Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)
1894-01-15 / nr. 10
No. 10 Corpurile legiuitoare Urmarea ședinței de la 13 ianuarie 1891 La art. 13, ia cuvântul d. C Dobrescu Prahova și cere să se publice actele diplomatice care se ocupă cu afacerile politice rezolvate. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, zice că articolul 13 nu face altceva decât să reproducă articolul 43 din legea de la 1873. D. ministru veștejește purtarea acelor cari publică acte diplomatice de ale foștilor miniștri. Asemenea procedeu pune țara în o pozițiune foarte dificilă, căci pe viitor trătarile nu se vor putea face decât pe cale oficială. Actele unui diplomat sau ministru român sunt proprietatea Statului. Ele nu se pot și nu trebuie să fie aplicate decât la timpul oportun și de istoricii imparțiali. Orice guvern autoriză publicarea acestor acte atunci când trebuie să fie publicate. Publicarea actelor trebue să fie făcută în mod întreg, nu în mod incomplt și falsificat. La noi sunt prevăzute măsuri represive, iar nu preventive pentru acei cari publică acte diplomatice și aceasta din cauză că nimeni nu s’a gândit că se vor găsi funcționari cari să ia copii de pe acte și să le publice ei, sau copiii lor sau urmașii lor. In toate țările din lume când moare un diplomat sau un fost ministru se pun peceți pe averea lui și actele diplomatice se iau și se depun la arhiva Statului. D. ministru spune că va veni cu o lege ulterioară, care va întări și complecta articolul 13. D. C. Dobrescu (Prahova) spune că a cerut publicarea numai a actelor care se referă la chestiunile tranșate. D-sa zice că istoria resbelului din 1877 va rezerva pagini glorioase lui Kogălniceanu și Brătianu. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, zice că nu a contestat că Brătianu și Kogălniceanu vor avea o pagină frumoasă în istoria resbelului. Ar fi și greu să aibă alții, căci atunci se găseau la putere Brătianu și Kogălniceanu. Pagina glorioasă o are țara întreagă și armata care a făcut resbelul. D. Dobrescu confundă chestiunea proprietăței cu chestiunea când se cuvine ca actele să se publice. Repet că actele aparțin Statului nu guvernului, autorizare pentru publicare se dă la timp oportun. Articolul 13 se votează. Se votează fără discuțiune articolele 14, 15, 16,17 și 18. La articolul 19 d. Stoicescu spune să se suprime dreptul ce-și rezervă ministrul de a crea încă trei consulate, pe lângă acele prevăzute la articolul 18. C. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, arată că art. 19 reproduce un articol din legea de la 1879 votată sub liberali, care dădea drept ministrului de a înființa 10 consulate în punctele în care va crede de cuviință. Amendamentul d-lui Stoicescu se respinge, articolul 19 se v oează. Articolele 20, 21, 22 și 23 se votează fără discuțiune. La art. 24, d. C. Stoicescu propune un amendament prin care cere să se mențină articolul așa cum e redactat de guvern, adică ca interpreții să nu aibă dreptul de a exercita prin delegațiune atribuțiunile agenților diplomatici sau consulari. Amendamentul se primește și de guvern și de Cameră. Articolele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32 și 33 se votează fără discuțiune. La articolul 34, d. I. Grădișteanu propune un amendament prin care cere suprimarea aliniatului care prevede că după 30 de ani cineva nu mai poate intra în serviciul ministerului afacerilor străine.f. Amendamentul d-lui Grădișteanu se respinge. Articolele 34 se votează ca în proiectul guvernului. Articolul 35 și 36 se votează fără nici o discuțiune. La articolul 37 d. N. Fleva ia cuvântul și zice că acest articol reamintește timpurile regulamentului organic când în ministere existau trei funcționari plătiți și 20 neplătiți. Principiile democratice ce ca oricine lucrează trebue să fie plătit, deci trebuie să se suprime introducerea copiștilor supranumerari. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, arată că articolul nu comportă discuțiunea pe care voește să i-o dea d. N. Fleva. Nu e nevoe de atâta pasiune și de așa vorbe mari. Prin articolul 37 supranumerarii nu căpăta nici un drept, ei vor putea lucra numai până la cea d’Intaiü sesiune a examenului de admitere, în cazul când nu vor reuși, li se va retrage autorizarea de a lucra în minister. Legea de la 1873 conferea drepturi supranumerarilor, actualul proiect nu le dă nici un drept. D. ministru al afacerilor străine roagă Camera să voteze articolul așa cum e redactat. D. N. Voinov atrage atențiunea d-lui ministru al afacerilor străine asupra faptului că acești copiști supranumerari nu vor putea fi dați în judecată, atunci când ei vor divulga vre un secret diplomatic. Afară de aceasta, ministerele nu pot fi transformate în școală de practică. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, spune d-lui Voinov că acei cari fac spionagiu sunt pedepsiți, fie ei funcționari sau nu. D. N. Fleva susține că copiștii sunt funcționari și că ei trebuie să depună jurământ. D. Fleva propune un amendament pentru suprimarea acestui articol. La orele 4i/4 se suspendă ședința. La redeschidere, d. Ghica Deleanu comunică că comitetul delegaților a respins amendamentul d-lui N. Fleva și a modificat articolul, adăugând că dacă copistul candidat nu va reuși la primul examen, atunci el nu va mai avea dreptul a lucra în minister. Articolul astfel modificat se votează, amendamentul d-lui Fleva se respinge. Articolul 38 se votează cu o modificare propusă de d. V. Macri ca șeful comptabilității să fie scutit de diploma de doctor sau licențiat în drept sau litere. Art. 39 se votează nemodificat. La art. 40 ia cuvântul d. Fleva și cere aceleași condițiuni de admitere și aceleași titluri pentru secretarul general al ministerului, pentru delegatul în comisiunea europeană a Dunărei și pentru șeful de cabinet al ministrului. D. Al. Lahovari, ministru al afacerilor străine, spune că numai pentru aceste trei funcțiuni n’a prevăzut condițiuni de admitere și aceasta din cauză că secretarul general și șeful de cabinet nu fac cariera; sunt sigur că urmașul meu va mulțumi pe acești funcționari. Nu trebue să avem superstițiunea titlului, e destul să-l respectăm. Noi avem diplomați cari au adus servicii reale țarei, deși n’au nici un titlu. In ceea ce privește pe delegatul în comisiunea Dunăreană, ce titlu voiți să cer d-lui general Pencovici sau d-lui Bălăceanu ? Rog să votați articolul așa cum e redactat. Articolele 40, 41 și 42 să votează. La articolul 43, care se ocupă cu materiele asupra cărora va avea loc examenul, ia cuvântul d. Ionel Grădișteanu și cere să se dea examen și din limba și literatura română, precum și din etnografie. D. Grădișteanu zice că sunt diplomați români cari nu știui limba română. D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, protestează contraziselor d-lui Grădișteanu, că sunt diplomați români cari nu știui românește. Roagă pe d. Grădișteanu să-i citeze un nume foarte adevărat că diplomații noștri vorbesc și scria franțuzește ca și diplomații francezi chiar, fapt ce face onoare diplomației noastre. In ceea ce privește etnografia de ministru spune că ea este cuprinsă în studiul geografiei politice, prevăzută între materiile de examen. D. fim. Porumbaru întreabă pe d. ministru al afacerilor străine unde vor învăța candidații materiile cerute în acest program, căci ele nu se studiază în nici o facultate din lume. D. Porumbaru zice că ar fi nimerit să se complecteze cursurile la facultatea juridică sau s’ar putea face cursuri complimentare de funcționarii superiori ai ministerului. D. ministru spune că întotdeauna în comisiune au fost profesori universitari ca dniî Negruzzi, Disescu, Crătunescu etc. și că nimeni nu poate bănui pe acești profesori că ar fi recomandat candidați cari nu meritau. Mai toate materiile ce se cer se predau în facultatea de drept, unele în adevăr sunt speciale carierei; acei ce vor vor să îmbrățoșeseze cariera diplomatică vor învăța singuri aceste materii. D. C. Dobrescu-Prahova propune un amendament prin care cere introducerea între materiele examenului și istoria. Se primește amendamentul d-lui Grădișteanu, care cere