Timpul, noiembrie 1894 (nr. 240-263)
1894-11-25 / nr. 259
lo. 259 Italia și Statele Pacificului se văzură amenințate de a deveni prada rasei galbene, procedând la o invazie legală. Prin aceleași porți, prin care trecuse atât de superb diplomații englezi și americani, eșiseră masele umane impinse de o foamete groaznică, care desola provinciile de Nord ale Chinei, urmând curentul irezistibil care le împingea spre porturi și favorizate de numeroasele transporturi către San Francisco. Deja la 1878, populațiunea chineză instalată în California trecea peste 150.000 de suflete și creștea din an în an, împingând mereu înainte, la cucerirea câmpiilor fertile ale «Far-West-ului», valurile de emigranți. Privațiunile, relele tratamente, moartea care’i secera nu oprea deloc valurile de oameni. Coșciugurilor retrimise în patrie, conform ritului chinezesc, urma fără întrerupere un nou transport de oameni, atrași de pofta de a câștiga. Cumpătați, întreprinzători și economi, ei goniau pretutindeni pe unde treceau pe muncitorul alb, care nu putea susține concurența, omul galben mulțumindu-se cu un salariu redus și putând trăi cu un sfert din ceea ce cheltuește omul alb. Puțin câte puțin, ei acaparaseră toate meseriile infime, mineri, servitori, spălători; îi găsiai pe toate șantierele marilor lucrări miniere sau publice, dând un total de muncă mult mai superior celuia al indigenilor. Grație spiritului lor de asociațiune impins la extrem, ei prezintau un front de temut contra exasperărei crescânde a Yankeeului, gonit de pe câmpul său de acțiune. Infiltrația aceasta exotică lua un caracter atât de amenințător, că în congresul din Berlin contele Suwalow, reprezintând Rusia și simpatiile sale pentru cabinetul din Washington, atrase atenția colegilor săi asupra acestei chestiuni. Congresul din Washington se făcu mai târziu ecoul lui Suwalow și comitetul congresului, însărcinat cu examinarea chestiunei, făcu niște anchete minuțioase. Intre altele se constată ca într’un spațiu de 25 ani (1853— 1878) Chinezii expediase în patria lor suma enormă de 180 milioane de dolari, adecă 900 milioane lei, fructul câștigului și economiei lor. In China, salariul muncitorului variază între 15 și 25 lei pe lună, în California chinezul se credea larg plătit cu 100 lei pe lună și găsia încă mijlocul de a face economii importante. Biriul pentru expulzarea Chinezilor fu votat de congres. Dar China s’a ținut bine și a amenințat cu represalii. Supușii ei au reluat drumul către porturile americane. Ce rezervă viitorul acestui nou modus vivendi ? Astăzi expulzarea a fost înlocuită cu o afluență și mai mare. In familiile cele mai bune din New York și aiurea, elementul i olandez și negru se vede eliminat de japoneze și servitori chinezi, ale căror obiceiuri de muncă, de deferență și servilism contrastează în mod straniu cu ușurința servitorului Yankee, care -și tratează stăpânul de la egal la egal, în virtutea dreptului sau la sufragiu. Peste câțiva ani, omul galben ’și va fi cucerit dreptul de cetățenie pe teritoriul tuturor Statelor Unite : atunci Jonathan va putea să țipe în adevăr de mizerie, pentru că va fi expropriat de o serie de slujbe. Nu încape nici o îndoială că în urma răsboiului corean și a grelelor sarcini cu care învingătorul va apăsa pe cel învins, populația chineză flămânzită va trece granițele sale pentru a căuta norocul în străinătate și aceasta cu atât mai ușor cu cât cabinetul din Peking va resimți mai viu trebuința de a se pune în contact cu Europa, pentru a lua noi lecții, experiență și instrumentele