Timpul, octombrie 1893 (nr. 216-241)
1893-10-28 / nr. 238
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 238 EDIȚIA Al TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an......................................40 lei „ pe 6 lunî..................................20 lei „ pe 8 lunî...................................10 lei Pentru streinătate, un an......................50 lei Redacția și Administrația 23.STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani REORGANIZAREA ÎNALTEI CURȚI SCOMPTURI . Am arătat într’un articol trecut cum se vor recruta membrii Curții de compturi după proiectul de reorganizare alcătuit de d. ministru al finanțelor. Ne mai rămâne, în ce privește personalul, să semnalăm Încă două modificări importante. După legea actuală, nu se cereau condiții de admisibilitate procurorului și substitutului înaltei Curți, deși funcțiunile lor sunt foarte importante; ministrul e liber să recomande Regelui, spre numire, pe cine vrea. Proiectul d-lui Ghermani schimbă această stare de lucruri. Pentru ca cineva să poată fi numit procuror saf substitut, va trebui, pe lângă virsta de 30 ani Împliniți și calitatea de român, să mai împlinească următoarele condițiuni: să fie doctor sau licențiat în drept sau în științele administrative și politice, avănd un stagiu de 5 ani ca magistrat, ca advocatori în funcțiuni dependente de ministerul finanțelor de la gradul de cap de biuron în sus. Referendarii de clasa I, după un stagiu de 5 ani, vor putea și ei ocupa postul de procuror. A doua modificare importantă privește recrutarea referendarilor. Aceștia vor fi în număr de 24, cu 6 mai mult decât până acum, și vor forma trei clase. Nimeni nu va putea fi numit referendar decât în urma unui concurs trecut în fața unui juriu compus din două magistrați ai Curții și un delegat al ministerului finanțelor. Ca să poată concura, candidații la postul de referendar vor trebui să împlinească următoarele condițiuni: să fie români sau naturalizați, să aibă vîrsta de cel puțin 25 ani, să fi îndeplinit serviciul militar și să fie doctori sau licențiați în drept, în științele matematice sau în științele financiare, politice și administrative sau comerciale. Referendarii nu pot fi înaintați la o clasă superioară decât după un stagiu de 3 ani în clasa precedentă. Cu privire la recrutarea personalului înaltei Curți trebue dar să se recunoască că proiectul d-lui ministru de finanțe aduce o însemnată îmbunătățire asupra stării actuale. Trecem la partea din proiect relativă la atribuțiunile și competința Curții de compturi. In trăsături generale se mențin dispozițiunile legii actuale. Curtea are să adlece gestiunea tuturor mânuitorior de bani publici și păstrătorilor de materii și să pronunțe declarațiuni de conformitate asupra conturilor generale ale administrațiunii finanțelor și ale diferitelor administrațiuni ale Statului sau altele. Totuși proiectul pe de o parte descarcă Curtea de unele lucrări de minimă însemnătate, care îi răpiau un timp prețios, pe de altă parte împlinește unele lacune și pune capăt unor contradicțiuni foarte vătămătoare. Așa, Curtea nu va mai avea să se ocupe direct cu conturile economilor de internate, de spitale, așezăminte de binefaceri, etc. Ea va fi de asemenea scutită de apelurile perceptorilor și primarilor comunelor rurale și celor urbane nereședințe de județ contra încheierei comitetelor permanente, când suma totală de care e vorba nu trece peste 200 lei. In schimb se iau de la tribunalele ordinare și se trec în atribuțiunea Curței apelurile contra încheierilor casierilor de județe asupra conturilor perceptorilor fiscali; mai departe se ia de la ministerul de interne recursul epitropiilor bisericești din comunele urbane reședință de județ contra încheierei consiliului comunal. In general, în ce privește apelul, proiectul d-lui Ghermani precizează ceea ce era