Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)

1894-01-15 / nr. 10

No. 10 Corpurile legiuitoare Urmarea ședinței de la 13 ianuarie 1891 La art. 13, ia cuvântul d. C Dobrescu Prah­ova și cere să se publice actele di­plomatice care se ocupă cu afacerile po­litice rezolvate. D. Al. Lah­ovari, ministrul afacerilor străine, zice că articolul 13 nu face alt­ceva de­cât să reproducă articolul 43 din le­gea de la 1873. D. ministru veștejește purtarea acelor cari publică acte diplomatice de ale foș­tilor miniștri. Asemenea procedeu pune țara în o pozițiune foarte dificilă, căci pe viitor trătarile nu se vor putea face de­cât pe cale oficială. Actele unui diplo­mat sau ministru român sunt proprie­tatea Statului. Ele nu se pot și nu trebuie să fie a­­plicate de­cât la timpul oportun și de is­toricii imparțiali. Ori­ce guvern autoriză publicarea acestor acte atunci când tre­buie să fie publicate. Publicarea actelor trebue să fie făcută în mod întreg, nu în mod incompl­­t și falsificat. La noi sunt prevăzute măsuri repre­sive, iar nu preventive pentru acei cari publică acte diplomatice și aceasta din cauză că nimeni nu s’a gândit că se vor găsi funcționari cari să ia copii de pe acte și să le publice ei, sau copiii lor sau ur­mașii lor. In­­ toate țările din lume când moare un diplomat sau un fost ministru se pun peceți pe averea lui și actele di­plomatice se iau și se depun la arh­iva Statului. D. ministru spune că va veni cu o lege ulterioară, care va întări și com­plecta articolul 13. D. C. Dobrescu (Prahova) spune că a cerut publicarea numai a actelor care se referă la chestiunile tranșate. D-sa zice că istoria resbelului din 1877 va rezerva pagini glorioase lui Kogălniceanu și Bră­­tianu. D. Al. Lah­ovari, ministrul afacerilor străine, zice că nu a contestat că Brătianu și Kogălniceanu vor avea o pagină fru­moasă în istoria resbelului. Ar fi și greu să aibă alții, căci atunci se găseau la pu­tere Brătianu și Kogălniceanu. Pagina glorioasă o are țara întreagă și armata care a făcut resbelul. D. Dobrescu con­fundă chestiunea proprietăței cu chestiu­nea când se cuvine ca actele să se pu­blice. Repet că actele aparțin Statului nu gu­vernului, autorizare pentru publicare se dă la timp oportun. Articolul 13 se votează. Se votează fără discuțiune articolele 14, 15, 16,­17 și 18. La articolul 19 d. Stoicescu spune să se suprime dreptul ce-și rezervă minis­trul de a crea încă trei consulate, pe lângă acele prevăzute la articolul 18. C. Al. Lah­ovari, ministrul afacerilor străine, arată că art. 19 reproduce un ar­ticol din legea de la 1879 votată sub li­berali, care dădea drept ministrului de a înființa 10 consulate în punctele în care va crede de cuviință. Amendamentul d-lui Stoicescu se res­pinge, articolul 19 se v­ oează. Articolele 20, 21, 22 și 23 se votează fără discuțiune. La art. 24, d. C. Stoicescu propune un amendament prin care cere să se mențină articolul așa cum e redactat de guvern, adică ca interpreții să nu aibă dreptul de a exercita prin delegațiune atribuțiunile agenților diplomatici sau consulari. Amendamentul se primește și de gu­vern și de Cameră. Articolele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32 și 33 se votează fără di­scuțiune. La articolul 34, d. I. Grădișteanu pro­pune un amendament prin care cere su­primarea aliniatului care prevede că după 30 de ani cine­va nu mai poate intra în serviciul ministerului afacerilor