Timpul, noiembrie 1893 (nr. 242-265)

1893-11-26 / nr. 262

No 262 tor, adecă vr’o 3,000,000, la estimațiunea­­ lucrărilor care e de 4 milioane, încă n'a­­­­jungem de­cât la cifra de 7 milioane pe care vom avea s'o punem în fața cifrei 25,000,000 și avantagiul remâne tot de partea apelor vișuitoare din straturile in­ferioare cu o distanță enormă. 2. S’ar fi putut căuta același strat atrui­­t fer­mal spre munte, pe la Titu sau Târ­­­­goviște de pildă, cu nădejdea de a'l găsi intr’un punct destul de rădicat pentru ca apa să vină direct la foișorul de la Iancu, fără ajutorul mașinelor, dar în cazul a­­cesta ar trebui să se renunțe la întrebuin­țarea apeductului de la Bâcu și a rezervo­­riului de la Cotroceni, să se construiască un rezervoriu nou lângă lucrările de cap­tare și să pornească de acolo o conductă forțată duplă, ca pentru isvoarele de la munte, ceea­ ce ar ocaziona cheltueli foarte mari. 3. Un avantagiu care se poate invoca în favoarea soluțiunii isvoarelor de la munte dispare cu aceea a apei suterane , și anume putința de a aduce la nevoie 80.000 me­tri cubi apă de rân, prin apeductul actual devenit disponibil pentru spălarea conti­nuă a canalelor de scurgere. Dar acest rezultat se va putea obține prin deriva­­­iunea Argeșului, despre care d. Bech­­mann a vorbit mai sus. Și chiar de s’ar pune în sarcina acestei operațiuni toată cheltuiala ce va necesita această deriva­ți­une­—ceea­ ce n’ar fi însă echitabil, de­oare­ce ea va putea da multe alte foloase și va procura în același timp forță mo­trice, apă de alimentație pentru canalul navigabil, etc.—tot nu ne-am apropia de cifra de 25.000.000, ba am remânea de­parte de ea, căci derivația Argeșului e evaluată la 4, 5 milioane și adăugând la această sumă cheltuiala admisă pentru apa suterană care e de­­ 4 milioane, și la capitalizarea cheltuelilor anuale de eleva­­țiune, care e de 3 milioane, nu atingem de­cât abia cifra totală de 11 la 12.000.000. 4. Din punctul de vedere teh­nic, ape­ductul de o lungime de 150 k­ilometri (care ar fi necesar când s’ar aduce apa de izvor de la munte) cu o conductă for­țată pe o treime a parcursului, cu un rezervoriu foarte depărtat de oraș, pre­zintă cu mult mai mulți sorți de între­ruperi de serviciu de­cât cea­l­altă so­­luțiune, căci cu această din urmă soluți­­une va fi de ajuns să avem mașini de schimb pentru a pune uzina elevatorie la adăpostul or­icărei stagnațiuni, fie că s’ar recurge la motori cu aburi, încălziți cu cărbuni sau­ cu petrol, spre a remedia la neîndestularea căderei Dâmboviței, fie că derivațiunea Argeșului ar asigura în tot timpul suplimentul de forță necesară. 5. D. Bechmann atinge și considerați­­unea strategică, arătând cu drept cuvânt că, în caz de resbel, inimicul mai lesne ar tăia lungul apeduct care ar veni de la munte, de­cât ar putea atinge lucrările captării apei suzerane, dacă acestea s’ar afla în apropiere de Arcuda, la 18 k­i­lometri de oraș, 8 k­ilometri numai de linia forturilor și chiar în câmpul lor de acțiune; s’ar putea, adaogă d. Bechmann, ca puțurile de captare să fie chiar în in­teriorul fortificațiilor, dacă ministerul de resbel ar indemniza orașul pentru aban­donarea instalațiunilor actuale de la Bâcu- Arcuda și ori­ce alt spor de cheltueli pro­venind din această modificare. După aceste comparațiuni, iată cum încheie d. Bechmann : «Aceste diferite considerațiuni nu mo­­­difică întru nimic concluzia așa de lă­­­­murită la care ajunsesem mai sus, ci «din contră, cu cât aprofundăm cestiunea «cu atât se afirmă mai