vag în legea actuală și curmă anomaliile. O modificare de însemnătate capitală mai avem de semnalat în ceea ce privește conturile de administrațiune. Mulțumită unei neînțelese contradicțiuni din legea actuală, șefii de administrațiuni puțin scrupuloși își puteau permite multe incorectitudini, fără frică de pedeapsă. Am avut un exemplu de soiul acesta cu administrațiunea liberală a comunei București de la 1876 până la 1884, condusă de răposatul Cariagdi. Gestiunea financiară a acelei administrațiuni a fost așa de scandaloasă, încât a ridicat în picioare chiar pe liberali; și totuși vinovații au scăpat, din cauza defectuozității legei de organizare a Curței de compturi. Acestui rol foarte mare proiectul d-lui ministru de finanțe îi pune capăt prin articolul 57, care sună astfel: «Art. 57.—Când defectele conturilor vor privi pe administratori și pe ordonatori, Curtea, prin declarațiunea sa, constată și stabilește călcările de legi și le notifică miniștrilor respectivi, cari sunt datori a lua măsuri de asigurare asupra averii vinovaților pentru despăgubirea fiscului sau a administrațiunilor respectivey. Oamenii necinstiți, cari caută să ajungă în capul diferitelor administrațiuni pentru a exploata bunul public, vor găsi clar un frin puternic de aci nainte. Terminând această scurtă analiză a proiectului de reorganizare a Curții de compturi, să mai spunem în sfârșit că toată reforma nu va costa decât un spor budgetar de 50.000 lei, sumă minimă dacă ne gândim că, cu noua organizare, Curtea va putea să lucreze regulat și să nu rămâe cu ani de zile îndărăt în cercetarea conturilor, cum rămâne astăzi. ------------------------------------------------------ TELEGRAME Rezolvarea crizei la Austria Viena, 6 Noembre. Fremdenblatt anunță că prințul Windisgraetz continuă a conferi cu personagiile politice. Lista ministerială va fi înfățișată Joua împăratului. Viena, 7 Noembre: împăratul a primit azi dimineață la 11 pe prințul de Windischgraetz, cu care a conferit un ceas. El a primit apoi pe cornițele de Kalnoky și în urmă pe cornițele Taare, cu care a convorbit în timp de două ore. Prințul de Windischgraetz continuă negocierile sale pentru formarea cabinetului. Din Maroc Tanger, 6 Noembre. Miniștrii garantează siguranța Europenilor, însă Îl sfătuesc să stea in oraș, din cauza întărîtărilor Marabuților, cari propovăduesc răsboiul sfânt. Sultanul se va duce în curând la Rif. Madrid. 7 Noembre. Ministrul de răsboiu nu voește să acorde corespondenților ziarelor străine autorizația de a se duce la Melilla. Tanger, 7 Noembrie. Se zice că tribul Angheras face un marș asupra orașului Ceuta. Guvernatorul Ceutel a trimis la aetuan 60 femei din Riff,ce erau măritate cu soldați mauri din garnizonă. Răsboiul cu Metabiliî Londra, 6 Noembre. D. Buxton a declarat la Camera comunelor că, după știrile primite de curând, răsboiul cu Metabiliî nu s-a sfârșit, căci Lobengula continuă a conduce ostilitățile. Chestia Cornelius Herz Paris, 6 Noembre. Raportul doctorilor Brouardel și Dieulafoy constată că starea d-lui Cornelius Herz s’a îmbunătățit în mod simțitor, așa încât justiția englezească n’ar mai avea motive de a se opune ca d. Herz să fie adus dinaintea tribunalului din Bowstreet, Paris, 7 Noembre. D. Develle a anunțat la consiliul de miniștri că însărcinatul de afaceri al Franciei la Londra a adresat guvernului englezesc o nouă cerere pentru a se autoriza înfățișarea d-lui Cornelius Herz dinaintea tribunalului din Bowstreet. Doctorii Brouardel și Dieulafoy au voit să dea seamă Academiei de medicină despre starea sănătății d-lui Cornelius Herz ; el au fost întrerupți cu strigătele de : «Afacerea această nu interesează Academia !». Politica exterioară a Franciei Paris, 6 Noembrie. Le Temps reproduce un discurs rostit de d. Develle la un banchet dat la Bar-le-duc. Ministrul a zis că Franța trebue să-și menție