Timpul, noiembrie 1893 (nr. 242-265)
1893-11-26 / nr. 262
No 262 tor, adecă vr’o 3,000,000, la estimațiunea lucrărilor care e de 4 milioane, încă n'ajungem decât la cifra de 7 milioane pe care vom avea s'o punem în fața cifrei 25,000,000 și avantagiul remâne tot de partea apelor vișuitoare din straturile inferioare cu o distanță enormă. 2. S’ar fi putut căuta același strat atruit fermal spre munte, pe la Titu sau Târgoviște de pildă, cu nădejdea de a'l găsi intr’un punct destul de rădicat pentru ca apa să vină direct la foișorul de la Iancu, fără ajutorul mașinelor, dar în cazul acesta ar trebui să se renunțe la întrebuințarea apeductului de la Bâcu și a rezervoriului de la Cotroceni, să se construiască un rezervoriu nou lângă lucrările de captare și să pornească de acolo o conductă forțată duplă, ca pentru isvoarele de la munte, ceea ce ar ocaziona cheltueli foarte mari. 3. Un avantagiu care se poate invoca în favoarea soluțiunii isvoarelor de la munte dispare cu aceea a apei suterane , și anume putința de a aduce la nevoie 80.000 metri cubi apă de rân, prin apeductul actual devenit disponibil pentru spălarea continuă a canalelor de scurgere. Dar acest rezultat se va putea obține prin derivaiunea Argeșului, despre care d. Bechmann a vorbit mai sus. Și chiar de s’ar pune în sarcina acestei operațiuni toată cheltuiala ce va necesita această derivațiune—ceea ce n’ar fi însă echitabil, deoarece ea va putea da multe alte foloase și va procura în același timp forță motrice, apă de alimentație pentru canalul navigabil, etc.—tot nu ne-am apropia de cifra de 25.000.000, ba am remânea departe de ea, căci derivația Argeșului e evaluată la 4, 5 milioane și adăugând la această sumă cheltuiala admisă pentru apa suterană care e de 4 milioane, și la capitalizarea cheltuelilor anuale de elevațiune, care e de 3 milioane, nu atingem decât abia cifra totală de 11 la 12.000.000. 4. Din punctul de vedere tehnic, apeductul de o lungime de 150 kilometri (care ar fi necesar când s’ar aduce apa de izvor de la munte) cu o conductă forțată pe o treime a parcursului, cu un rezervoriu foarte depărtat de oraș, prezintă cu mult mai mulți sorți de întreruperi de serviciu decât cealaltă soluțiune, căci cu această din urmă soluțiune va fi de ajuns să avem mașini de schimb pentru a pune uzina elevatorie la adăpostul oricărei stagnațiuni, fie că s’ar recurge la motori cu aburi, încălziți cu cărbuni sau cu petrol, spre a remedia la neîndestularea căderei Dâmboviței, fie că derivațiunea Argeșului ar asigura în tot timpul suplimentul de forță necesară. 5. D. Bechmann atinge și considerațiunea strategică, arătând cu drept cuvânt că, în caz de resbel, inimicul mai lesne ar tăia lungul apeduct care ar veni de la munte, decât ar putea atinge lucrările captării apei suzerane, dacă acestea s’ar afla în apropiere de Arcuda, la 18 kilometri de oraș, 8 kilometri numai de linia forturilor și chiar în câmpul lor de acțiune; s’ar putea, adaogă d. Bechmann, ca puțurile de captare să fie chiar în interiorul fortificațiilor, dacă ministerul de resbel ar indemniza orașul pentru abandonarea instalațiunilor actuale de la Bâcu- Arcuda și orice alt spor de cheltueli provenind din această modificare. După aceste comparațiuni, iată cum încheie d. Bechmann : «Aceste diferite considerațiuni nu modifică întru nimic concluzia așa de lămurită la care ajunsesem mai sus, ci «din contră, cu cât aprofundăm cestiunea «cu atât se afirmă mai mult și din toate «punctele de vedere superioritatea soluțiunii bazate pe întrebuințarea apelor țțîșnitoare din straturile quaternare». Oricum ar fi, d. Bechmann vede că problema alimentării orașului București cu apă bună poate fi rezolvată spre satisfacțiunea generală, fie că s’ar aduce apa de la munte, fie că s’ar lua din straturile aquifere suzerane. Negreșit că din punctul de vedere financiar această din urmă soluțiune ar fi de preferat, căci a cheltui 25 milioane numai pentru apă, e o grea sarcină pentru un oraș de 200.000 locuitori, unde mai sunt atâtea de făcut. Trebuie dar să așteptăm rezultatul încercărilor ce se fac de serviciul tehnic al primăriei, încercări care până acum