Timpul, septembrie 1895 (nr. 195-218)
1895-09-26 / nr. 214
ANUL AL ȘAPTESPHELEGELEA.— No. 214 ABONAMENTELE in țară pe na a»....................................40 le? » pe 6 luni........................................20 lei , pe 8 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an.........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bani numărul la Agence de joumaux étrangera, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Bn esemplar 15 Bani _____ fACTA IȚI A. A. FRECA MARȚI 26 SEPTEMBRE (8 OBRE) 1895 TIMPUL AHOCIURI și INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV ..... . ă,4a Roduno III II 2,505.' I,jamaiubhirile se primesc la Agenția i 'Iv - í fg. Iilava», 8 Place de la Bourse « Redacția și Administrați» - 23, STRADA D O A MNEÍ, 23 Un esemplar 15 Baut III ... Și liberalii-naționali puterea. De câteva zile nu se umblă altceva prin cap decât criză ministerială, schimbare de guvern și chiar de regim: « Junimiștii se duc»; «conservatorii trebue să se ducă și ei, căci sunt acoperiți de păcate grele»; «regimul conservator nu mai e cu putință». Și liberalii ved deja budgetul țetei fară păzitori și -și ascut ghiarele. La dreptul vorbind, numai liberalii mărunți, numai plevușcă liberală își face iluzii. Cei mari ștm bine că din toate proorociile astea nimic nu se va realiza și că trebue să mai treacă multă vreme pănă când colectivitatea să se așeze la ospățul puterei; dacă se prefac totuși că cred într’o apropiată întoarcere a norocului, o fac aceasta numai ca să încălzească plevușcă întreținându î iluziile. Și fiindcă nu suntem haini la suflet, nu ’e vom tulbura în exercițiul meseriei lor; cu atât mai mult că înșiși liberalii, cu afirmările lor, ne oferă prilejul de a face două observațiuni destul de interesante pentru opiniunea publică. Toată lumea își aduce aminte că liberalii, în vremea măririlor, priveai partidul conservator ca stins de pe fața pământului românesc. Nici vorbă nu putea fi, pentru liberali, de revenirea la putere a conservatorilor; ba nici măcar ca partid de opozițiune nu ne îngăduiau să existăm și să însemnăm ceva. E drept că colectivitatea făcuse tot ce i-a stat in putință ca să ne nimicească; sunt încă vii în amintirea țarei persecuțiunile fără margini suferite de partizanii noștri, persecuțiuni cari au făcut pe unii să -și ia lumea în cap, iar pe mulți i-au redus la tăcere. Și, uite, partidul conservator nu numai n'a dispărut de pe arena politică a României, ci, plin de viață, a reluat frânele guvernului, conduce de mai bine de șeapte ani cazul Statului și marele partid liberal-național — care pretindea odată că înglobează toată țara — e redus să spereze căderea conservatorilor numai de la desbinarea lor, căci așa a ajuns treaba și numai așa se poate explica stăruința cu care liberalii prind, răspândesc și exploatează toate svonurile de criză ministerială. Un mare învățământ se degajează din acest fapt, învățământ asupra căruia căpeteniile partidului liberal ar face bine să mediteze serios până la împlinirea fericitului eveniment al unei noui descălecări naționaleliberale. Oricum, e interesant de constatat cum un partid, care ne tăgăduia până și existența, a ajuns să-și aștepte tot norocul numai de la neînțelegerile dintre noi. Aceasta e întâia observațiune. A doua observațiune, mult mai interesantă pentru opiniunea publică, privește activitatea guvernamentală a ambelor partide. Liberalii pretind că criza pe care o trîmbițează ei nu e altceva decât rezultatul fatal al desbinării ce din capul locului a existat în partidul conservator. Noi nu suntem, după părerea lor, n’am fost și nici putem fi vre-odată uniți. Luând drept bun și adevărat ceea ce pretind