Timpul, august 1895 (nr. 170-194)

1895-08-05 / nr. 174

ANUL AL ȘAPTE­SPRE­ZECELEA.­ No. 174 JUDITTA^ A. ..TREVIA ■ ABONAMENTELE ‘■‘"U ' in țară pe un an .......... 40 k­î . pe s luni................... imit ^bmi. mmgr tBSbe^ ' Pentru străinătate, un an ....... 50 SgggfflS ioBa M Wj^mI hHH bBH ■ HHH In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bm­­i V ]| fiSP&£ B ■ IBb^HL m ÜjjSflBB HSHH H­umărul la Agence de jourvau­x éh­angers me |kmftp89B | WsBsn m WBB^m BpSBSlB I de Maubeuge, 09 și la toate chioșcurile. B BjjfiffiB gPjggM | Vb9|IV EmBB KM! He«« ■ Mtfggjg| M­roducția și Administrația .J|P1I|L JHHm | jfjhPw JEL — 23, STRADA DOAMNE*, 23­ —— 111 Un exemplar 15 Bani NU SE SUPĂRĂ Că colectiviștii și-au­ meritat pe deplin numele, asta o știe toată lumea. De altmintrelea, nu de ad­versari a fost născocit numele a­­cesta; partidul care se mai intitu­lează național-liberal și -a dat singur, prin unul din șefii sei, d. Stătescu a spus într’o întrunire publică că partidul este o colectivitate grupată în jurul unui om, Ion Brătianu, nu ideile caracterizau partidul, ci alipirea de acest om. E adevărat că d. Stătescu s’a ferit să spue ce faceau liberalii dacă nu-și pierdeau vremea cu ideile. Dar această lacună au împlinit o colectiviștii înșiș, prin activitatea lor de la 1884 la 1888. A fi colectivist, s’a arătat că în­seamnă a face parte dintr’o bandă care nu are alt scop de­cât să se îmbogățească pe socoteala Statului ori a particularilor și care, pentru atingerea acestui scop nu se teme de scandaluri, de abuzuri și chiar de asasinate. Un lung șir de fapte a dovedit că aceasta vrea să zică a fi colec­tivist. Așa, am vezut în acea bandă oameni cari, din săraci lipiți pă­mântului, au ajuns în scurt timp milionari, fără ca ei să fi făcut, în știrea lumii, vre-un negoț cinstit. Am vezut în acea bandă oameni cari și-au putut permite tot soiul de ticăloșii, crime chiar, fără ca justiția să-î atingă. Am vezut miniștri dovediți ca hoți ordinari și trimeși de pe banca ministerială de-a dreptul la temniță. Și pentru ca nu cum­va lu­nea să­­ interpreteze greșit faptele pe cari le vedea cu uimire, am auzit cu toții, pe șefii bandei, făcând măr­turisiri categorice ca : «hoții la puș­cărie !» ori ca: «am tolerat abu­zuri, procese scandaloase, asasi­nate chiar...» Toate astea sunt cunoscute de lumea întreagă, și chiar când s’ar putea ca lumea să le uite, sunt o sumă de documente care să le a­­testeze. îndoială asupra înțelesului pe care-1 are numele de colectivist, aplicat partidului zis național-libe­­ral, nu poate dar fi. Asemenea, nu poate încăpea în­doială că ori­ce om cu puțin simț trebue să se supere, când, pe drept sau pe nedrept, i s’ar da acest nume. Chiar colectiviștilor și-ar închipui cine­va că numele acesta nu le poate face „plăcere, căci le amintește vecinica lor rușine. Dar e greșeală. Voința Națională de aseară are grija să ne spue, în­tre multe lucruri fără rost, că nu­mele de colectivist «nu-i supără» pe colectiviști. Declarația aceasta merită să fie reținută din două puncte de ve­dere : An­tâiu, pentru că ea arată, odată mai mult, până unde poate ajunge nerușinarea colectiviștilor. Pe oa­menii aceștia nu­­ mișcă nimic, adică simțul moral e cu desăvâr­șire nimicit într’ânși». Chiar crimi­nalii cei mai îndârjiți se emoțio­nează când sunt puși in fața fap­tei lor; colectiviștii zîmbesc și «nu se