legitimează cele mai optimiste speranța. Dacă rezultatul definitiv va încununa aceste speranțe, suntem pe deplin de părerea eminentului inginer francez că «succesul realizat cu chipul acesta va avea «o însemnătate cu atât mai mare, căci el «va fi învederat existența unei bogății «naturale până atunci aproape necunoscută, și de care multe orașe de pe șesul «României vor căuta de bună seamă să «se flosească». Nu putem decât să urăm ca această prevedere să se împlinească și avem în tot cazul încrederea că sub energica și inteligenta conducere a d-lui primar N. Filipescu, orașul București va fi înzestrat, pe lângă alte îmbunătățiri, cu o apă perfectă, care să î atragă binecuvântările populațiunii însețoșate a capitalei. Dr. Sterie N. Ciurcu IX. Pelikangasse Ho. 10 — Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe I ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit, din partea M. S. Reginei Regente a Țerilor-de-Jos, o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce s’a făcut de către Augustul nostru Suveran, pentru nașterea A. S. R. Principelui Carol. Exc. La d. de Weede, ministrul reședințe al Țerilor-de-Jos, a avut onoare a remite M. S. Regelui scrisoarea de felicitare. * * * De asemenea, M. S. Regele a priimit o scrisoare analogă din partea M. S. Regelui Italiei. D. Cavaler Bolatti, însărcinat cu afaceri al Italiei, a avut onoare a remite M. S. Regelui această scrisoare. * * * Prin un decret publicat in foaia oficială de azi se ridică căpitanului Gheorghiade Dimitrie, din regimentul 4 roșiori, dreptul de a purta medaliile Virtutea Militară, Apărătorilor Independenței, Comemorativă rusă, Crucea Trecerea Dunărei și Semnul onorific de argint pentru serviciul militar de 18 ani, ca unul ce a fost condamnat de consiliul de resbel al corpului IV de armată, intre altele, și la destituire pentru faptul de luare de mită și fals în materie de administrație militară.* * A. * n* a * S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergenților majorilordache Burlibașa, Gheorghe Eftimie și Vasile Vasile. * * * D. Titu Maiorescu ’și-a început ari, Mercuri, la orele 5, cursul seml universitar asupra istoriei filosofiei contimporane germane, iar azi, Jouî, la aceeași oră, va începe cursul de logică. D. Cantemir Alexandru, absolvent cu certificat al școalei centrale de arte și manufacturi din Paris, este numit, pe ziua de 1 Decembre stil nou- 1893, în postul inginer de tracțiune în administrațiunea căilor ferate. * * * D. C. S. Codreanu, sub-prefectul olășel Ialomița din județul Dâmbovița, a fost destituit din funcțiunea sa. * * * Un nou transport de vagoane de clasa I și a II-a din fabrica Gradiano din Milano a sosit în capitală. Aceste vagoane sunt încălzite cu aburi și înzestrate cu frîne Westinghouse. * * * Aflăm cu plăcere că tinerul Alexandru Ionescu, fiul d-lui Gh. Ionescu, mare ban * echer din Ploești, a trecut ori cu un deosebit succes și cu multe laude din partea profesorilor examenul al treilea de drept. * * * cu lui Bucureștean, și o d-șoară Jane Simon, amândouă stele de café-concert. D-șoara Debriege nu putea să sufere pe d-șoara Simon, din cauză că aceasta ’î contesta autenticitatea parului. Furia d-rei Debriege a ajuns la culme într’o zi când rivala sa o apostrofă cu cuvintele:—«Debriege, ia scoate-ți peruca! Din cauza acestor cuvinte batjocoritoare, a urmat o mică păruială, în care a remas învinsă d-șoara Debriege, deoarece in ajutorul d-șoarei Simeon a mai sărit un domn Le tombe, exdirector al teatrului de la Renaissance, care se afla de față la ceartă. Bătaia aceasta s-a întâmplat pe treptele concertului Parisian. Tribunalul din Paris, secția a 10-a, a fost chiemat, în urma plângerii d-șoarei Debriege, să-șî spue și el cuvântul. Sala era plină de tineri avocați. în urma unor vii și hazlii desbatere, tribunalul a condamnat pe d. Letombe la 100 de lei amendă, pe d-șoară Simon la 25 lei și pe amândouă solidari a plăti d-șoareî Debriege 100 de lei daune-interese, în loc de 100.000 cât ceruse aceasta. Se vede că hotărîrea tibunalului n’a mulțămit pe nici una din cele două stele, căci la scoborîrea scărei s’a încins între ele o nouă păruială