei, datorită inițiativei pro­fesorului Armingaud. Până acum însă, și cu toată dorința de a se găsi în contra aceste teribile boale antidotu suveran, vaccinul protector e încă necunoscut și suntem reduși tot la medicina preventivă. Instr­uțiunile elabo­rate de congres în această privință s-au răspândit în 150.000 de exem­pare și în­cep azi să-și dea roadele. Du­r discursul de deschidere începe seria comunicărilor științifice. Doctorul Babeș comunică rezultatele ob­ținute a animale și la bolnavi cu injecții de ser de la animalele imunizate. El a­­jun­g la imunizare practicând asupra câ­nilor și cobailor infecțiuni de culturi vechi de tuberculoza pasărilor, apoi culturi din ce în ce mai tinere, până când animalele ajung să suporte infecțiunea tuberculozei omului. Cu serul acestor animale se i­o­­culează bolnavii. D. Babeș a văzut a­cei, pe cari i-a căutat prin acest procedeu, producându-se o ameliorare, dar cercetă­rile sunt încă prea recente pentru a se putea da rezultatele drept definitive. S’ar putea totuși deja, aceste infecțiuni nefiind primejdioase, a se folosi ca mijloc preven­tiv la copiii născuți din părinți tuber­­culoși. D. Nocard face apoi o comunicare re­lativă la tuberculoza speciei bovine. Ere­ditatea la aceste animale e neglijeabilă, dar o­utagiunea e foarte deasă. Cât pen­tru laptele vacilor tuberculoase s’a con­statat că nu e primejdios, atunci când e sterilizat. Pentru recunoașterea animalelor bolnave infecția tuberculinei lui Koch e un mijloc sigur. D. Legroux citește apoi o comunicare in care arată că adesea tuberculoza face pauze care u­ne­ori se iau drept vindecare, dar care de cele mai multe ori încetează după o boală infecțioasă și tuberculoza își era cursul ducând fatalmente pe bolnav la moarte. Mai ales la copil aceste pauze sunt dese; trebue dar să fie sustrași cau­zelor care ar putea să le pună capăt și pentru aceasta să fie trimiși la aer liber și la soare, impunându-se în același timp unei medicațiuni cu creozot ideformat, pre­lungită indefinit. In sfârșit d. Petit termină ședința co­municând că dorințele exprimate de con­gresul trecut au fost numai în parte rea­lizate și aceasta mai mult mulțumită in­teligenței publicului de­cât măsurilor ofi­ciale. Mai ales instrucțiunile relative la de­­sinfecțiune s’au populizat la mult. 1893 DIN TO__TA­LUN­ K­A _____ Degenerarea Parlamentului englez. Ca un adaos la marele scandal cu care s’a terminat discuția bilului de Home­ Rule in Camera engleza, ziarele mai spun ca, după votare, accest scandal era cât pe aci să se repete; din întâmplare însă de astă dată nu s’a ajuns de­cât la un schimb de cuvinte injurioase. Câțî­va deputați s’au întors chiar spre d. Gladstone, strigându-î «câine bătrân !» ------------------------------------------------------­ FELURIMI Pedeapsa cu moarte în Englitera . De la 1834 până la 1892 s-au pronunțat în Englitera și țara Wales (afară de Sco­ția și Irlanda) 256 de condamnări la moarte. 145 din condamnați au fost executați și numai unul grațiat cu desăvârșire. In 95 de cazuri pedeapsa a fost schimbată în închisoare pe viață; 8 condamnați au fost internați în case de sănătate, nebunia lor fiind bine constatată; în sfârșit la 7 con­damnați li s’a comutat pedeapsa în închi­soare grea pe timp mărginit. Trei­zeci din asasini nu împliniseră încă 21 ani; printre aceștia însă au fost nu mai puțin de 22 de tinere fete care­­ și-au asasinat copiii nelegitimi. Din această statistică mai rezultă că a fi calaü în Enghitera nu e tocmai o me­serie lucrativă. Călăul încasează 250 de franci de execuție, prin urmare, în nouă ani, el­­ a câștigat de­cât 36.250 de franci. ------------------—♦---------------------­ INFORITSTIUNI Consiliul de miniștri este convocat pentru mâine la orele 2. D. general Lahovari, ministrul de răsboiu, și d. Al Ghica Brigadir se­cretar general al ministerului de ex­terne, s’au întors aseară din Sinaia. B. Take Ionescu ministrul instruc­țiunei publice, și d. P. Carp se în­torc astă-seară. Patrioții de la Voința Națională a­­cuză guvernul «de a fi trimis ie d. «V. Arion la Predeal pentru a opri «ti crimele de dincoace și de dincolo «de munți în manifestările lor pa­triotice și entuziast« cu ocaziunea «aducerea în țară a steagului albastru «de la Sibiu». Voința Națională se înșeală. D. Arion nu a făcut nimic ca să oprească manifestările de la Predeal și nici măcar nu era în Predeal când a sosit delegațiunea de la Sibiu. D-sa, însoțind pe fratele său, care a plecat în străinătate, a sosit la Predeal cu trenul accelerat și a ple­cat înapoi cu cel de întâiu tren spre Sinaia, înainte de sosirea trenului din Ungaria. Dar chiar dacă d. Arion ar fi fost față la manifestările de la Predeal, încă aceasta n’ar fi probat nimic nici contra d sale, nici contra guvernului. Noi regretăm chiar pentru d. Arion că nu a fost mai curios și nu a mai rămas la Predeal. Ar fi avut o minu­nată ocaziune să facă reflecțiuni in­teresante asupra schimbării ideilor și sentimentelor colectiviștilor după îm­prejurări. Cu multă părere de reț aflăm în­cetarea din viață a d-lui Istrati Ne­­gulescu, prefectul județului Prahova, unul din membrii cei mai devotați ai partidului conservator. D. Negulescu a ocupat in mai multe rânduri postul de prefect al județu­lui Prahova și a dat probe de capa­citate administrativă și de neclintit devotament pentru partidul conser­vator. înmormântarea s’a făcut ori în mij­locul unui mare concurs de rude și de amici. D. Lascar Catargiu a telegrafiat eri d-nei Negulescu exprimând condo­­leanțele guvernului pentru moartea regretatului Istrati Negulescu. Trimitem condoleanțele noastre cele mai sincere întristatei familii. Ministrul lucrărilor publice­ a în­sărcinat pe d-nii ingineri Cotescu, șeful serviciului mișcării din direc­țiunea căilor ferate, Raiuescu, sub­­șeful serviciului doburilor, și Slawe, sub­ șeful serviciului hidraulic, ca să meargă la expoziția de la Chicago. Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Miercuri seara.

Next