supără». Al douilea, pentru că declara­­țiunea aceasta ne spune la ce am avea să ne așteptăm dacă co­lectivitatea va mai reuși vr’o­dată să puie mâna pe putere. Că «nu se supără» de numele urât pe care li-l dă lumea, asta înseamnă că pe viitor se vor purta tot așa de rou, dacă nu și mai rău de­cât în trecut. Aceasta și explică pentru ce co­lectivitatea nu vrea cu nici un preț să alcătuiască un program politic, pe temeiul căruia să se lege față cu țara. Lipsa programului, refuzarea în­căpățînată a acestuia, și declara­țiunea Voinței Naționale de aseară, arată țerii în­deajuns la ce are să se aș­tepte de la partidul zis național­­liberal. Noi știam aceasta de mult, e bine ca și opiniunea publică să o știe, și încă din graiul organului auto­rizat al bandei colectiviste. Gât pentru colectiviști, nu ne su­părăm dacă vor stărui pe această cale. Dacă nu se supără ei, noi nici atâta. -------------------------------------------------­ TELEGRAME Din Spania Viena, 15 August. Regele, regina-regentă și infanții au sosit la ora 1 după amiazi și au fost obiectul unei recepțiuni entuziaste. Ferestrele erau împodobite și s-au ridicat mai multe arcuri de triumf. Regina-regentă a trecut la revistă armata expediționară, apoi a avut loc o recepțiune solemnă. Nunțiul apostolic a dat trupelor bine­cu­­văntarea apostolică în mijlocul aclamațiunilor neîncetate. Madrid, 15 August. Astă­ seară un detașament tare de cava­lerie a plecat la Gair, de unde se va îm­barca pentru Cuba. Peste 100.000 de persoane erau în împre­ju­­rimile gării, entuziasmul era de nedescris. Municipalitatea, ministrul de rezbel, toți am­basadorii civili și militari erau de față. Episcopul din Sion a adresat o­­ locuțiune soldaților și le-a dat bine­cuvântarea sa. Trenul s-a pus în mișcare în mijlocul unor aclamațiuni fără sfârșit. D. Ganovas a plecat la Vittoria, unde va însoți pe regina-regenta care merge să ins­pecteze artileria care pleacă la Cuba. Emirul Bukharei în Rusia Petersburg, 15 August. Știrea unor ziare care zic că Emirul Buk­­hareî ar avea de gând să facă o aedere pre­lungită în Rusia și să lase administrația țării miniștrilor, este inexactă. Serbare napoleoneană Paris, 15 August. Vechea serbare napoleoneană de la 15 August s’a celebrat printr’un banchet orga­nizat de comitetul plebiscitar și care a avut loc la Saint Mandé, sub preșidenția d-lui Grieo d’Ornano, deputat. Au asistat vr’o mie de persoane. D. Gineo d’Ornano a pronunțat un discurs glorificând imperiul și preconizând plebiscitul. S’a adre­sat o telegramă de devotament prințului Victor. Nici un incident. Răsboiul din Madagascar Paris, 15 August. Generalul Duchesne în mersul său înainte în contra Hovașilor, se află lângă Kinasi, sat între Andriba și Tananariva ; au făcut acolo întăriri. 4000 de hovași sunt la Bemariso, la nord de Marsvoay, în scopul evident de a tăia convoiurile de aprovizionări franceze. Din cauza malariei, mortalitatea este mare printre Francezi. Convenție franco-elvețiană Berna, 15 August. Consiliul național a adoptat­­ convențiunea de comerț cu Franța cu 119 voturi con­tra 18. Plecarea regelui Belgiei Bruxelles, 15 August. Regele va pleca în curând la Aix-les-Bains, via Paris. Ciocnire de trenuri Bruxelles, 15 August. Aseară s’a produs o ciocnire de trenuri intre un tren de mărfuri și un tren de că­lători pe linia Bruxelles-Ostenda. Un funcționar a fost omorît, alți