străine.f. Amendamentul d-lui Grădișteanu se respinge. Articolele 34 se votează ca în proiectul guvernului. Articolul 35 și 36 se votează fără nici o discuțiune. La articolul 37 d. N. Fleva ia cuvân­tul și zice că acest articol reamintește timpurile regulamentului organic când în ministere existau trei funcționari plătiți și 20 neplătiți. Principiile democratice ce­ ca ori­cine lucrează trebue să fie plătit, deci trebuie să se suprime introducerea copiștilor supranumerari. D. Al. Lah­ovari, ministrul afacerilor străine, arată că articolul nu comportă discuțiunea pe care voește să i-o dea d. N. Fleva. Nu e nevoe de atâta pasiune și de așa vorbe mari. Prin articolul 37 supranumerarii nu căpăta nici un drept, ei vor putea lucra numai până la cea d’Intaiü sesiune a examenului de admitere, în cazul când nu vor reuși, li se va re­trage autorizarea de a lucra în minister. Legea de la 1873 conferea drepturi su­­pranumerarilor, actualul proiect nu le dă nici un drept. D. ministru al afacerilor străine roagă Camera să voteze articolul așa cum e re­dactat. D. N. Voinov atrage atențiunea d-lui ministru al afacer­ilor străine asupr­a fap­tul­ui că acești copiști supranumerari nu vor putea fi dați în judecată, atunci când ei vor divulga vre un secret diplomatic. Afară de aceasta, ministerele nu pot fi transformate în școală de practică. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, spune d-lui Voinov că acei cari fac spionagiu sunt pedepsiți, fie ei func­ționari sau nu. D. N. Fleva susține că copiștii sunt funcționari și că ei trebuie să depună ju­rământ. D. Fleva propune un amendament pen­tru suprimarea acestui articol. La orele 4i/4 se suspendă ședința. La redeschidere, d. Ghica Deleanu co­munică că comitetul delegaților a respins amendamentul d-lui N. Fleva și a mo­dificat articolul, adăugând că dacă copistul candidat nu va reuși la primul examen, atunci el nu va mai avea dreptul a lucra în minister. Articolul ast­fel modificat se votează, amendamentul d-lui Fleva se respinge. Articolul 38 se votează cu o modificare propusă de d. V. Macri ca șeful compta­­bilității să fie scutit de diploma de doctor sau licențiat în drept sau litere. Art. 39 se votează nemodificat. La art. 40 ia cuvântul d. Fleva și cere aceleași condițiuni de admitere și aceleași titluri pentru secretarul general al minis­terului, pentru delegatul în comisiunea europeană a Dunărei și pentru șeful de cabinet al ministrului. D. Al. Lahovari, ministru al afacerilor străine, spune că numai pentru aceste trei funcțiuni n’a prevăzut condițiuni de admitere și aceasta din cauză că secre­tarul general și șeful de cabinet nu fac cariera; sunt sigur că urmașul meu va mulțumi pe acești funcționari. Nu trebue să avem superstițiunea ti­tlului, e destul să-l respectăm. Noi avem diplomați cari au adus servicii reale țarei, de­și n’au nici un titlu. In ceea­ ce privește pe delegatul în co­misiunea Dunăreană, ce titlu voiți să cer d-lui general Pencovici sau d-lui Bălă­­ceanu ? Rog să votați articolul așa cum e re­dactat. Articolele 40, 41 și 42 să votează. La articolul 43, care se ocupă cu ma­teriele asupra cărora va avea loc exame­nul, ia cuvântul d. Ionel Grădișteanu și cere să se dea examen și din limba și literatura română, precum și din etnogra­fie. D. Grădișteanu zice că sunt diplomați români cari nu știui limba română. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, protestează contra­ziselor d-lui Gră­dișteanu, că sunt diplomați români cari nu știui românește. Roagă pe d. Grădiș­teanu să-i citeze un nume­­ foarte ade­vărat că diplomații noștri vorbesc și scria franțuzește ca și diplomații francezi chiar, fapt ce face onoare diplomației noastre. In ceea ce privește etnografia de mi­nistru spune că ea este cuprinsă în stu­diul geografiei politice, prevăzută între materiile de examen. D. fim. Porumbaru­ întreabă pe d. mi­nistru al afacerilor străine unde vor în­văța candidații materiile cerute în acest program, căci ele nu se studiază în nici o facultate din lume. D. Porumbaru zice că ar fi nimerit să se complecteze cursurile la facultatea ju­ridică sau s’ar putea face cursuri com­plimentare de funcționarii superiori ai ministerului. D. ministru spune că în­tot­dea­una în comisiune au fost profesori universi­tari ca d­niî Negruzzi, Disescu, Crătu­­nescu etc. și că nimeni nu poate bănui pe acești profesori că ar fi recomandat candidați cari nu meritau. Mai toate materiile ce se cer se predau în facultatea de drept, unele în adevăr sunt speciale carierei; acei ce vor vor să îmbrățoșeseze cariera diplomatică vor în­văța singuri aceste materii. D. C. Dobrescu-Prahova propune un amendament prin care cere introducerea între materiele examenului și istoria. Se primește amendamentul d-lui Gră­dișteanu, care cere introducerea între ma­teriile de examen a limbei și a literaturei române. Amendamentul d-lui Dobrescu se res­pinge. Art. 43 ast­fel modificat se votează. La orele bila se ridică ședința publică. Ședința de la 14 ianuarie 1894. Ședința se deschide la orele la subpre­­ședenția d-lui general Manu. Prezenți: 95 deputați Se depune raportul pentru verificarea al­egerei colegiului II de Roman. D. Mavrodineanu cere niște dosare re­lativ la împroprietărirea a 30 locuitori. D. C. Dobrescu (Prahova) întreabă pe d. ministru de interne ce se face cu d-nii Bucur Spirescu și Săruleanu, cari ocupă funcțiuni incompatibile cu atribuțiunile de profesori. D. Rădescu-Roșiori interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice asupra relei stări a vagoanelor care circulă pe linia Costeșt -i.-Măgurele. Se votează recunoașterea calităței de cetățian român d-lui Gh Emanuel și in­digenatul d-lui Hagi Mihale Marin. D. V. Brătianu dă citire raportului asupra validării alegerei colegiului al II-lea de Roman. Raportul conchide la validarea d-lui dr. Riegler. Se proclamă deputat al colegiului al II-lea de Roman d. dr. Riegler. ------------------------*­-----------------------­ I TIMPUL 15 IANUARIE SPECTACOLE ȘI PETRECERI T­EATRU NAȚIONAL.­­ 8. —Dumi­necă seară, Legatarul universal și Tragedie și comedie. O­PERA ITALIANA. — 8*­* — Astăzi, P Vineri, La forza del destino. ALA­TUL ATENEULUI. — 8*/2.— Sâm­bată 15 și Luni 17, concertele Sta­­venhagen. OLIES HUGO. —In tot timpul carna­valului vor urma regulat, Marica, Joia și Dumineca Baluri mascate. S­ALA BAILOR EFORIEI.—Baluri mas­cate: Marița, Joia și Dumineca. T­EATRU DACIA.—Baluri mascate Du­mineca, Miercurea și Sâmbăta. ---------------------------♦--------------------------­CIRCUL SIDOLI. — In fie­care seară re­­­­prezentații: program variat. B­ALURI ANUNȚATE.—Astă-seară, Vi­neri, la Eforie, balul societății bul­gare Fraternitatea. OLTINE INFORMAȚII .s» . ____ Temperatura: Observațiunile insti­tutului meteorologic din București pe ziua de 26 Ianuarie, 1894 și. n. 12 ore amiazi, înălțimea barometrică la 0 ° . . . » Temperatura aerului....................