introducerea între materiile de examen a limbei și a literaturei române. Amendamentul d-lui Dobrescu se respinge. Art. 43 astfel modificat se votează. La orele bila se ridică ședința publică. Ședința de la 14 ianuarie 1894. Ședința se deschide la orele la subpreședenția d-lui general Manu. Prezenți: 95 deputați Se depune raportul pentru verificarea alegerei colegiului II de Roman. D. Mavrodineanu cere niște dosare relativ la împroprietărirea a 30 locuitori. D. C. Dobrescu (Prahova) întreabă pe d. ministru de interne ce se face cu d-nii Bucur Spirescu și Săruleanu, cari ocupă funcțiuni incompatibile cu atribuțiunile de profesori. D. Rădescu-Roșiori interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice asupra relei stări a vagoanelor care circulă pe linia Costeșt -i.-Măgurele. Se votează recunoașterea calităței de cetățian român d-lui Gh Emanuel și indigenatul d-lui Hagi Mihale Marin. D. V. Brătianu dă citire raportului asupra validării alegerei colegiului al II-lea de Roman. Raportul conchide la validarea d-lui dr. Riegler. Se proclamă deputat al colegiului al II-lea de Roman d. dr. Riegler. ------------------------*----------------------- I TIMPUL 15 IANUARIE SPECTACOLE ȘI PETRECERI TEATRU NAȚIONAL. 8. —Duminecă seară, Legatarul universal și Tragedie și comedie. OPERA ITALIANA. — 8** — Astăzi, P Vineri, La forza del destino. ALATUL ATENEULUI. — 8*/2.— Sâmbată 15 și Luni 17, concertele Stavenhagen. OLIES HUGO. —In tot timpul carnavalului vor urma regulat, Marica, Joia și Dumineca Baluri mascate. SALA BAILOR EFORIEI.—Baluri mascate: Marița, Joia și Dumineca. TEATRU DACIA.—Baluri mascate Dumineca, Miercurea și Sâmbăta. ---------------------------♦--------------------------CIRCUL SIDOLI. — In fiecare seară reprezentații: program variat. BALURI ANUNȚATE.—Astă-seară, Vineri, la Eforie, balul societății bulgare Fraternitatea. OLTINE INFORMAȚII .s» . ____ Temperatura: Observațiunile institutului meteorologic din București pe ziua de 26 Ianuarie, 1894 și. n. 12 ore amiazi, înălțimea barometrică la 0 ° . . . » Temperatura aerului....................—1—2.0762.5 Vântul tăricel............................................calm Starea cerului.......................................noros Temperatura maximă de erî . . . -1-3 ° Temperatura minimă de astăzî . . —3 ° Temper, la noi a variat între ——10 ° și—11 ° Eri timp frumos, astăzi închis. Barometrul scade încet de era seară. Voința Națională de azi publică în loc de prim-București un fel de scrisoare deschisă la adresa onor. domn general Manu, președintele Adunării deputaților, și semnată un țeran. Autorul articolului în cestiune înzadar a încercat să se ascundă sub masca de țeran, căci se trădează singur că numai țăran nu e. Țăranii noștri au de obicei mintea la loc, iar autorul articolului din Voința pare a fi copt... ț pentru Mărcuța. Ne mirăm că redacțiunea Voinței, care pe cât știm se compune din oameni culți, cu cunoștință de carte și dintre cari unii sunt chiar scriitori de valoare, primește a publica astfel de aberațiuni, fără a-și da mai întâiü osteneala de a le citi și a le censura. Nu zicem aceasta pentru d. general Manu, care stă așa de sus incât nimic din scrisoarea în cestiune nu’l poate atinge, ci pentru însuși prestigiul Voinței Naționale, pe care articolele «țăranului de contrabandă» o transformă în gazetă umoristică, și încă din cele mai proaste. Proiectul de lege privitor la modificarea codului de justiție militară va veni la începutul lunei viitoare în discuțiunea Corpurilor legiuitoare. Modificările cele mai importante în noul proiect sunt următoarele: Prin noul proiect se înființează pe lângă fiecare regiment un consiliu de disciplină compus dintr-un ofițer superior, doui căpitani și un locotenent, care va îndeplini funcțiunea de comisar regal. Acest consiliu va judeca micile delicte comise de soldați sau ofițeri, cu care nu se pot totdeauna sesiza consiliile de răsboiu. Această inovațiune este menită a aduce mari servicii disciplinei și prestigiului armatei. Asemenea consilii de disciplină sunt în cele mai multe armate