cu umbrelele, și gărzii Palatului de Justiție cu mare greutate au putut să despartă pe cele doua combatante. Paul Vederot. Om JUDEȚE Lucrările podului de peste Dunăre, Fetești-Cernavoda, care trebuiau să înceteze la 10 Decembre, au încetat de Luni, din cauza timpului urît ce e acolo de vre-o trei zile; dacă timpul se va îndrepta, atunci vor mai urma încă câteva zile lucrările pentru montarea fierăriei la primul pod Fetești-Borcea. • * * DIn STRĂINĂTATE Ni se anunță din Stuttgart moartea ministrului de interne al regatului Württemberg, d. Schmid, — întâmplată crt. 4c *4c Din Paris ni se telegrafiază că d. Lozé, fostul prefect de poliție și acum numit ambasador al Franciei pe lângă Curtea austro-ungară, a plecat era la Viena. * * * Eli s’a făcut în Filipopoli înmormântarea fostului ministru bulgar, dr. Ciomacov. La serviciul funebru a asistat principele Ferdinand, președintele consiliului Stambulov cu toți miniștrii, precum și biuroul Adunării. Prințul s’a reîntors în Sofia noaptea cu un tren expres.* * * ultim cmmr Intre doul obicinuiți ai otelului Văcărești : - Frumos ceasornic ai ; cat te-a costat ? — Trei luni. Moș Neagu. CRONICA JUDICIARA TRIBUNALELE STRĂINE Tribunalul din Paris.— Bătaie intre clone stele. De când e lumea, a existat invidia intre oamenii de aceeași profesie și artiștii și mai cu seamă artistele de teatru nu fac deloc excepție în această privință. Se întâmplă dese păruieli între aceste din urmă și dacă nu prea se aude vorbindu-se de ele, este că rămân în cele mai multe cazuri ascunse între culise și nu se traduc înaintea tribunalelor corecționale, cum bunăoară s’a întâmplat cu o ceartă dintre d-șoara Debriege, cunoscută public TIMPUL 26 NOEMBRE INTEMPLARI Strivit de vagoane.—Un lucrător din serviciul căilor ferate Radu Stoica, voind erî să alipească niște vagoane la o mașină, a fost prins între vagoane și omorât. Partddul de la Oltenița —Cu privire la clima oribilă din Oltenița, despre care am vorbit alaltă erî, un confrate mai află următoarele amanunte : Asasinul e in vârstă de 21 ani și se numește Gheorghe Dumitrache. El trăia foarte râd cu tatăl șeii. In noaptea de Marți spre Mercuri, săptămâna trecută, el se culcă cu tatăl său în aceeași cameră. După ce bătrânul adormi, fiul Lă ii înfipse în tâmpla dreaptă un furcoiu de fer, cu atâta putere, încât furcoiul pătrunse in adâncul creerilor pană la coloana vertebrală. Paricidul, crezând că tatăl său nu este încă mort, lua un cuțit și ii tăia gâtul aproape de tot. Toată ziua de Marcuri, cadavrul fu ținut în beciul casei; in timpul acesta denaturatul fiu lucra cu ziua la unul din consătenii săi. In seara de Mercuri, asasinul transportă cadavrul tatălui său, cu o căruță luată pe ascuns de la un vecin, în pădurea Renea, la 6 kilometri departe de Oltenița. Cadavrul a fost descoperit tocmai Vineri. Asasinul a făcut complete mărturisiri. El se află depus la Văcărești. Vapor cufundat.—Ni se telgrafiază din New York. Vaporul englez Jason mergând din Calcula la Boston, s’a cufundat aproape de Eastham. 25 oameni din echipagiu au pierit. Ciocnire de trenuri—Din Magdeburg primim știrea telegrafică. O ciocnire între două trenuri s’a produs lângă Buckau. Un fochist a fost omorît. Două impiegați a fost ușor răniți,11 vagoane au deraiat. ------------------------♦----------------------- Din toata lumea —— Falsificatori «eu gros». Se anunță din Catania că gendarmeria a descoperit acolo o bandă de falsificatori și a confiscat bancnote false însumând peste un milion de franci. Făceau parte din această bandă și două funcționari ai primăriei, ------ Un milion de bolnavi de trahomă. Profesorul universitar de la Budapesta doctorul Ottawa a publicat zilele trecute o broșură în care afirmă că, fără exagerare, numărul total al celor cari sufăr în Ungaria de boala de ochi numită trahoma ar finge misonul. Boala e lățită mai ales in armată. •-----—---------------♦---------------------— FELURIMI Idilă regală— Sub acest titlu și sub iscălitura Amicus, se povestește în Figaro următoarea dramă intimă: Prințesa Elena, fiica contelui de Paris, despre care se răspândise zilele trecute svouul fals că s’ar fi logodit