liberalii, opiniunea publică poate face următoarea observațiune întemeiată pe un lung șir de fapte: Conservatorii, cei cari n’au fost și nu sunt uniți, au isbutit totuși să săvârșească în șapte ani un lanț întreg de reforme grele. Ei au putut desființa ogiul; ei au știut să facă magistratura inamovibilă; ei au isbutit să dea chestiunii împroprietăririi țâranilor o soluțiune serioasă; ei au regulat pozițiunea până acum atât de precară a clerului mirean; ei au reușit să procure comunelor mijloacele necesare pentru a eși din starea de înapoiare în care se ținea lipsa de resurse; ei au fost în stare să creeze gendarmeria rurală, instituțiune promisă de toate guvernele, dar în veci amânată; ei au avut puterea să facă în parte delicata reformă a învățământului și să proiecteze reforma lui totală; ei au reorganizat administrațiunea, au presărat țara cu spitale rurale și cu școli, au început și terminat lucrări grandioase, au administrat finanțele așa că toate budgetele au dat escedente însemnate, au dat comerțului garanții serioase prin reforma codului de comerț, au respectat cu scrupulozitate libertățile publice, au făcut o sumă de îmbunătățiri mărunte pe cari nu le mai punem la socoteală. Iar liberalii, cei perfect uniți, cei în al căror partid domnea o disciplină de fier, liberalii nu’au făcut nimic în douăsprezece ani de guvernământ. Toate chestiunile mari pe cari le-a rezolvat destinatul partid conservator erau vechi, nu s’au ivit cu venirea sa la putere. Partidul liberal le-a cunoscut, s’a încercat să le deslege, le-a sucit și le-a răsucit, dar n’a fost in stare să le urnească din loc și a plecat de la putere, după douisprezece ani, fără să fi împlinit una singură din nenumăratele sale tăgădueli. Și făcănd această observațiune, opiniunea publică va trebui să-și zică cum că mai folosită e țara cu destinații conservatori decât cu mult uniții liberali. Căci, în definitiv, țara nu se interesează de ceea ce se petrece în sinul partidelor, cât de ceea ce fac partidele pentru binele obștesc. Dacă liberalii erau foarte disciplinați și nu faceau alta decât să se pricopsească, ce folosivea țara din aceasta ? încercarea presei liberale de a zăpăci lumea cu svonurile de criză și de schimbare a regimului nu poate clar folosi mult partidului liberal ; ea dă numai ocazie opiniunei publice să facă observațiuni defavorabile acestui partid. ------------------------------------------------ TELEGRAME Oaspeții Franței Paris, 5 Octombre D. Faure a facut vizită marelui duce Constantin. Regele Portugaliei ții d. Faure au schimbat vizite. Paris. 6 Octombre Plecarea prințului Nicolae al Greciei s’a amănă; Mercur va Faure ni va pleca joi la véna la Many cu d. colo va merge în Englitera.Copenhaga. De a D și d-na Faure, Regele Portugaliei, prințul Nicolae al Greciei, marele duce și marea ducesă Constantin și ducele de Aosta au sosit în timpul dimineții. Din Austria Viena, 5 Octombre Fremdenblatt declară neexacte știrile în privința unor schimbări la legațiunea austroungară din Haga și intrarea contelui Zaleski în cariera diplomatică. Acelaș ziar anunță că oficialul va publica mâine o scrisoare a împăratului către contele Goluchowski destinată să pună de acord titlul de ministru al casei imperiale și al afacerilor străine cu instituțiunile constituționale ale imperiului, așa precum se face de mult timp în armată și pentru diferitele funcții ale Curții. Turcia și Bulgaria Viena. 5 Octombre Corespondența Politică află din Sofia că Poarta a făcut să parine guvernului bulgar o notă imputându-î că concentrează trupe în Rumelia Orientală și că permite formarea de bande nouă pentru invaziunea în Macedonia. Guvernul bulgar a răspuns declarând că aceste alegațiuni sunt reu întemeiate. Colonie germană în China Berlin. 