două au fost grav răniți. Nu e nici o victimă printre călători. Explozie Dortmund, 15 August. O explozie de grison s’a produs în mina Recküngshausen. Trei mineri au fost omorîți și 13 răniți dintre cari 3 în mod grav. -----------------------------------------—-----------------­ Di viitor consilii­le miniștri Mărturisesc — și rog pe Zaharia să ia act de această declarație—mărturisesc că mie, unul, ’mi s’a urît înregistrând tot aceleași nume de opt ani de zile — cum ți se urîse strămoșilor d-lui Ferichidi tot auzind vorbindu-li-se de Aristide cel drept. Ași vrea ceva nou în politică, o cât de mică schimbare, o variație cât de neîn­semnată în mersul, devenit banal, al tre­­bilor publice. De aceea, fiind­că liberalii, pentru a­­dânci rațiuni de Stat, nu se grăbesc a goni «reacțiunea», o vom­ resturna eü azi printr’o simplă ipoteză ca să pot vorbi despre un consiliu de miniștri liberal. Suntem peste atâția ani câți trebuiesc ca să vie colectivitatea la putere. Dar să preparăm mai întâiü scena. O brișcă de Fierasca culege de la de­raidul lor respectiv pe cei opt sfetnici și—î depune în sala de consiliu de la mi­nisterul de interne. Aci, lungiți pe sofale, miniștrii colectiviști inglendisesc cu te miri ce până să li se aducă dosarul potlo­găriei pentru care sunt convocați: Dimi­­trie Sturdza sparge alune, și, fiind-că prin­tre ele a găsit câte­va costelive, medi­tează expulzarea negustorului Kapandri­­tis ; Delavrancea își netezește pletele cu nesfârșite precauțiuni pentru liniștea po­porului care propășește la adăpostul lor . Palladi, cu figura congestionată, luptă din răsputeri în contra pântecelui care nu-i permite să-și ia de jos o gheată pe care a scos-o fiind­că '1 strângea la calcâiü . Trandafir Giuvara, cu atențiunea foarte încordată, clasează o corespondență a­­moroasă pe care o scoate dintr’o casetă ; Aurelian alege boabele de neghină din­­tr’un pumn de grâu din recolta școalei de la Herăstrău­ . Pană Buescu așează sur­cele într’un alambic și așteaptă cu ne­răbdare să vază curgând oțet ; cei­l­alți, istoviți de muncă, au trecut în lumea drepților. Ecoul unor voci amenințătoare ce vin de afară rechiamă la realitate pe cei opt stâlpi cari susțin pe umerii lor de uriași întregul regat românesc. Ceata de miniștri ese în balcon de unde, spre marele ne­caz al d-lui Stătescu, văd pe d. Fleva în fruntea unei mari mulțimi de oameni cari protestează sălbatec în contra ororilor polițienești, a jafurilor și corupțiunei pe care le îndură ori­cine nu face parte din Cameră. Se chiamă prefectul de poliție, care ia act de declarația ministrului de justiție cum că opoziția nu are dreptul la protecția legilor și împrăștie apoi mulțimea care se retrage în ordine pe la spitaluri. Se semnează decretele de expulzare a Transilvănenilor, Basarabenilor și Buco­vinenilor cari fac opoziție, și pe urmă, aceeași brișcă de Fierasca depune pe mi­niștrii la domiciliul samsarilor respectivi. A doua zi Voința Națională, dând seamă despre acest important consiliu de­ miniș­­tri, scrie cu litere grase că în această ședință s’a adăogat «o nouă piatră de granit la edificiul țării românești». Așa va fi când va fi dacă va mai fi vre­o­dată. ------------------------------------------------­normală a lucrurilor poate fi restabilită in Bulgaria fără înlăturarea prințului Fer­dinand. Aceasta ar fi nou și interesant, pentru că declarațiunile