organizația militară, pentru a ocroti independența sa. Franța este pregătită pentru orice eventualitate, însă nu amenință pe nimeni. Guvernul a adoptat maxima lui Gambetta care a zis că politica străină nu îngăduește nici planuri secrete, nici aventuri. Guvernul a dovedit-o în chestiunea siameză și în serbările franco-ruse. Consiliul comunal și poliția din Paris Paris, 6 Noembre. Consiliul comunal din Paris a hotărît cu 50 voturi contra 18 a se relua relațiunile cu prefectura poliției. Amiralul Gervais Paris, 6 Noembre. Mai multe ziare zic că amiralul Gervais are intențiunea să părăsească direcțiunea Statului major al marinei pentru a lua comanda escadrei de rezervă a Mediteranei. Intre Rusia și Germania Colonia, 6 Noembre. Gazeta de Colonia află din St. Petersburg că împăratul a primit erl la Gadna pe d. de Werder, ambasadorul Germaniei. Cercurile rusești au dat multă atențiune caracterului foarte prietinos al recepțiunii. Același ziar desminte știrea unor ziare rusești care pretind că tratatul comercial rusogerman va fi încheiat în curând, fiind-că Rusia a făcut concesiuni însemnate. Această știre are scopul făcut de a mări exportația grânelor din Rusia de Sud. Colonia. 6 Noembre. Gazeta de Colonia anunță că delegații germani pentru tractatul comercial rusogerman au făcut cunoscut tineri condițiunile lor. Răspunsul Rusiei nu a sosit încă. Procesul ministerului Avakumovicî Belgrad. 6 Noembrie Municipalitatea a oferit sala cea mare de la primărie pentru judecata miniștrilor. Tulburările din Prizrend Belgrad, 6 Noembrie După știrile primite din Üsküb din sorginte bună, toate svonurile răspândite aici și în străinătate în privința unor pretinse lupte ce s-ar fi dat la Prizrend sunt cu desăvârșire neîntemeiate. Autoritatea turcească a reușit să potolească întărâtarea spiritelor în teritoriul Lyum. Bandele de Albanezi s’au împrăștiat în mod pacinic. Consulat muntenegrean la Scutari Cetinje, 6 Noembre. Poarta a confirmat stabilirea unui consulat muntenegrean la Scutari. D. Lazăr Mincovici a fot numit consul. Grevele Marsilia, 6 Noembre. Greva impiegaților tramvaiurilor, ce a isbucnit el, s’a mărit azi. S’au produs desordine cu urmări supărătoare. Poliția nu este în stare să menție ordinea. Mai mulți agenți polițienești au fost răniți. S’au făcut o mulțime de arestări. Greviștii răstorn trăsurile. Primarul, care este socialist, a trimes companiei o scrisoare, poruncindu-i să asigure serviciul, sub pedeapsa de reziliere a contractului. Paris, 6 Noembrie. D-nii Millerand și Bassy vor interpela la deschiderea Camerilor în privința atitudinei guvernului cu ocaziunea grevei din Pas-de- Calais. Lens, 6 Octombre. Greva s'a sfârșit. Azi se lucrează în întregul basin de cărbuni de pamânt din Pasde-Calais. ----------------- ■. » ................................ JOI 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1893 ANUNCIURI ȘI INSERȚII litere petit pag. IV....................0,40 .................... III.....................1,50 ..................... II....................2,50 is anunciurile se primesc la Agenția Bavas, 8 Place de la Bourse V*/Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23-Un exemplar 15 Bani Secretul milioanelor Mai limbut decât confratele său în gheșefturi Eugeniu Carada, d. fost ministru Stolojan se pregătea să scoată de sub tipar o serie întreagă de epistole, spre a ne tălmăci izvorul milioanelor sale, matca latifundiului său, care, precum ne-a spus-o, are 26.000 pogoane, iar nu 20 de mii. Din nenorocire, Voința a refuzat coloanele sale scepticului și mult cinicului oltean pentru motive pe care nu le cunoaștem nici noi. Din această pricină, iată-ne dar nevoiți să destăinuim noi de unde se trag milioanele fericitului fost ministru. Secretul milioanelor Stolojan e o comedie în mai multe acte, comedie în care, contrariu tipicului din repertoriul Scribe, la