mult și din toate «punctele de vedere superioritatea solu­­­țiunii bazate pe întrebuințarea apelor țțîșnitoare din straturile quaternare». Ori­cum ar fi, d. Bechmann vede că problema alimentării orașului București cu apă bună poate fi rezolvată spre sa­­tisfacțiunea generală, fie că s’ar aduce apa de la munte, fie că s’ar lua din stra­turile aquifere suzerane. Negreșit că din punctul de vedere financiar această din urmă soluțiune ar fi de preferat, căci a cheltui 25 milioane numai pentru apă, e o grea sarcină pentru un oraș de 200.000 locuitori, unde mai sunt atâtea de făcut.­­ Trebuie dar să așteptăm rezultatul în­­­­cercărilor ce se fac de serviciul teh­nic al­­ primăriei, încercări care până acum legi­­­­timează cele mai optimiste speranța. Dacă rezultatul definitiv va încununa aceste speranțe, suntem pe deplin de pă­rerea eminentului inginer­ francez că «suc­­­cesul realizat cu chipul acesta va avea «o însemnătate cu atât mai mare, căci el «va fi învederat existența unei bogății «naturale până atunci aproape necunos­­­cută, și de care multe orașe de pe șesul «României vor căuta de bună seamă să «se flosească». Nu putem de­cât să urăm ca această prevedere să se împlinească și avem în tot cazul încrederea că sub energica și in­teligenta conducere a­­ d-lui primar N. Filipescu, orașul București va fi înzes­trat, pe lângă alte îmbunătățiri, cu o apă perfectă, care să­ î atragă bine­cuvântările­­­ populațiunii însețoșate a capitalei. Dr. Sterie N. Ciur­cu IX. Pelikangasse Ho. 10 — Viena Consultațiuni cu celebritățile me­dicale și cu specialiștii de la Facul­­­­­­tat­ea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe I ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit, din partea M. S. Reginei Regente a Țerilor-de-Jos, o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce­­ s’a făcut de către Augus­tul nostru Suveran, pentru nașterea A. S. R. Principelui Carol. Exc. La d. de Weede, ministrul reședințe al Țerilor-de-Jos, a avut onoare a remite M. S. Regelui scrisoarea de felicitare. * * * De asemenea, M. S. Regele a priimit o scrisoare analogă din partea M. S. Re­gelui Italiei. D. Cavaler Bolatti, însărcinat cu afaceri al Italiei, a avut onoare a remite M. S. Regelui această scrisoare. * * * Prin un decret publicat in foaia ofici­ală de azi se ridică căpitanului Gheorghi­­ade Dimitrie, din regimentul 4 roșiori, dreptul de a purta medaliile Virtutea Mi­litară, Apărătorilor Independenței, Co­memorativă rusă, Crucea Trecerea Du­nărei și Sem­nul onorific de argint pentru serviciul militar de 18 ani, ca unul ce a fost condamnat de consiliul de resbel al corpului IV de armată, intre altele, și la destituire pentru faptul de luare de mită și fals în materie de administrație mi­litară.* * A. * n* a * S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergenților majori­lordache Burlibașa, Gheorghe Efti­­mie și Vasile Vasile. * * * D. Titu Maiorescu ’și-a început ari, Mer­­curi, la orele 5, cursul se­ml universitar a­­supra istoriei filosofiei contimporane ger­mane, iar azi, Jouî, la aceeași oră, va începe cursul de logică. D. Cantemir Alexandru, absolvent cu certificat al școalei centrale de arte și ma­nufacturi din Paris, este numit, pe ziua de 1 Decembre stil nou- 1893, în postul inginer de tracțiune în administrațiunea căilor ferate. * * * D. C. S. Codreanu, sub-prefectul olă­­șel Ialomița din județul Dâmbovița, a fost destituit din funcțiunea sa. * * * Un nou transport de vagoane de clasa I și a II-a di­n fabrica Gradiano din Mi­lano­­ a sosit în capitală. Aceste vagoane sunt încălzite cu aburi și înzestrate cu frîne Westinghouse. * * * Aflăm cu plăcere că tinerul Alexandru Ionescu, fiul d-lui Gh. Ionescu, mare ban * echer din Ploești, a trecut ori cu un deo­sebit succes și cu multe laude din partea profesorilor examenul al treilea de drept. * * * cu lui Bucureștean, și o d-șoară Jane Si­mon, amândouă stele de café-concert. D-șoara Debriege nu putea să sufere pe d-șoara Simon, din cauză că aceasta ’î contesta autenticitatea parului. Furia d-rei Debriege a ajuns la culme într’o zi când rivala sa o apostrofă cu cuvintele:—«De­­briege, ia scoate-ți peruca! Din cauza acestor cuvinte batjocoritoare, a urmat o mică păruială, în care a re­mas învinsă d-șoara Debriege, de­oare­ce in ajutorul d-șoarei Simeon a mai sărit un domn Le ­tom­­be, exdirector al teatrului de la Re­naissance, care se afla de față la ceartă. Bătaia aceasta s-a întâmplat pe treptele concertului Parisian. Tribunalul din Paris, secția a 10-a, a fost chiemat, în urma plângerii d-șoarei Debriege, să-șî spue și el cuvântul. Sala era plină de tineri avocați. în urma unor vii și hazlii desbatere, tribunalul a condamnat pe d. Letombe la 100 de lei amendă, pe d-șoară Simon la 25 lei și pe amândouă solidari a plăti d-șoareî Debriege 100 de lei daune-in­­terese, în loc de 100.000 cât ceruse aceasta. Se vede că hotărîrea t­ibu­nalului n’a mulțămit pe nici una din cele două stele, căci la scoborîrea scărei s’a încins între ele o nouă păruială cu umbrelele, și gărzii Palatului de Justiție cu mare greutate au putut să despartă pe cele doua combatante. Paul Vederot. Om JUDEȚE Lucrările podului de peste Dunăre, Fe­­tești-Cernavoda, care trebuiau să înceteze la 10 Decembre, au încetat de Luni, din cauza timpului urît ce e acolo de vre-o trei zile; dacă timpul se va în­drepta, atunci vor mai urma încă câte­va zile lucrările pentru montarea fierăriei la primul pod Fetești-Borcea. • * * DIn STRĂINĂTATE Ni se anunță din Stuttgart moartea mi­nistrului de interne al regatului Würt­temberg, d. Schmid, — întâmplată crt. 4c *4c Din Paris ni se telegrafiază că d. Lozé, fostul prefect de poliție și acum numit ambasador al Franciei pe lângă Curtea austro-ungară, a plecat era la Viena. * * * Eli s’a făcut în Filipopoli înmormân­tarea fostului ministru bulgar, dr. Cio­­macov. La serviciul funebru a asistat principele Ferdinand, președintele consili­ului Stambulov cu toți miniștrii, precum și biuroul Adunării. Prințul s’a reîntors în Sofia noaptea cu un tren expres.* * * ultim cmmr Intre doul obicinuiți ai otelului Văcă­rești : - Frumos ceasornic ai ; cat te-a costat ? — Trei luni. Moș­ Neagu. CRONICA JUDICIARA TRIBUNALELE STRĂINE Tribunalul­­ din Paris.— Bătaie intre clone stele. De când e lumea, a existat invidia in­tre oamenii de aceeași profesie și artiștii și mai cu seamă artistele de teatru nu fac de­loc excepție în această privință. Se întâmplă dese păruieli între aceste din urmă și dacă nu prea se aude vorbin­­du-se de ele, este că rămân în cele mai multe cazuri ascunse între culise și nu se traduc înaintea tribunalelor corecționale, cum bună­oară s’a întâmplat cu o ceartă dintre d-șoara Debriege, cunoscută publi­c TIMPUL 26 NOEMBRE INTEMPLARI Strivit de vagoane.