de pace și resboiü necesare reînălțării sale. Va conveni oare cabinetelor europene de a pune un răgaz acestui formidabil exod al unui popor de 400 milioane suflete, care poate să ne trimeată foarte ușor 40 milioane de emigranți, aducând în țările noastre concurența irezistibilă a rasei galbene și răsturnând astfel toate condițiunile muzicei și proporțiile salariilor? După partea economică, să ascultăm pe moraliști. Dacă chinezul posedă calitățile de mai sus, să ne gândim la tabloul expus la congresul din Washington : «Chinezii au un așa fel de train și de obiceiuri, că prezența lor pe pământul nostru e un pericol permanent. Necurățenia lor este extremă și locuințele lor sunt focare de epidemie. Obiceiurile lor, moravurile lor, instituțiunile lor sunt cu totul opuse de ale noastre Ei urăsc ceea ce noi iubim, ei disprețuesc ceea ce noi admirăm; la ei e virtutea ceea ce noi condamnăm El subjugă femeia; pentru ei nu există jurământ ; ei sunt sperjuri, neînfrânați, fără onoare, fără religie și fără credință». O ultimă trăsătură: cu tot opiul, cu toate obiceiurile lor infame, poporul chinez a rămas cel mai prolific dintre popoare, desmințind astfel toate afirmările științei și ale igienei, stabilimentul respectiv, deoarece cel mult până la 10 Decembre 1894 recensământul urmează a fi terminat. * * * D. ministru al cultelor și instrucțiunei publice este autorizat a primi pentru azilul Elena Doamna, legatul de 10.000 lei, lăsat prin testament de decedatul Eftimie Diamandescu. * * * *D. V. D. Gheorghiu, absolvent cu dilemă al școalelor de agricultură de la Kerastran și Versailles, actual ajutor clasa I în serviciul exterior viticol, si a înaintat la gradul de inspector regional viticol, în locul râmas vacant prin încetarea din viață a fostului inspector I. Ionescu, iar d. Dobre Rădulescu, absolvent al școalei de agricultură de la Herastran și fost profesor de științele naturale, s'a numit în postul de ajutor clasa I, în locul domnului V. D Gheorghiu, înaintat. * * * SM STRAIMATATE Din Lemberg se scriu următoarele : Deunăzi s’a sinucis contele Banorowsky, proprietar mare și arhimisionar. El și-a tăiat gâtul cu briciul. Contele înebunise subit. El era cunoscut în lumea literară prin câteva scrieri ale sale originale și prin traducerea perfectă a operelor lui Byron în limba poloneză. * * * ULTIS» GUWERT Burtopol la fotograf. — Vreți poza en face sau en profil ? — En gros, domnule ! Moș Neagu ------------------------------------------- ȘTIRILE ZILEI Ministerul instrucțiunei publice a adresat direcțiunilor școalelor secundare și primare din țară, precum și tuturor instituțiunilor de cultură, publice și private, o circulară, prin care se atrage atențiunea ca, în vederea recensământului de la 1 —10 Decembrie a. c., la prezentarea comisiilor de recensământ, să primească carnetele cu buletine d familie și să facă, în termenul ce se va fixa, înscrierea populațiunea din CRONICA TEATRALA Teatru Național. — Traviata. Din seară am avut o reprezentațiune extraordinară: zic extraordinară în mai multe sensuri: mai intéiu, se cânta în doua limbi, pe italienește și pe românește, al douilea, cântau două mari cântăreți italieni, d—na Bellincioni și d. Stagno, secundați de trupa română. Era natural ca reprezentațiunea să sufere de această disproporțiune de forțe. Cu toate acestea, sala era plină și a aplaudat mult—și în realitate avea pentru ce. D-na Bellincioni s’a arătat ca o artistă de primul rang, mai ales în ce privește părțile dramatice ale rolului Violetei din Traviata. In ce pivește