desnodământ viciul, în loc să fie pedepsit, este recompensat cu prisosință. Intr’o Duminecă din luna Iulie, anul mântuire!... lui Stolojan 188Ó, pe când acest domn era mare ministru al justiției, președintele tribunalului Brăila dimpreună cu toți judecătorii se găseau la o petrecere în orașul Măcin, peste Dunăre. Ca Mephisto în actul Intuia din Faust, deodată apare aprodul tribunalului, aducând pentru fiecare magistrat o telegramă din partea ministrului dreptăței, cam astfel concepută: «Vă cer ca un serviciu personal, să vă prezentați imediat la casierie și să subscrieți câte zece acțiuni de ale Băncei naționale a 500 lei una». Erau amovibili sărmanii magistrați, amovibili sub un guvern colectivist și, de aceea, lăsând friptura nemâncată, paharul plin, trecură Dunărea, intrară pe ușa din dos în cabinetul casierului și se grăbiră să subscrie câte zece acțiuni a 500 lei una. A doua zi, acțiunile în cestiune treceau în mâna d-lui Stolojan prin acte de cesiune în regulă, iar peste câteva luni acțiunile de 500 lei se urcau la 2.300 ! Să nu piardă din vedere cititorii că aceeași comedie se juca în multe districte și că gheșeftul era prin urmare lat....ifundia de tot. Probe, probe, unde sunt probele, ne va întreba poate c. Stolojan, dacă din întâmplare îi va da Voința permisiunea să mai publice un răspuns ? Să-i dăm dar probe, să facem ca tribunalul depuind lista martorilor acuzărei. In timpurile despre care vorbim și în momentul operației cu pricina, tribunalul de Brăila era compus în modul următor: Președinte: Teișanu. Membru : C. Nenișor. Supleant: N. Vrăbiescu. Jude-Instr.: N. Ionescu Flămânda. Substitut: Gh. Palade. Care din acești domni cere cuvântul ca să desmintă afirmarea noastră ? Grozav s’ar simți acum nevoia să ne spue d. Stolojan într’o nouă epistolă, dacă e corectă, dacă nu e scandaloasă procedarea unui ministru al justiției, care se servește de subalternii săi spre a acapara, cu 500 lei bucata, mii de acțiuni pe care peste câteva luni le vindea cu 2.300 lei una. E capabil cu toate aceste să ne răspunză de Stolojan: «Ei și? Asta nu e lucru necinstit! numesc în slujbe».N’am luat mită ca să Moralitatea d-lui Stolojan e elastică, se întinde, se întinde cu pogoanele de pe moșia d-sale. E în stare ex-logofătul dreptățea să scrie drept justificare : «N’am cumpărat o mie de acțiuni prin procedeul destăinuit de d-v. am cumpărat trei mii!» Naftalină ceartă n’a existat decât în imaginația perversă a numitului Schlesinger? Dar unde infamia acestui nerușinat șantajist întrece toate marginele este în articolul «Zum Profectenschule» în care nespălatul, vorbind de administrația Dobrogei, zice între altele: «Mai ales au să sufere sub domnia arbitrară din Dobrogea Germanii stabiliți acolo și emigrați din Rusia de Sud și mai cu seamă starea Germanilor așezați în plasa Mangalia, în satele Sarighiol, Valali și Carașghiol poate fi considerată ca lipsită de orice protecțiune. Pe câtă vreme nu se vor introduce aici îmbunătățiri, nu putem îndestul să prevenim pe emigranții germani din Rusia de Sud ca să se ferească de a se stabili în Dobrogea. Lasă că în calitatea lor de străini ei nu pot dobândi pământ, apoi mai sunt și considerați de organele administrative de acolo ca niște venetici străini ce nu cunosc limba țarei și tratați intr’un mod care cu timpul nu mai poate fi suferit, mai rea decât tătarii și țiganii». Când o gazetă evreiască, scoasă de un străin care nu se bucură de nici un drept politic în această țară calomniază astfel Statul care ’i dă ospitalitate, ar fi o greșală să stăm nepăsători. Este o infamie a spune că colonii germani din Dobrogea sunt asupriți și tratați ca niște floți, că nu pot dobândi pământ și că e o nenorocire pentru el a emigra în Dobrogea. Tocmai contrariul e adevărat. Satele germane din Dobrogea pot servi de model și situația colonilor germani din Dobrogea e așa