cu moștenitorul tronului Rusiei, este în ajun, după cum anunță gazetele, de a întreprinde o călătorie de mai multe luni prin Epipet, însoțită de tatăl ei. Amicus spune că această călătorie nu are alt scop decât să facă pe tînăra și frumoasă prințesa să uite prin contemplarea țărilor și popoarelor străine o durere mare a inimei sale. Cu ocazia unei vzite a familiei contelui de Paris la Balmoral, la regina Victoria,— povestește Amicus, — o simpatie viuă și reciprocă a încolțit în inimile tinere a prințesei Elena de Orleans și a ducelui de Clarence, fiul cel mai mare al prințului de Wales. Contele de Paris n’a putut însă să și dea consimțământul la o căsătorie, decât cu condiția de a se dobândi dispensa necesară din partea Papei, ducele de Clarence fiind protestant, iar I princesa Elena catolică. Princesa însăși a fost la Roma să ceară ......................................... ............... ............................ Papei dispensa aceasta. Dar Leon XIII a rămas neînduplecat. Așteptere la urmașa lui Ludovic cel sfânt, a zis supremul pontifice, ca nu numai să renunțe la acest plan de căsătorie, dar ea însăși să anunțe această renunțare prințului și să-l roage să-și caute fericirea in altă alianță. Princesa și-a călcat pe inimă. Se știe ce-a urmat. Ducele de Clarence s-a logodit cu prințesa Mary de Teck, dar a murit peste puțin timp. Acum prințesa Mary a luat pe fratele ducelui de Clarence,iar prințesa Elena pleacă în lume ca să caute a-șî îneca durerea grelelor încercări prin care a trecut. Cel mai mare diamant din lume. Ziarul la Nature anunță, dar vestea nu e încă confirmată, că împăratul Germaniei are de gând să cumpere diamantul Excelsior, netăiat încă, și care este cel mai mare diamant cunoscut. Excelsior a fost găsit la 30 Iunie acest an în minele de la Jagersfontein (Capul de Bună speranță). Greutatea lui e de 205 grame 45 și are formă de con. A fost prețuit cu 25 de milioane de direcția exploatării minelor, care a trebuit să ia precauțiuni excepționale pentru a pune în siguranță această piatră extrem de rară. Un escadron de lăncieri a fost însărcinat să escorteze diamantul de la mine până la țărmul Oceanului, unde a fost îmbarcat pe bordul canonierei Antilope. Diamantul se află actualmente în casele Băncii Enghiterei. Guvernul britanic a oferit 12 milioane pe diamant, dar proprietarii au refuzat să-l vînză cu acest preț. Nu se spune ce preț a oferit împăratul Wilhelm. -------,---------------------------------------- „DORNA“ Primul isvor român APA MINERALA ALCALMA BICARBONATĂ Plasa Muntele, jud. Suceava. După analiza făcută în urmă de celebrul prof. dr. Babeș cu raportul către onor, minister de interne și publicat în Monitorul Oficial No. 93 se constată că apa minerală «Dorna» este cea mai curată de microbi din toate apele străine. Asemenea mai este analizată de Haquet la 1789; Abrahamfi 1833; dr. Stenner 1856; dr. Pribram, 1979; dr. Bernard 1889 ; dr. Istrati 1890 și aprobată de consiliul superior sanitar prin jurnalul No. 1463 din 17 Octombre 1889. Pentru informațiuni a se adresa la administrație, strada Lipscani No. 61 București. ------------------------------------------------ LITERE-ARTE-ȘTIINȚE O nouă societate geografică — in curând se vor pune bazele unei Societăți geografice la Iași — ne spune Evenimentul. Mai mulți profesori și cunoscători în materie au lunt laudabila hotărîre de a se constitui în societate, având ca scop cultivarea acestei științi. In același timp societatea își propune de a organiza escursiuni, pentru timpul verei, în țari, cu deosebire în părțile muntoase. Ca președinte onorific al societății se crede că va fi proclamat d. Gr. M. Sturdza. Școală de pictură și sculptură pentru dame. Un confrate din capitală află că un grup de artiști, în frunte cu d. Stăncescu, directorul școalei de bele-arte inspirându-se de una din ideile fundamentale care au prezidat la creațiunea instituțiunei Ateneului român, a luat o inițiativă care este menită a contribui mult la răspândirea artelor și a frumosului la noi. Acest grup dorește să se înființeze o școală de sculptură și pictură pentru doamne și domnișoare. Ateneul a îmbrățișat cu