cântecul, d sa nu ’mi-a părut la înălțimea unei Pattis unei Nilson sau chiar altor cântărețe mari. Ii lipsește acea flexibilitate de voce neapărat necesară pentru vocalizare. Dar ca interpretare dramatică, d-na Bellincioni este admirabilă. S’ar putea zice că este o actriță care cântă. De altmintrelea Traviata nu este o operă în care să poată arăta însușirile esențiale ale talentului sau și cred că a ales această operă numai din cauză că era deja montată la noi și nu avea nevoe de multe repetiții. Tot așa este și cu Faust, cu toate că acolo sunt scene însemnate, ca scena Bisericei și finalul actului al V-lea, care dau unei artiste dramatice prilegiul de a-și desvolta toată puterea. D. Stagno este și el un artist de frunte Cu toate că vocea sa este cam uzată, d-sa rescumpără această lipsă prin maestria cu care o întrebuințează, menagindu-și efectele și frazând într’un mod perfect. Era o adevarată plăcere de a asculta pe valorosul și experimentatul tenor, cum aluneca cu dibicie peste părțile dificile ale partițiunii și știa să ridice sala în picioare prin unele pasagiuri cântate cu o energie și cu un stil admirabil. Dintre ai noștri nu se poate vorbi decât de d. Eliad, care și-a făcut datoria în conștință. Orchestra și corurile lasau de dorit, dar în fine au scăpat ca prin urechile acului. INTEMPLARI Două sinucideri la Iași. — Citim în Jurnalul din Iași: Erî dimineață, la ora 5, s’a sinucis tînarul Costică Teodorescu, elev în cl. V de liceu, fiul d-’ui Vasile Teodorescu, arendașul moșiei Pașcani. Tînârul blazat, în vârstă numai de 17 ani, a lăsat o scrisoare adresată părintelui său prin care-i cere eroare pentru hotărîrea eroică pe care a luat-o. Arată un mare desgust de viață, întrebându-se la ce i-ar folosi toate ostenelile, când dânsul nu știe ce va deveni. S-a sinucis cu un revolver de calibrul 6, găsit în saltarul unei mese a d-lui N. Constantiniu, din str. Albă, unde era în gazdă. Și-a tras un foc în tâmpla dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Dânsul dormea într’aceeași odaie cu colegul său de liceu, Condopol, din cl. VI, căruia nu i-a comunicat nimic din intențiile sale. — Ana Brad, moașă, domiciliată în casa cu No. 85 din strada Frecău, s’a otrăvit alaltă-seară, la ceasurile 1, dând o soluțiune de acid carbolic. Transportată la spitalul Sf. Spiridon dansa mult la ceasurile 7 dim., după 6 ore de suferință. Supărări casnice și moartea mamei sale au determinat-o la acest act desperat. Pelagra.—Femeea Rafica Tudor Boncea, din comuna Piscani, județul Muscel, fiind TIMPUL 25 NOEMBRE bolnavă de mai mult timp de pelagră, în noaptea spre 14 Noembre a. c. s’a strangulat de una din grinzile casei, unde a doua zi s’a găsit moartă. Moarte prin imprudență.—Copilul locuitorului Mateiu Vladu, din comuna Rusănești, plasa Cerna-de-Jos, județul Vâlcea, anume Petre, în etate de 15 ani, în ziua de 3 Noembre a. c., pe când se afla cu vitele la pășune, umblând pe niște picioaroage de lemn, a căzut de pe ele jos și, înțepându-se cu cuțitul ce-l avea la brîu, din rana produsă a încetat din viață. Meteor.—Din orașul Liptó-Szt-Miklos se scriu cu data de 28 Noembrie următoarele ziarului Tribuna din Sibiu : Aseară am fost martori oculari ai unui fenomen rar. Către orele 6 cerul întunecat s’a luminat de o dată. Toți credeau că a isbucnit undeva în apropiere foc; îndată însă s’a aflat cauza adevarată a luminii. In est s’a observat adecă un corp luminos, care se mișca în direcție vestică și lumina întreagă regiunea ! Corpul cel luminos avea o lungime de un metru și jumătate; la un capăt era rotund, mijlocul era vânăt deschis și cel l’alt capăt roșu. ----------------------------------------------------- FELURIMI Lucruri absurde. — Absurd este o perde parale în cărți și a te supăra.