lui Fremdenblatt anunță că la Sofia lumea este dispusă a se lăsa să fie condusă de instrucțiunile deputațiunel întoarsă în timpii din urmă din Petersburg. Ziarul Novosti găsește că articolul in chestiune este semnul unei schimbări a politicei austro ungare în afacerile Bulga­riei, ceea ce ar fi un eveniment satisfă­cător. Rirschewija Wydemosti e de părere că reflexiunile lui Fremdenblatt arată că în­țelegerea Rusiei cu Austro-Ungaria și cele­­înalte puteri ale triplei alianțe în privința măsurilor de luat pentru a restabili în Bul­garia ordinea prevăzută prin tratatul din Berlin, este cu putință Sofia. 15 Augus­t. Agenția Balcanică zice că toasturile ținute eri la dejunul din lagărul militar n’au avut nici un caracter politic. Toată ziua animația a fost mare, mai cu deo­sebire în împrejurimile palatului. Seara a fost iluminație, focuri de artifiție, concer­­turi date de muzicele militare și diferite alte petreceri. Ziarul militar Voeni List, a cărui apariție a provocat atâtea comentarii, nu are nici o legătură cu ministerul de resbel; este o întreprindere privată la care nu participă nici un ofițer în activitate. ------------------------------------------------­ DIN BULGARIA — Prin fir telegrafic — Sofia, 15 August. Nici un membru al corpului consular nu asistat la ceremoniile și la revista de eli. Alocuțiunile nu conține a fi nici un pa­­sagiu politic. Președintele Sobraniei a zis numai că silințele prințului pentru feri­cirea țării sunt asigurate de un succes deplin și că poporul se bucură de guver­nul real și legal care este în capul țării. Se poate privi viitorul cu încredere și prințul poate să compteze pe fidelitatea poporului și a Sobraniei. Ancheta asupra asasinatului lui Stam­­bulov se urmărește cu act­vitate și va ține poate încă o lună. Eri, cu ocazia înmormântării lui Ki­­tantchew, un orator a zis că acesta a murit din cauza relelor tratamente ce a suferit în timpul închisorii sale de trei ani pe când Stambulow era la putere. Mulțimea, ațâțată, s’a precipitat asupra mormântului lui Stambulow, care era păzit de gendarmi. A reușit totuși să spargă geamurile felinarelor și să ru­pă câte­va coroane. * Petersburg, 15 August Ziarele discută articolul lui Fremden­blatt în privința Bulgariei și îl găsesc re­marcabil. Novoie Vremja zice că articolul pare a indica, că cercurile dirigente din Aus­­tro-Ungaria au convingerea că starea Discursul torm­­au­st (Prin fir telegrafic) Londra, 15 August. In discursul tronului către Parlament, Re­gina este fericită că poate să constate că ni­căeri nu există complicațiuni int­rnaționale, care să poată aduce atingere păcei europene. Regretă din adâncul inimei violențele ori­bile comise în contra misionarilor în China ți constată că s-au luat măsuri pentru pe­depsirea culpabililor. In ceea ce privește chestiunea armenească, Regina relevează faptul că ambasadorii En­­glitezei, Rusiei și Franței au propus Sulta­nului T­ ferme, care după părerea lor vor îm­­pedica reînoirea unor asemenea tulburări. Aceste propuneri de reformă sunt actual­mente studiate de Sultan, de la care Regina așteaptă o deciziune cu nerăbdare. Regina termină zicând că având în vedere sesiunea înaintată pro­babil că se vor face propuneri de a amâna pentru o altă sesiune discuțiunile proiectelor însemnate, afară de budget. In timpul discuțiunei adresei ca răspuns la discursul tronului, lord