căldură această inițiativă și s-a grăbit a pune la dispoziția asociațiunei formate una din sălile sale, unde se vor preda cursurile de desemn, pictură, sculptură, square, paste’, estetică și istoria artelor. După cum suntem informați', cursurile vor vor începe la 10 ianuarie 1894, iar înscrierile la aceste cursuri se fac de acum chiar. ----------------------------------------------- INFORMAȚIUNI Aniversarii d-lui L. Catargiu Cu ocazia aniversărei sale, d. Lascar Catargiu a primit din toată țara numeroase scrisori și telegrame de felicitare. Intre altele, din Iași a primit următoarea depeșă, semnată de 266 de persoane din toate clasele sociale și chiar fără distincție de partid , D-lui Lascar Catargiu, președinte al consiliului București Dimpreună cu toată țara serbăm a 70-a aniversară a etăței d-voastră, recunoaștem dimpreună cu țara întreagă partea activă ce ați duit la organizațiunea liberală de care țara se bucură astăzi și sacrificiile ce ați făcut, luptând in contra privilegiilor de care personal ve bucurase el. Istoria nepărtinitoare va ști a face deosebire între băi 1893 banii cari au provocat reorganizări, renunțând la privilegii, și între acei cari au cerut abolirea privilegiilor altora, de care ei nu se bucurau. Dorim deci fruntașului terei ani mulți și fericiți. Dorim ca în cursul secolilor numeroși să fie bărbați cari să vă samene în abnegațiile și sîrguința pentru binele patriei. Urmează 266 de semnături. Un mare număr de deputați și senatori au fost astăzi la d-nul Lascar Catargiu acasă pentru a-l felicita. De asemenea d. Lascar Catargiu a fost viu și călduros felicitat de toți colegii d-sale din minister. Ni se telegrafiază din Berlin că comisiunea Reichstagului a adoptat era convențiile comerciale cu România și Serbia. MS. Regele a bine-voit a primi în audiență pe tînărul și talentatul sculptor român Gr. Bălăcescu, care s-a întors din Italia, unde a făcut niște studii strălucite. O remarcabilă operă a d-lui Bălăcescu. Un Elt este expusă la Ateneul român. M. S. Regele a promis d-lui Bălăcescu că va vizita, împreună cu familia regală, Ateneul pentru a vedea operile d-lui Bălăcescu. A. A. S. Regale principele Ferdinand și principesa Maria au asistat era seară la reprezentația operei Othello. D. N. Filipescu, primarul Capitalei, este pe deplin restabilit. Săptămâna viitoare d -sa va eși din casă pentru a-și relua ocupațiunile. Proiectul de lege pentru înființarea Băncei agricole, care a fost votat ori de Cameră, va fi supus Senatului și probabil și votat chiar în cursul săptămânei viitoare. In ziua de 28 Noembre, aniversarea luărei Plevnei, se va da în capitală un mare banchet militar, la care vor lua parte vr’o 150 de ofițeri. D. general Lahovari, ministrul de răsboiu, va prezida acest banchet. Sfântul Sinod, în ședința sa de ori, la care a luat parte și d. ministru al cultelor, a ales o comisiune pentru a studia chestiunea reformei costumului preoțesc, și o altă comisiune care să studieze cărțile bisericești ce se înaintează spre aprobare ministerului cultelor. Colectiviștii s’au întrunit ori seară la clubul lor și au decis ca d-nii Sturdza și Stolojan, unul în Senat, altul în Cameră, să anunțe interpelări guvernului în chestiunea Transilvaniei. Așteptăm să vedem ce va debita ln Senat d. D. Sturdza, ca să răspundem apoi după cum va merita. Proiectul de lege silvic va veni în discuțiunea consiliului de miniștri în ședința de mâine seară. ---------------------------------------♦—.—.—........— CURIERUL TEATRELOR Mare și meritat succes, asestă la operă, pentru d. Maurel, care ne-a înfățișat nu numai un cântăreț de frunte, ci și un escelent actor. Cronicarul nostru muzical va face mâine o dare de seamă asupra inimoasei reprezentații de aseară. * * * Pentru cel puțin încă trei reprezentații afișul teatrului național va fi ținut de Microbii Bucureștilor. • * * In curând d. Dinicu, talentatul nostru violoncelist, va da un concert la Ateneu. A TREIA EDIȚIE TELEGRAME Budgetul german în Reichstag Berlin, 6 Decembre. Ziarul Die Post declară că majoritatea partidului imperiului va vota pentru toate proiectele de impozite și pentru reforma finanțelor.