—A întreba pe editorul unei reviste de curând apărute despre numărul abonaților.—A aștepta de la un redactor să țî răspundă la o scrisoare cu întoarcerea poștei.—A întreba pe cârciumar dacă are vin bun.— A presupune că un critic, care laudă o carte, a citit din ea mai mult decât coperta — A’ți destăinui altuia secretele și a crede că el le va păstra.—A libera pe un hoț din pușcărie fără bani de cheltuială și a’i recomanda să se hrănească cinstit —A lăuda nevestei tale frumusețea celei mai bune prietene ale ei.—A fi de 50 de ani și a crede că toate acestea și încă multe alte absurdități nu se pot întâmpla. Azor.— Celebrul avocat din Tolusa, Cazeneuve, se duse odată la tribunal cam râu dispus. Azor, cânele sǎu, avu chef să-l urmeze, iar Cazeneuve, care nu refuza nimic cânelui säu, nu se opuse. Ajunși la tribunal, Azor se așeză pe un colț al băncii de apărare și stăpânul säu începu să pledeze. Din nenorocire se întâmplă că advocatul, absorbit de argumentațiune, începu să ridice vocea. Azor, căruia nu’i plăcea gălăgia, ca să’și arate nemulțumirea începu să latre. Maître Cazeneuve întrerupse pledoaria și intorcându-se către câine zise: — Azor, fă-mi plăcerea și taci. Azor tăcu, dar nu multă vreme, pentru că îndată după asta advocatul se înfierbântă din nou și pledă cu voce tare, lucru ce atinse din nou nervii delicați ai lui Azor. Ei începu să latre așa de tare, încât stapânu-sau nu mai putu continua. Atunci Cazeneuze enervat se întoarse către întrerupător și făcându’i un compliment grațios, zise: Ia ascultă, Azor, asta nu merge: ori pledezi tu, ori lasă mă pe mine să pledez. --------------------------------------------- MUZICA SI TEATRU Veteranul nostru artist M. Millo va da Sâmbătă, 26 Noembre, o reprezentație extraordinară în Palatul Ateneului. Se vor juca piesele : Omul care-și ucide femeia și Millo director. Reputația de care se bucură în public decanul artiștilor noștri, ne face să nu ne îndoim de succesul acestei extraordinare reprezentații:nescu, Nidobescu, Iancu G. Manolescu, Petre P. Manolescu, Al. Nicolau, M. Nicolescu, Hrist. Eliad, I. Polihron, N. Halehiu, Hristache Popescu, Nicolae Ioan, N. Stavre, I. Nicolescu, Marin D. Osiceanu, M. C. Deleanu, Z. Ungurelu, Bădiță Drăgoescu, Theodor C. Manolescu, C. D. Găbunea, I. ,C. Manolescu, Ilie Iliescu, M. Izvoranu. ------------------------------------------- INFORMATIUNI Cutia cu scrisori Suntem rugați să publicăm următoarele: Domnule redactor, Obicinuiți a vedea servindu-se cititorilor cu multă dărnicie și fără cel mai elementar scrupul, de către ziarele opoziției, insultele cele mai ordinare, în rectivele cele mai josnice și calomniile cele mai licențioase la adresa funcționarilor integri, capabili și onești, am avut înclinarea de a crede că aceasta o fac din meserie și am rămas întotdeauna indiferenți față de calomniile inserate sub formă de corespondență în acele ziare. Citind însă în Naționalul No. 271, din 18 Noembre a. c., o corespondență din Slatina, prin care actualul prefect, d. G. Argyropolu, a cărui onestitate până azi nu a putut fi pusă în discuție nici de menționatele ziare, este calificat de imbecil și pungaș, nu am putut în indignarea noastră a mai păstra tăcerea și, fără a voi să luăm apărarea d-lui prefect, care de altfel nici nu are nevoie de apărarea noastră când proverbiala d-sale cinste este