—Un lucrător din serviciul căilor ferate Radu Stoica, voind erî să alipească niște vagoane la o mașină, a fost prins între vagoane și omorât. Partddul de la Oltenița —Cu privire la clima oribilă din Oltenița, despre care am vorbit alaltă erî, un confrate m­ai află urmă­toarele am­anunte : Asasinul e in vârstă de 21 ani și se nu­mește Gheorghe Dumitrache. El trăia foarte râd cu tatăl șeii. In noapt­ea de Marți spre Mercuri, săptămâna trecută, el se culcă cu tatăl său­ în aceeași cameră. După ce bătrâ­nul adormi, fiul L­ă ii înfipse în tâmpla dreaptă un f­urc­oiu de fer, cu atâta putere, în­cât furcoiul pătrunse in adâncul creerilor pană la coloana vertebrală. Paricidul, crezând că tatăl său nu este încă mort, lua un cuțit și ii tăia gâtul aproape de tot. Toată ziua de Marcuri, cadavrul fu ținut în beciul casei; in timpul acesta denaturatul fiu lucra cu ziua la unul din consătenii săi. In seara de Mercuri, asasinul transportă ca­davrul tatălui său, cu o căruță luată pe as­cuns de la un vecin, în pădurea Renea, la 6 kilometri departe de Oltenița. Cadavrul a fost descoperit tocmai Vineri. Asasinul a făcut complete mărturisiri. El se află depus la Văcărești. Vapor cufundat.—Ni se tel­grafiază din New­ York. Vaporul englez Jason mergând din Cal­cula la Boston, s’a cufundat aproape de Eas­­tham. 25 oameni din ech­ipagiu au pierit. Ciocnire de trenuri—Din Magdeburg primim știrea telegrafică. O ciocnire între două trenuri s’a produs lângă Buckau. Un fochist a fost omorît. Două impiegați a f­ost ușor răniți,­­11 vagoane au deraiat. ------------------------♦-----------------------­ Din toata lumea —— Falsificatori «eu gros». Se anunță din Catania că gendarmeria a descoperit acolo o b­andă de falsificatori și a confiscat bancnote false însumând peste un milion de franci. Făceau parte din această bandă și două funcționari ai primăriei, ------ Un milion de bolnavi de trahomă. Profesorul universitar de la Budapesta doctorul Ottawa a publicat zilele trecute o broșură în care afirmă că, fără exagerare, numărul total al celor cari sufăr în Un­garia de boala de ochi num­ită trahoma ar finge mi­sonul. Boala e lățită mai ales in armată. •-----—---------------♦---------------------— FELURIMI Idilă regală— Sub acest titlu și sub iscălitura Amicus, se povestește în Figaro următoarea dramă intimă: Prințesa Elena, fiica contelui de Paris, despre care se răspândise zilele trecute svouul fals că s’ar fi logodit cu moșteni­torul tronului Rusiei, este în ajun, după cum anunță gazetele, de a întreprinde o călătorie de mai multe luni prin Epipet, însoțită de tatăl ei. Amicus spune că această călătorie nu are alt scop de­cât să facă pe tînăra și frumoasă prințesa să uite prin contemplarea țărilor și popoare­lor străine o durere mare a inimei sale. Cu ocazia unei v­zite a familiei conte­lui de Paris la Balmoral, la regina Vic­toria,— povestește Amicus, — o simpatie viuă și reciprocă a încolțit în inimile ti­nere a prințesei Elena de Orleans și a ducelui de Clarence, fiul­ cel mai mare al prințului de Wales. Contele de Paris n’a putut însă să și dea consimțământul la o­­ căsătorie, de­cât cu condiția de a se do­­­­bândi dispensa necesară din partea Papei,­­ ducele de Clarence fiind protestant, iar I­­ princesa Elena catolică. Princesa însăși a fost la Roma să ceară ......................................... ............... ............................ Papei dispensa aceasta. Dar Leon XIII a rămas neînduplecat.­­ Aștept­ere la urmașa lui Ludovic cel sfânt, a zis­­ supremul pontifice, ca nu numai să renunțe la acest plan de căsă­torie, dar ea însăși să anunțe această re­nunțare prințului și să-l roage să-și caute fericirea in altă alianță. Princesa și-a călcat pe inimă. Se știe ce-a urmat. Ducele de Clarence s-a logodit cu prințesa Mary de Teck, dar a murit peste puțin timp. Acum prințesa Mary a luat pe fratele ducelui de Cla­rence,­iar prințesa Elena pleacă în lume ca să caute a-șî îneca durerea grelelor încercări prin care a trecut. Cel mai mare diamant din lume.