Salisbury a zis că nici o țară mai mult de­cât Engh­tera nu dorește menținerea imperiului turcesc. Dar­­Sultanul ar comite o greșeală serioasă dacă ar refuza să primească sprijinul Puterilor europene și dacă nu ar asculta sfaturile lor pentru a nimici anarh­ia din teritoriile sale și a împedica noi atrocități care pot să devină primejdioase pentru imperiu. In ceea ce privește măcelul misionarilor în China, lor­i Salisbury crede că guvernul chinez este hotârît să pedepsească pe culpabili. Cât despre politica noului cabinat englez întru ce privește Armenia, ea este aceeași ca și a cabinetului precedent. Sultanul nu a răspuns încă propunerilor Puterilor,­­dar En­­g­itera susținută de Rusia și Franța e sigură că Sultanul le va primi. ------------------------------------------------­ Evenimentele din Bulgaria Condițiunile amănunțite pentru împăca­rea Rusiei cu Bulgaria. — Bulgaria mare. — Opiniunile cabinetului bulgar.— «L­e Temps» asu­pra situației prințului Ferdinand. Am comunicat ori în rezumat, după o telegramă trimisă din Viena, condițiunile Rusiei pentru împăcarea cu Bulgaria. Frem­denblatt ne dă azi textul original al tele­gramei din Sofia, transmisă de corespon­dentul special al acestui ziar oficios. Tra­ducem textual: „ Dintr’o sorginte absolut autentică s’au comunicat corespondentului dv. condițiu­­nile aduse din Rusia de mitropolitul Cle­ment pentru prințul Ferdinand și ce fel de povețe îl va da in chestiunea aceasta. Clement s'a întors din Rusia cu convin­gerea pozitivă că există de fapt putința ca Rusia să recunoască pe prințul Ferdi­nand. Condițiunile pentru săvârșirea a­­­cestui lucru se pot rezuma ast­fel: «prin­țul Ferdinand trebue să devie Bulgar». Fraza aceasta conține o sumă de cereri: 1. Reintronarea Constituției din Tir­­novo, ceea ce însemnează trecerea la re­ligia ortodoxă dacă nu a prințului Ferdi­nand, cel puțin a prințului Boris. SAMBATA 5/17 AUGUST 1895 ANUNCIURÎ și INSERȚII Linia 30 Utere petit pag. IV...................0,4 v Reclame..................„ III ...... 2,50 ...............„ II... . 5.— In Paris anoneiurile se primesc la Agenția Havan, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația II — 23. STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani 2. Prințul trebue să respreteze Consti­tuția, să se considere ca Domnitor ne­res­ponsabil și ne­atacabil al Bulgariei, dar să nu facă politică autocrată, ci să fie seamă de dorințele poporului în toate chestiunile de politică internă și externă. Prin aceasta se înțeleg alegeri libere pen­tru Sobranie și instituirea unor guverne parlamentare Cercurile rusofile cred, adică, cum că numai ast­fel liniștea va fi resta­bilită în țară. 3. Consimțimântul prințului ca Sobra­­nia să ceară, printr’un vot, trimiterea unui reprezentant diplomatic al Rusiei la Sofia, pentru a restabili ast­fel relațiunile ami­cale dintre cercurile oficiale ale Bulgariei și Rusiei». Corespondentul din Sofia al ziarului Fremdenblatt a mai adăugat următoarele : «Rusofilii de act mai cer ca politica ex­ternă a Bulgariei să se alăture de poli­tica externă a Rusiei, pentru că partidul rusofil, inclusiv Clement, cred că numai printr’o asemenea alăturare se poate rea­liza o Bulgarie mare, așa cum a stabi­lit-o pacea de la San Stefano. Această Bul­garie mare fictivă ar cuprinde Macedonia, Adrianopol, Tulcea și districtele sârbești Pirot, Niș și Alexinat. Prin