pusă în joc, am ținut prin răspunsul de față a arăta urâta impresiune ce ni-a pricinuit această nouă murdărie și a înfiera pe scribii ordinari cari comit și publică asemenea insanități. Primiți, vă rugăm, domnule redactor, expresiunea distinsei noastre considerații. Al. Linaru, Theodor Izvoranu, Gr. B. Penescu, I. Nicolescu, G. Mihălescu, Ion Ioanid, G. Ionescu, Z. Diculescu, doctor Emanoil, Theodor Diculescu, Nicolae Vladovici, Nae N. Ion, I. Vineș, C. AlimăM. S. Regina a asistat aseară la reprezentația operei Traviata. Suverana era însoțită de d-na denoare Mavroghenî. O telegramă a Agenției române ne anunță că principesa moștenitoare a României și principesa Alexandra au sosit era la Coburg. Consiliul de miniștri este convocat pentru astă-seară. Aseară la clubul liberal s’a ținut obicinuita întrunire săptămânală. Au vorbit d-nii D. Sturdza, Paladi și G. Stoicescu. D. Lascar Costin este candidatul partidului liberal la colegiul I de deputați din Tutova. Mai mulți alegători conservatori au propus d-lui Th. Iamandi să candideze la acest colegiu. Consiliul de miniștri a admis proiectul de lege privitor la reforma legei sfântului Sinod. Această lege se va depune în curănd pe biuroul Camerei. D. Ștefănescu președintele secțiunea de notariat, a luat o foarte bună măsură spre a pune capăt neregularităților care se comiteau’cu liberarea certificatelor de ipotece. De astăzi înainte estefeu’ desăvârșire interzis oricărui funcționar de la notariatf să mai dea asemenea certificate. Ele nu pot fi liberate decât de grefierul însărcinat cu ținerea registrelor de ipoteci, pe răspunderea sa și sub semnătura sa. Cercetările prin registre de asemenea nu se vor mai face decât de acest funcționar. Un mare proprietar din Rusia, venit de curănd în capitală, ne-a comunicat că aceeași criză ce bântuie țara noastră bântuie și Rusia cu toate porturile ei. Nicăeri nu se fac transacțiuni comerciale, prețurile sunt tot atât de scăzute și primul port al Rusiei, Odesa, este în aceeași stagnațiune ca Brăila și Galații, porturile principale ale României. Altă dată, la epoca aceasta, zicea proprietarul rus, portul Odesei era plin de vapoare care încărcau producte ; azi abia unu-două ancorează în acest port așteptând încărcătorii cari lipsesc. Și trebue să se noteze, adaogă proprietarul rus, că anul trecut am avut mai peste tot o recoltă excelentă și avem, din această cauză, un prisos de producțiuni.J «Cât privește prețul arenzilor, suferim și noi aceleași inconveniente ca și proprietarii români. «Acum câtva timp au expirat contractele arendașilor cari țin moșiile mănăstirești din Crimeea și Basarabia. A trebuit să se facă o licitație. Ei bine știți rezultatul ? Din 17—18 ruble, cât era arenda unei fălci pentru aceste moșii, prețul oferit a fost de 4—5 ruble»! Profesorii făcultăței de medicină din București împreună cu profesorii facultăței de medicină din Iași vor elabora un regulament asupra raporturilor de serviciu dintre facultățile de medicină și diferitele eforii. D. Alex. Ion Ghica, directorul prefecturei Ilfov, va gera afacerile acestei administrațiuni tot timpul absenței d-lui prefect Em. Băleanu, care a obținut un concediu de o lună. Ministerul de finanțe a trimis un inspector financiar ca să inspecteze Creditul agricol din Vaslui, unde câțiva funcționari inferiori au comis diferite abuzuri. 