­­ Ziarul la Nature anunță, dar vestea nu e încă confirmată, că împăratul Germaniei are de gând să cumpere diamantul Ex­celsior, netăiat încă, și care este cel mai mare diamant cunoscut. Excelsior a fost găsit la 30 Iunie acest an în minele de la Jagersfontein (Capul de Bună speranță). Greutatea lui e de 205 grame 45 și are formă de con. A fost prețuit cu 25 de milioane de direcția ex­ploatării minelor, care a trebuit să ia precauțiuni excepționale pentru a pune în siguranță această piatră extrem de rară. Un escadron de lăncieri a fost însărcinat să escorteze diamantul de la mine până la țărmul Oceanului, unde a fost îmbarcat pe bordul canonierei Antilope. Diamantul se află actualmente în casele Băncii En­­ghiterei. Guvernul britanic a oferit 12 milioane pe diamant, dar proprietarii au refuzat să-l vînză cu acest preț. Nu se spune ce preț a oferit împăratul Wilhelm. -------,----------------------------------------­ „DORNA“ Primul isvor român APA MINERALA ALCALM­A­ BICARBONATĂ Plasa Muntele, ju­d. Suceava. După analiza făcută în urmă de celebrul prof. dr. Babeș cu raportul către onor, mi­nister de interne și publicat în Monitorul Oficial No. 93 se constată că apa mine­rală «Dorna» este cea mai curată de mi­crobi din toate apele străine. Asemenea mai este analizată de Haquet la 1789; Abrahamfi 1833; dr. Stenner 1856; dr. Pribram, 1979; dr. Bernard 1889 ; dr. Istrati 1890 și aprobată de con­siliul superior sanitar prin jurnalul No. 1463 din 17 Octombre 1889. Pentru informațiuni a se adresa la ad­ministrație, strada Lipscani No. 61 Bucu­rești. ------------------------------------------------­ LITERE-ARTE-ȘTIINȚE O nouă societate geografică — in cu­rând se vor pune bazele unei Societăți geo­grafice la Iași — ne spune Evenimentul. Mai mulți profesori și cunoscători în ma­terie au lunt laudabila hotărîre de a se constitui în societate, având ca scop culti­varea acestei științi. In același timp socie­tatea își propune de a organiza escursiuni, pentru timpul verei, în țari, cu deosebire în părțile muntoase. Ca președinte onorific al societății se crede că va fi proclamat d. Gr. M. Sturdza. Școală de pictură și sculptură pen­tru dame.­ Un confrate din capitală află că un grup de artiști, în frunte cu d. Stăn­­cescu, directorul școalei de bele-arte inspi­­rându-se de una din ideile fundamentale care au prezidat la creațiunea instituțiunei Ate­neului român, a luat o inițiativă care este menită a contribui mult la răspândirea arte­lor și a frumosului la noi. Acest grup dorește să se înființeze o școală de sculptură și pictură pentru doamne și domnișoare. Ateneul a îmbrățișat cu căldură această inițiativă și s-a grăbit a pune la dispoziția asociațiunei formate una din sălile sale, unde se vor preda cursurile de desemn, pictură, sculptură, square­, paste’, estetică și istoria artelor. După cum suntem inform­ați', cursurile vor vor începe la 10 ianuarie 1894, iar înscrie­rile la aceste cursuri se fac de acum chiar. ------------------------------------------­-----­ INFORMAȚIUNI Aniversarii d­-lui L. Catargiu­ Cu ocazia aniversărei sale, d. Lascar Catargiu a primit din toată țara nume­roase scrisori și telegrame de felicitare. Intre altele, din Iași a primit următoarea depeșă, semnată de 266 de persoane din toate clasele sociale și chiar fără distincție