—1—2.0762.5 Vântul tăricel............................................calm Starea cerului.......................................noros Temperatura maximă de erî . . . -1-3 ° Temperatura minimă de astă­zî . . —3 ° Temper, la noi a variat între —­—10 ° și—11 ° Eri timp frumos, astă­zi închis. Baro­metrul scade încet de era seară. Voința Națională de azi publică în loc de prim-București un fel de scri­soare deschisă la adresa onor. domn general Manu, președintele Adunării deputaților, și semnată­­ un țeran. Autorul articolului în cestiune în­­zadar a încercat să se ascundă sub masca de țeran, căci se trădează sin­gur că numai țăran nu e. Țăranii noștri au de obicei­ min­tea la loc, iar autorul articolului din Voința pare a fi copt... ț pentru Măr­­cuța. Ne mirăm că redacțiunea Voinței, care pe cât știm se compune din oa­meni culți, cu cunoștință de carte și dintre cari unii sunt chiar­­ scriitori de valoare, primește a publica ast­fel de aberațiuni, fără a-și da mai întâiü osteneala de a le citi și a le censura. Nu zicem aceasta pentru d. general Manu, care stă așa de sus in­cât ni­mic din scrisoarea în cestiune nu’l poate atinge, ci pentru însuși presti­giul Voinței Naționale, pe care arti­colele «țăranului de­­ contrabandă» o transformă în gazetă umoristică, și încă din cele mai proaste. Proiectul de lege privitor la modi­ficarea codului de justiție militară va veni la începutul lunei viitoare în discuțiunea Corpurilor legiui­toare. Modificările cele mai importante în noul proiect sunt următoarele: Prin noul proiect se înființează pe lângă fie­care regiment un consiliu de disciplină compus dintr-un ofițer superior, doui căpitani și un loco­tenent, care va îndeplini funcțiunea de comisar regal. Acest consiliu va judeca micile de­licte comise de soldați sau ofițeri, cu care nu se pot tot­deauna sesiza consiliile de răsboiu. Această inovațiune este menită a aduce mari servicii disciplinei și pres­tigiului armatei. Asemenea consilii de disciplină sunt în cele mai multe armate din Europa. O altă modificare importantă e aceea relativă la termenul de chemare a soldaților sau a ofițerilor rezerviști, fie pentru manevre, fie pentru răs­boiu. Aceste termene se micșorează in raport cu desvoltarea mijloacelor de comunicație din țară-Azi s’a împărțit d-lor deputați proiectul de budget al ministerului lucrărilor publice pe anul 1894—95, care se cifrează la cheltueli cu suma de 6.317.200 lei, adică cu un plus de lei 14.852 peste prevederile din bud­getul exercițiului curent.. D. dr. Riegler a fost azi proclamat deputat al colegiului al II-lea de Roman. D. D. Cezianu, directorul general al poștelor și telegrafelor, a plecat era seară din Paris spre București. D. Cezianu va sosi în capitală mâine seară. Ziarul Adevărul, literar a publicat mai zilele trecute un articol în con­tra comitetului permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei, pentru că comitetul ar voi să impună în școală autori clasici români, fără a-i cu­noaște. De­oare­ce Adevărul n'a priceput sau n’a voit să priceapă circularea dată de minister în această privință, îi vom spune că autorii aleși sunt următorii: V. Alexandri : Poezii po­pulare ; Despot-Vodă, pasteluri, poezii eroice și Dumbrava roșie; M. Emi­­nescu: poezii diverse ; Eliade Rădu­­lescu : poezii alese; Bălcescu : istoria lui M. Viteazul; Bolintineanu ■ Le­gende și balade: Alexandrescu