de prosperă, încât ei înșiși seria rudelor și amicilor lor din Rusia să -și vîndă tot ce au în această țară și să emigreze în Dobrogea. Și tocmai fiindcă perciunatul vorbește de Valalî, Sarighiol, etc. din plasa Mangalia, îi putem spune noi că chiar în toamna aceasta membri marcanți ai coloniei evangeliste din București, bărbați luminați și stimați ca d. dr. Fischer, Bömches, directorul ziarului Tagblatt, Messner, marele fabricant din Galați, și alții au vizitat aceste sate cu ocazia unei vânători ce au făcut în Dobrogea și au rămas încântați de starea prosperă a colonilor germani din aceste ținuturi. Acești domni s’au întreținut pe larg cu locuitorii din numitele sate, au admirat comoditatea și frumusețea instalațiunilor lor, care diferă așa de mult de ale Turcilor și Tătarilor și chiar de ale Românilor din Dobrogea, și au aflat din chiar gura colonilor germani că ei au venit acum trei ani aproape fără nimic în Dobrogea și că acum sunt toți gazde bune, cu case încăpătoare și frumoase, cu șuri și grajduri bine garnisite cu bucate și cu vite, cu pământ îndestulător, mulțumiți de noua lor patrie și binecuvântând cerul că au scăpat de oblăduirea rusească. întrebați cum au aflat ei că pot să se stabilească în Dobrogea și să găsească pământ, ei răspunseră: — Ne-au scris alți compatrioți de ai noștri, emigrați de mai nainte și ne-au incuragiat să venim și noi. Și un ticălos ca Schlesinger răspândește în lumea germană calomnia că Statul român e o țară de sălbateci care maltratează pe colonii germani. Dar nu e el de vină, ci noi, cari suferim atâta obrăsnicie. ------------------------------------------------------ D’ale lui Schlesinger înainte de a descrie mai pe larg cine este «jupanul» Schlesinger, care scoate gazeta-revolver Rumäenischer Lloyd și ce meserie face el în această țară, vom atrage astăzi atențiunea guvernului asupra modului cum acest individ compromite reputațiunea țărei în străinătate. In numărul sau de la 28 Octombrie, în același număr adecă în care se exprimă despre d. ministru Take Ionescu în chipul infam pe care l-am arătat în Timpul de alaltă ori, jupânul Schlesinger mai publică alte două articole pe care le vom semnala pe scurt. Intr’unul din ele, intitulat Minister Krisis, nespălatul perciunat vorbește despre o ceartă care s ar fi ivit în sinul consiliului de miniștri între d-nii Lascar Catargiu, P. Carp și Al. Lahovari, reproducând chiar pretinsele fraze pe care le-ar fi pronunțat acești domni miniștri, ca și când Schlesinger ar fi admis să asculte la ușa salei în care se țin consiliile de miniștri. Mai e pare nevoe să spunem că această ------------------------------------------------------ Prințul de Windischgraetz — Notițe biografice — Noul ministru președinte al Austriei prințul Alfred de Windischgraetz s-a născut la 81 octombrie 1851 în Praga. Tocmai a împlinit așadar 42 de ani. A făcut studii juridice la Bonn și Praga și a dobândit titlul de doctor în drept de la Universitatea din acest din urmă oraș. Chemat a se prezintă la atentare în anul 1871, tînărul prinț refuză, pe temeiul unei legi din 1815, prin care familiile princiare și comițiale din imperiu erau scutite de ori ce serviciu militar. De aci s’a născut un proces care s’a terminat la 30 Aprilie 1874 cu o sentință, întărită de Curtea de casație, prin care s’a respins escepțiunea ridicată de prințul de Windischgraetz pe temeiul că, după noua constituție austriacă, toți cetățenii sunt egali înaintea legilor. Prințul de Windischgraetz a intrat deci în armată și a dus-o până la gradul de locotenent în rezervă, pe care îl are și astăzi. După moartea tatălui sau, întâmplată la 1879, deveni șef al familiei de Windischgraetz și în această calitate moșteni între altele și locul părintelui sau în Camera seniorilor. Astfel strănepotul mareșalului de Windischgraetz, «cuceritorul Vienei», intră în viața politică.