de partid , D-lui Lascar Catargiu, președinte al consiliului București Dimpreună cu toată țara serbăm a 70-a aniversară a etăței d-voastră, recunoaștem dimpreună cu țara întreagă partea activă ce ați duit la organizațiunea liberală de care țara se bucură astăzi și sacrifi­ciile ce ați făcut, luptând in con­tra privilegiilor de care personal ve bucurase el. Istoria nepărtinitoare va ști a face deosebire între băi­ 1893 banii cari au provocat reorgani­zări, renunțând la privilegii, și între acei cari au­ cerut abolirea privilegiilor altora, de care ei nu se bucurau. Dorim deci fruntașului terei ani mulți și fericiți. Dorim ca în cur­sul secolilor numeroși să fie băr­bați cari să vă samene în abne­­gațiile și sîrguința pentru binele patriei. Urmează 266 de semnături. Un m­are­ număr de deputați și se­natori au fost astăzi la d-nul Lascar Catargiu acasă pentru a-l felicita. De asemenea d. Lascar Catargiu a fost viu și călduros felicitat de toți colegii d-sale din minister. Ni se telegrafiază din Berlin că comisiunea Reichstagului a adop­tat era convențiile comerciale cu România și Serbia. M­S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe tînărul și talentatul sculptor român Gr. Bălăcescu, care s-a întors din Italia, unde­ a făcut niște studii strălucite. O remarcabilă operă a d-lui Bălă­cescu. Un Elt este expusă la Ateneul român. M. S. Regele a promis d-lui Bălă­cescu că va vizita, împreună cu fa­milia regală, Ateneul pentru a ve­dea operile d-lui Bălăcescu. A. A. S. Regale principele Ferdi­nand și principesa Maria au asistat era seară la reprezentația operei Othello. D. N. Filipescu, primarul Capitalei, este pe deplin restabilit. Săptămâna viitoare d -sa va eși din casă pentru a-și relua ocupațiunile. Proiectul de lege pentru înființa­rea Băncei agricole, care a fost vo­tat ori de Cameră, va fi supus Sena­tului și probabil și votat chiar în cursul săptămânei viitoare. In ziua de 28 Noembre, aniversa­rea luărei Plevnei, se va da în capi­tală un mare banchet militar, la care vor lua parte vr’o 150 de ofițeri. D. general Lahovari, ministrul de răsboiu, va prezida acest banchet. Sfântul Sinod, în ședința sa de ori, la care a luat parte și d. ministru al cultelor, a ales o comisiune pen­tru a studia chestiunea reformei cos­tumului preoțesc, și o altă comisiune care să studieze cărțile bisericești ce se înaintează spre aprobare ministe­rului cultelor. Colectiviștii s’au întrunit ori seară la clubul lor și au decis ca d-nii Sturdza și Stolojan, unul în Senat, altul în Cameră, să anunțe interpe­lări guvernului în chestiunea Tran­silvaniei. Așteptăm să vedem ce va debita ln Senat d. D. Sturdza, ca să­­ răs­pundem apoi după cum va merita. Proiectul de lege silvic va veni în discuțiunea consiliului de miniștri în ședința de mâine seară. ---------------------------------------♦­—.—.—­........— CURIERUL TEATRELOR Mare și meritat succes, asestă la operă, pentru d. Maurel, care ne-a înfățișat nu numai un cântăreț de frunte, ci și un es­­celent actor. Cronicarul nostru muzical va face mâine o dare de seamă asupra inimoasei reprezentații de aseară. * * * Pentru cel puțin încă trei reprezentații afișul teatrului național va fi ținut de Microbii Bucureștilor. • * * In curând d. Dinicu, talentatul nostru violoncelist, va da un concert la Ateneu. A TREIA EDIȚIE TELEGRAME Budgetul german în Reichstag Berlin, 6 Decembre. Ziarul Die Post declară că majoritatea partidului imperiului va vota pentru toate proiectele de impozite și pentru reforma fi­nanțelor.

Next