și Donici: Babule; Hasdeu ■ lon-Vodă cel cumplit; C. Negruzzi: Aprodul purice, scrisori, poezii populare din diferite colecțiuni: Odobescu, doamna Kiajna­, Dosofteia : Viețele sfinților; Varlam : Cazania ; Antim: predice, Biblia din 1688 , Coresi: psaltirea și ca cronicari pe Gr. Ureche, Miron Costin, spătarul Milescu, I. Neculcea, Zilot Românul și Cantemir. Aceste opere s’au ales în confor­mitate cu nouăle programe școlare și fiind­că ele nu se pot tipări în în­tregul lor, consiliul permanent a fă­cut o alegere din bucățile cele mai principale. Editorii cari ar voi să le publice se pot adresa la direcțiunea învățământului secundar din minister, spre a lua toate detaliile. Am vorbit și noi de bănuelile ser­viciului de siguranță al poliției ca­pitalei asupra soldatului Popescu, din regimentul 6 de artilerie, că ar fi comis îndoitul omor din strada Se­natului. După primele indicii care s’au găsit, adică schimbarea monedelor la un zaraf din capitală, lipsa lui Popescu din cazarmă în noaptea când s’a co­mis crima, antecedentele lui foarte rele, sfârietura­ pe care o avea la mâna dreaptă și care apoi se cica­trizase—toate acestea lăsau a se pre­supune că s’ar fi putut ca serviciul de siguranță să fie în fața autorului crimei săvârșită asupra soților Ma­­teescu. Toate aceste bănueli au căzut azi prin faptul mărturisirea lui Popescu că monedele, pe care le a schimbat, le-a furat de la un domn din strada Săgeții, unde acum o lună s’a comis un furt. Verificându-se declarația lui Po­pescu, s’a constatat că el a spus a­­devărul. Luni noapte au căzut mari canti­tăți de zăpadă în județul Mehedinți. In toată Moldova temperatura este foarte scăzută, ca dealtm intrelea și la București, la PĂUN POPESCU , Ca 18, Strada Lipscani, 18 Min negru de OREVSTA si GOLU- DRÎNCEA­N­A vechiu de 4 ani. Calitate superioară tuturor altor vinuri IO butelii mas*7, 97 Lei VXIV ÜITEö-JEtTI Din recolta 1879 Butelia de 300 gsi». 2 Lei 75 S>. V­IN din VIEA BISTRIȚA. Recolta 1887 Vadra: 00 Lei VIN ALB de DRĂGĂȘANI. Recolta 1889 IO Butelu maris 97 Lei De tan coital setersti­es comerciale dorește a se angaja cu luna sau cu ora într’o casă de comerț sau la o moșie. A se adresa la administrația ziarului Timpul. 1894 EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLIC­AȚIUNE La 3 Februarie 1894, orele 4 p. m­. se va ține licitație la Eforie pentru furnizarea petroleului la spitale în cursul anului finan­ciar 1894—95. Licitația se va ține conform art. 40—57 din legea comptabili­­tă­ți- Garanția provizorie este de lei 500, iar cea definitivă de lei 1000. Caetul de sarcine se poate vedea la Eforie în zilele de lucru. No. 19830 Draperia Ilie Zamfirescu 100 Succesor Iul­­. O­dess­a Din fundul curței str. Academiei No. 4 s-a mutat în fața aceleași case și adică în localul ocupat mai nainte de redacția și ad­ministrația ziarului Voința Națională. s Grigorie Capșa Mare cofetărie a Curților regale a ROMÂNIEI SI SERBIEI Singurul străin admis în secțiuea franceză a expozițiunei din Paris în 1867. Patru mari diplome de onoare, membru al Academiei naționale de agri­cultură, manufacturi și de comerciü din Franța.