din Europa. O altă modificare importantă e aceea relativă la termenul de chemare a soldaților sau a ofițerilor rezerviști, fie pentru manevre, fie pentru răsboiu. Aceste termene se micșorează in raport cu desvoltarea mijloacelor de comunicație din țară-Azi s’a împărțit d-lor deputați proiectul de budget al ministerului lucrărilor publice pe anul 1894—95, care se cifrează la cheltueli cu suma de 6.317.200 lei, adică cu un plus de lei 14.852 peste prevederile din budgetul exercițiului curent.. D. dr. Riegler a fost azi proclamat deputat al colegiului al II-lea de Roman. D. D. Cezianu, directorul general al poștelor și telegrafelor, a plecat era seară din Paris spre București. D. Cezianu va sosi în capitală mâine seară. Ziarul Adevărul, literar a publicat mai zilele trecute un articol în contra comitetului permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei, pentru că comitetul ar voi să impună în școală autori clasici români, fără a-i cunoaște. Deoarece Adevărul n'a priceput sau n’a voit să priceapă circularea dată de minister în această privință, îi vom spune că autorii aleși sunt următorii: V. Alexandri : Poezii populare ; Despot-Vodă, pasteluri, poezii eroice și Dumbrava roșie; M. Eminescu: poezii diverse ; Eliade Rădulescu : poezii alese; Bălcescu : istoria lui M. Viteazul; Bolintineanu ■ Legende și balade: Alexandrescu și Donici: Babule; Hasdeu ■ lon-Vodă cel cumplit; C. Negruzzi: Aprodul purice, scrisori, poezii populare din diferite colecțiuni: Odobescu, doamna Kiajna, Dosofteia : Viețele sfinților; Varlam : Cazania ; Antim: predice, Biblia din 1688 , Coresi: psaltirea și ca cronicari pe Gr. Ureche, Miron Costin, spătarul Milescu, I. Neculcea, Zilot Românul și Cantemir. Aceste opere s’au ales în conformitate cu nouăle programe școlare și fiindcă ele nu se pot tipări în întregul lor, consiliul permanent a făcut o alegere din bucățile cele mai principale. Editorii cari ar voi să le publice se pot adresa la direcțiunea învățământului secundar din minister, spre a lua toate detaliile. Am vorbit și noi de bănuelile serviciului de siguranță al poliției capitalei asupra soldatului Popescu, din regimentul 6 de artilerie, că ar fi comis îndoitul omor din strada Senatului. După primele indicii care s’au găsit, adică schimbarea monedelor la un zaraf din capitală, lipsa lui Popescu din cazarmă în noaptea când s’a comis crima, antecedentele lui foarte rele, sfârietura pe care o avea la mâna dreaptă și care apoi se cicatrizase—toate acestea lăsau a se presupune că s’ar fi putut ca serviciul de siguranță să fie în fața autorului crimei săvârșită asupra soților Mateescu. Toate aceste bănueli au căzut azi prin faptul mărturisirea lui Popescu că monedele, pe care le a schimbat, le-a furat de la un domn din strada Săgeții, unde acum o lună s’a comis un furt. Verificându-se declarația lui Popescu, s’a constatat că el a spus adevărul. Luni noapte au căzut mari cantități de zăpadă în județul Mehedinți. In toată Moldova temperatura este foarte scăzută, ca dealtm intrelea și la București, la PĂUN POPESCU , Ca 18, Strada Lipscani, 18 Min negru de OREVSTA si GOLU- DRÎNCEANA vechiu de 4 ani. Calitate superioară tuturor altor vinuri IO butelii mas*7, 97 Lei VXIV ÜITEö-JEtTI Din recolta 1879 Butelia de 300 gsi». 2 Lei 75 S>. VIN din VIEA BISTRIȚA. Recolta 1887 Vadra: 00 Lei VIN ALB de DRĂGĂȘANI. Recolta 1889 IO Butelu maris 97 Lei De tan coital setersties comerciale dorește a se angaja cu luna sau cu ora într’o casă de comerț sau la o moșie. A se adresa la administrația ziarului Timpul. 1894 EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAȚIUNE La 3 Februarie 1894, orele 4 p. m. se va ține licitație la Eforie pentru furnizarea petroleului la spitale în cursul anului financiar 1894—95. Licitația se va ține conform art. 40—57 din legea comptabilități- Garanția provizorie este de lei 500, iar cea definitivă de lei 1000. Caetul de sarcine se poate vedea la Eforie în zilele de lucru. No. 19830 Draperia Ilie Zamfirescu 100 Succesor Iul. Odessa Din fundul curței str. Academiei No. 4 s-a mutat în fața aceleași case și adică în localul ocupat mai nainte de redacția și administrația ziarului Voința Națională. s Grigorie Capșa Mare cofetărie a Curților regale a ROMÂNIEI SI SERBIEI Singurul străin admis în secțiuea franceză a expozițiunei din Paris în 1867. Patru mari diplome de onoare, membru al Academiei naționale de agricultură, manufacturi și de comerciü din Franța.