1894 De altfel, d. Vidrașcu, administratorul Creditului, a luat deja măsuri pentru destituirea funcționarilor abuzivi. Direcția căilor ferate studiază proiectul pentru iluminarea gărilor principale cu lumină electrică. Un tren cu pietriș de pe linia Iașî- Dorohoia a deraiat la punctul Șoldana. In căderea vagoanelor, două persoane au fost rănite și un frănar ucis. D. inginer Cantacuzino a încunoștiințat parchetul de acest accident. ------------------------------------------- PETRECERILE ZILEI TEATRU NAȚIONAL. — Asta seara, 10î, „Microbii Bucureștilor“ comedie.___________ TEATRU HUGO. — S’a deschis cu o trupă, nouă, compusă în modul următor : d-ra Kamjarowna, d. și d-na Deroches Bianca, d-rele Jeane Daras, Lucy Florent, familia Karabin, d-rele Pascaly, Lucie Holzowa, negrii excentrici Brothers și surorile Margot pentru danțuri și balet. Mâine Duminecă, la 4 ore d. m., marș concert de promenadă sub conducerea d-lui Rudolf Peters KAFENEAUA „NAȚIONALA“. — In toate serile w concerte date de orchestra Rubinstein. PALATUL ATENEULUI.—Sâmbătă 26 Noembre, reprezentație extraordinară dată de d. M. Millo. Se vor reprezenta piesele: „Omul care-și ucide femeia* ți „Millo director*. A TREIA EDIȚIE TELEGRAME Din Austria Viena, 5 Decembrie. Camera deputaților a respins cu 148 voturi contra 86 propunerea de desființare a pedepsei cu moarte. Bolii Correspondenz anunță că împăratul a conferit ducelui de Avarna, noul ministru al Italiei la Belgrad, marele cordon al ordinului Franz Iosef. Cornitele de Wolkenstein, ambasadorul Austro-Ungariei la Petersburg, a primit ordinul Sf. Andrei. Afacerea Băncei romane Roma, 5 Decembre D. Rosano publică o scrisoare către alegătorii săi, în care a anunțat că-și dă demisiunea și protestează în mod viu în contra acuzațiunii de sustragere de documente de la Banca romană. D-sa declară că această acuzație este o minciună. Idopinione zice că procurorul general din Roma nu va face ministrului justiției o cerere de autorizație de urmărire în contra d-lui Giolitti, însă va trimite Camerii un raport prin care să ceară Camenii sau să decidă urmărirea în contra d-lui Giolitti în fața tribunalului sau să fie judecat de Senat transformat în înalta Curte de justiție. Trupe rusești la granița turcească Londra. 6 Decembre Times află din Odesa cu data de 3 Decembre că transporturile Orel și Saratoff au primit ordinul de a transporta la Batum 19.564 soldați din Sebastopol și din Odessa pentru a întări trupele rusești dealungul graniței turcești. Se crede că această măsură este în raport cu desordinele din Armenia. --------------------------------------------Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința de la 24 Noembre 1894 Prezenți 79 senatori. Preșidenția d-lui Gr. G. Cantacuzino. Se pune la vot proiectul de lege prin care se acordă d-lui C. Alexianu o pensie de 100 lei lunar. Votul rămâne nul. Se pune la vot proiectul de lege prin care se acordă d-nei Eliza Freiwald o pensie de 60 lei lunar. Legea se votează. Se votează recunoașterea societății de binefacere «Regina Elisabeta» ca persoană morală Principele Dimitrie Ghica susține proiectul care se votează cu unanimitate (Aplause). Senatul intră în ședință secretă spre a asculta proiectul de răspuns la discursul Tronului. CAMERA Ședința de la 24 Noembre 1894 Ședința se deschide la ora 1 și 35. Prezidează d. M. Balș. Sunt prezenți 105 d nn deputați. Se dă citire sumarului ședinței precedente. D. Șt. Beloiu roagă pe d. ministru de lucrări publice să ia măsuri pentru lărgirea rampei de la gara din Brăila, căci așa cum este azi e cu neputință să facă față trebuințelor zilnice. Se pun la vot concluziunile raportului comisiunei socotelilor Statului pe anul 1880, vot rămas nul în ședința de eră. Legea se primește.