— Membru al societăței științifice europene. Are onoare de a anunța numerose­ și eleganței sale clientele punerea în vînzare cu începere de la 15 Noembrie a Chocolateî Carpsa Fantasiile cele mai fine de chocolată... Chocolata în formă de bomboane și în tablete. Fabricațiune nouă fără rivalitate și că în urma perfecționărilor, îmbunătățirilor, a construc­­țiunei sistematice a unui laborator special pentru ciocolată, rezultă o îmbunătățire a calității și o scădere în preț. Ast­fel prețurile vor fi de acum înainte . Bomboane în chocolată 16 lei k în loc de 20 Bomboane extra-fine amestecate de chocolată 14 lei k. în loc de 16 Bomboane „fondants“ cu chocolata 8 lei k. Castane zaharisite:, vanilie dupla 10 lei k. fructe cu licoruri zaharisite cu „fondants“ L .l '' Fructe si bomboane zaharisite cu caramele 8 lei k­. Prajitureie (fours) zaharisite 8 lei k. „Fours secs“ extrafine asortate 7 lei k. Fructe zaharisite 10 lei k. Fructe extra­se Nizza 12 lei k. Această casă care are deja de două­zeci de ani cinci laboratoare proprii pentru fie­care specialitate a producțiunilor sale : Cofetărie, patiserie, înghe­țată, bucătărie, comestibile, toate aceste laboratoare conduse de șefi fară pereche, n’a ezitat de a face toate sacrificiile posibile pentru a stinge cea mai înaltă perfecțiune a artei sale, complectând fabrica prin o instalație specială pentru chocolată, dirigentă ca și cele­l­alte de un șef emerit. Casa Capșa va putea de aci înainte să ofere fru­moasei sale clientele chocolate cum visa reposatul Marquis (de mare memorie) și de care vor fi ge­loși Pisanii și Targalzii. Mărirea magazinelor de vînzare, înmulțirea unui personal experimentat, organizația­­ perfectă pentru serviciu, expedițiunea în oraș, în provincie și în străinătate asigură clienților siguranța de a fi ser­viți bine și prompt. Toate expedițiunile se fac franco de port în Ro­­mânia, adică cheltuelile sunt în sarcina casei Capșa. Pentru lund­-uri, bufete, serate, prânzuri, supeuri, casa poate să furniseze maeștrii de otel perfect în curent cu serviciul. Expedierile de ciocolată, bomboane, patiserie bucătărie, comestibile, trufandale, vinuri, șampanie bcoruri, etc., se vor face cu întoarcerea curierulu­. Specialități de cutii și saci pentru logodne căsătorii, botezuri, cu numele­­ la minute. Persoanele care ar dori să aibă numele logodni­cilor sau al copilului brodate sau în fantazie, sunt rugate să bine-voiască a -și face comenzile cu zece zile înainte. Casa a primit tocmai acum cele mai frumoase fantezii în mătase, lemn rar, bronz, porțelan și fa­ianță, precum și mici și drăgălașe mobile pentru cadouri și logodne. Articole pentru Cotillon CEAIŰ­ALES MÉLANGE CAPSA Importație directă din China ROMURI, CONIACURI, FINE, CHAMPAGNE de cele MAI BUNE PROVENIENȚE LICORURI de ALE CASEI­­ MARI și VECH PIVNIȚE bine asortate cu vin bun de tot felul Pasteluri de ficat, vânat, paseri etc. Term­e de fazan, vânat, ficat, etc., etc., etc. cu aspic, după comandă. Crevete, raci și pești de mare Stridii, cu duzina sau în butoiașe .863 Trufandale, fructe din toate țările OTEL ȘI RESTAURANT BURSA DE BUCUREȘTI Cursul de la 13 (25) Ianuarie 5% Renta­r. p. . 1017, Banca­nat. . . 1532 5"/„ Renta am. . 967* Dacia-Rom. . 456 5 °/C „ (92-93) 95’/, Naționala . . 463 476 v am. • 83 Patria .... 112 6% Oblig. rur. . 101'/, Construcții. . 120 Pensiuni. . . . 288 SCHIMB 5% Obl. c. Buc. 87V, Londra . 25.437.­40­57„ „ (1890) 887, pang . . 101.100 95­5 °/C Fonc. rur. . 927, Viena . . . 203.027, 77„ „ urb. B. 1017, Berlin . . 124.50.40­6 °/„ » „ » ICO7, Belgia . . 100.20­57» nur 877, Scont B. n. 6­576­n­n Iași 797, Avans. „ „ 7 670 Obl. bazalt . 90_______. C. dsp.__________ Cereale : grâu (60) 8 ; porumb (60) 5.‘/a.

Next