— Membru al societăței științifice europene. Are onoare de a anunța numerose și eleganței sale clientele punerea în vînzare cu începere de la 15 Noembrie a Chocolateî Carpsa Fantasiile cele mai fine de chocolată... Chocolata în formă de bomboane și în tablete. Fabricațiune nouă fără rivalitate și că în urma perfecționărilor, îmbunătățirilor, a construcțiunei sistematice a unui laborator special pentru ciocolată, rezultă o îmbunătățire a calității și o scădere în preț. Astfel prețurile vor fi de acum înainte . Bomboane în chocolată 16 lei k în loc de 20 Bomboane extra-fine amestecate de chocolată 14 lei k. în loc de 16 Bomboane „fondants“ cu chocolata 8 lei k. Castane zaharisite:, vanilie dupla 10 lei k. fructe cu licoruri zaharisite cu „fondants“ L .l '' Fructe si bomboane zaharisite cu caramele 8 lei k. Prajitureie (fours) zaharisite 8 lei k. „Fours secs“ extrafine asortate 7 lei k. Fructe zaharisite 10 lei k. Fructe extrase Nizza 12 lei k. Această casă care are deja de douăzeci de ani cinci laboratoare proprii pentru fiecare specialitate a producțiunilor sale : Cofetărie, patiserie, înghețată, bucătărie, comestibile, toate aceste laboratoare conduse de șefi fară pereche, n’a ezitat de a face toate sacrificiile posibile pentru a stinge cea mai înaltă perfecțiune a artei sale, complectând fabrica prin o instalație specială pentru chocolată, dirigentă ca și celelalte de un șef emerit. Casa Capșa va putea de aci înainte să ofere frumoasei sale clientele chocolate cum visa reposatul Marquis (de mare memorie) și de care vor fi geloși Pisanii și Targalzii. Mărirea magazinelor de vînzare, înmulțirea unui personal experimentat, organizația perfectă pentru serviciu, expedițiunea în oraș, în provincie și în străinătate asigură clienților siguranța de a fi serviți bine și prompt. Toate expedițiunile se fac franco de port în România, adică cheltuelile sunt în sarcina casei Capșa. Pentru lund-uri, bufete, serate, prânzuri, supeuri, casa poate să furniseze maeștrii de otel perfect în curent cu serviciul. Expedierile de ciocolată, bomboane, patiserie bucătărie, comestibile, trufandale, vinuri, șampanie bcoruri, etc., se vor face cu întoarcerea curierulu. Specialități de cutii și saci pentru logodne căsătorii, botezuri, cu numele la minute. Persoanele care ar dori să aibă numele logodnicilor sau al copilului brodate sau în fantazie, sunt rugate să bine-voiască a -și face comenzile cu zece zile înainte. Casa a primit tocmai acum cele mai frumoase fantezii în mătase, lemn rar, bronz, porțelan și faianță, precum și mici și drăgălașe mobile pentru cadouri și logodne. Articole pentru Cotillon CEAIŰALES MÉLANGE CAPSA Importație directă din China ROMURI, CONIACURI, FINE, CHAMPAGNE de cele MAI BUNE PROVENIENȚE LICORURI de ALE CASEI MARI și VECH PIVNIȚE bine asortate cu vin bun de tot felul Pasteluri de ficat, vânat, paseri etc. Terme de fazan, vânat, ficat, etc., etc., etc. cu aspic, după comandă. Crevete, raci și pești de mare Stridii, cu duzina sau în butoiașe .863 Trufandale, fructe din toate țările OTEL ȘI RESTAURANT BURSA DE BUCUREȘTI Cursul de la 13 (25) Ianuarie 5% Rentar. p. . 1017, Bancanat. . . 1532 5"/„ Renta am. . 967* Dacia-Rom. . 456 5 °/C „ (92-93) 95’/, Naționala . . 463 476 v am. • 83 Patria .... 112 6% Oblig. rur. . 101'/, Construcții. . 120 Pensiuni. . . . 288 SCHIMB 5% Obl. c. Buc. 87V, Londra . 25.437.4057„ „ (1890) 887, pang . . 101.100 955 °/C Fonc. rur. . 927, Viena . . . 203.027, 77„ „ urb. B. 1017, Berlin . . 124.50.406 °/„ » „ » ICO7, Belgia . . 100.2057» nur 877, Scont B. n. 6576nn Iași 797, Avans. „ „ 7 670 Obl. bazalt . 90_______. C. dsp.__________ Cereale : grâu (60) 8 ; porumb (60) 5.‘/a.