îndeplinirea condițiunilor de mai sus, prințul va dovedi Rusiei că este ceea ce aceasta înțelege sub cuvântul «Bulgar». Rusofilii cred că prințul va admite condi­țiunile acestea». In contrazicere cu informațiunile ziaru­lui Fremdenblatt, corespondentul din Sofia al ziarului Neue Freie Presse a dobândit impresia, că guvernul bulgar nu va ad­mite condițiunile Rusiei. In forma unei convorbiri cu «un deputat distins din par­tidul guvernamental», acesta a declarat că împăcarea cu Rusia nu se poate face de­cât pe baza dreptului ce au Bulgarii de a hotărî el însăși soarta lor. «Guver­nul ține la aceasta, a adăugat deputatul acesta, și va căuta tot­dea­una să câștige amiciția Rusiei, dar nu va face nici o dată o concesie vătămătoare pentru Stat. Re­cunoașterea prințului nu trebue să coste independența țării. Acesta e programul guvernului, care speră să câștige ast­fel pe toți patrioții țării, afară de partidele lui Zankov și Karavelov». Le Temps, într-un articol întitulat «în­toarcerea prințului Ferdinand», ajunge la concluziunile următoare : «Ce va face prințul? El găsește un mi­nister divizat. D­nii Stoilow, Nacievici și Petrov, cei trei miniștri conservatori, nu înclină de loc pentru noul concesiuni față cu Rusia Ei cred că o abdicare, chiar cu botezul în biserica ortodoxă a prințului moștenitor Boris — supuzând că rațiunea de Stat va învinge cinstitele scrupuluri de conștiință — ar fi o păcăleală goală și ar lăsa Bulgaria în prada întâmplărei și a intrigei. Ei nu voesc, totuși, să se în­toarcă înapoi din drumul străbătut de când a căzut Stambulow și să se dușmănească din nou cu Rusia. Dacă prințul se va alia cu soluția a­­ceasta, va trebui, pentru a o realiza, ca el să se arunce în brațele partidului li­beral, adică a prietenilor lui Stambulow, conduși astăzi de d. Radoslavov. Se știe astăzi ce abia desparte pe șeful Statului de partizanii victimei atentatului din Sofia. Hotărî­se­ ca prințul să joace ultima carte și să capituleze pur și simplu în mâinile miniștrilor Țarului încrezându-se în generozitatea acestuia ?... El ar găsi un sprijin în politica aceasta în două din mi­niștri actuali, rusofilii Madgarov și Velk­­­iew și în majoritatea de care dispun în Sobranie și de care vor face uz în favoa­­­­rea dorințelor lor și ambițiunilor lor la viitoarea sesiune din Octombre. Cum se vede, toate acestea nu sunt nici agreabile, nici seducătoare. Se va pricepe deci că prințul Ferdinand își va acorda un timp de grație pentru a se gândi, și că se va retrage la reședința sa din Varna pentru a aștepta și întrunirea Fobranței , și noul eveniment în familie ce-i promite pentru luna Noembre starea principesei Maria­ Luiza». Eastern. ---------------------------------I-------------­ Măcelurile din China Poporul chinez este un popor curios. Bătut de japonezi, el își răsbună asupra unor inofensivi misionari— oameni, femei și copii — cari nu i-au făcut tot­dea­una de­cât bine și cari aparțin naționalităților ale căror guverne au intervenit în ultimul resbel pentru a-i atenua consecințele. societățile secrete, mai numeroase aci de­cât pietrișul de nisip al mărei, unde se combină revolte, resbele civile sau a­­tentate private, devin focarul unei agita­țiuni intense. Așa zișii literați influențează spiritele fanatice și ignorante și le umple capul cu vechele legende asupra îngrozi­toarelor crime ale Creștinilor.

Next