5 Octombre Norddeutsche Zeitung află că consulul general al Germaniei la Shanghai a semnat la Harkov o învoială cu autoritățile chineze pentru stabilirea unei colonii germane, care va avea administrația sa și juridicțiunea sa proprie, dar care va fi pusă sub suzeranitatea Chinei. Din Italia Massauah, 5 Octombre. In urma atitudine! amenințătoare a vasului Mangașa care strânge forța la Sud de Antolo și Lasta și care întrebuințează toate mijloacele pentru a produce rescretirea șefilor de la graniță, generalul Baratieri miliția mobilă și a format un lagăr ach’mat de observație la Adigrat, cu forțe suficiente pentru a face față la orice eventualitate. Roma, 5 Octombre. După o depeșă privată din Adigrad, niște italieni ar fi fost expulzați din Harrar. Italia militară desminte știrea în privința trimiterei de trupe în Africa. Italia asigură că regele Portugaliei va veni la Roma ca să facă vizită perechi regale. Va fi primit în mod oficial. Răscoala din Cuba Madrid, 5 Octombre. Se asigură că guvernul va trimite în curând 25 batalioane la Cuba. Ciocnire de trenuri Foggia, 5 Octombre. O ciocnire s-a produs între două trenuri în gara Zollino. E un mort și trei răniți. -------------------------------------------------------- MANEVRELE REGALE Ziua de 24 Septembre Manevre. Iacă un cuvânt care spune atâtea lucruri, și care face să bată atâtea inimi de senzațiuni care mai de care mai deosebite. Lumea militară în special așteaptă cu bucurie sosirea epocei anuale de manevre, care constituesc pentru dânșii adevărata școală, unde se poate constata gradul de preparațiune al armatei pentru războiu și a se deprinde de la soldat până la general cu greutățile unor operațiuni de campanie. Din an în an manevrele noastre devin mai interesante, mai atrăgătoare pentru țările străine, care -și trimit reprezentanți speciali pentru a vedea și admira brava armată română. Manevrele regale din anul acesta vor dura trei zile: 24, 25, 26 Sept., precedate prin întâlnirile a 2 divizii de cavalerie în ziua de 23. Astăzi a avut loc la izbire între cele 2 corpuri de armată : fiul sau corpul de de Nord și al 2-lea sau cel de Sud. Timpul frumos de până acum pare a fi voit înadins a se schimba în râu pentru a arăta națiunea și Europei întregi că, tînăra dar viguroasa armată română este capabilă de eforturi cât se poate de mari. De dimineață o ploaie fină a început a cădea și în curând cerul lua aspectul posomorit al timpului noros de toamnă. Trupele au executat cu toate acestea marșurile lor, care trebuiau să le pue în contact, cu cea mai mare preciziune, fără ca ploaia să fi schimbat natura veselă a Romanului, care, bine îngrijit, poate suporta toate intemperiile. La 10 ore, Majestatea Sa, însoțit de Auguștii săi oaspeți, Altețele Lor Regale principele Leopold de Hohenzolern, principele Wilhelm de Hohenzollern și principele de Meiningen, sosesc în trăsuri la Butiman, unde erau așteptați de marele cuartier general și toți ofițerii străini; de aci Majestate Sa, Altețele Lor Regale și toată suita trebuiau să încalice pentru a urmări manevra. In acest moment ploaia se întețise, devenind aproape torențială. Majestatea Sa, cu întreaga suită, dădu exemplul și sub torente de ploaie încălicâ, dând imediat semnalul de plecare. De la Butiman, marele cuartier general pleca prin Fântânele spre Cojasca pe malul drept al Ialomiței, unde acțiunea se angajase între cele 2 corpuri de armată. Ideia strategică a acestor interesante manevre este următoarea: Un corp de armată (f iul corp de armată sau corpul de Nord), precedat de o divizie de cavalerie sub comanda d-lui general Berindei (divizia de roșiorie sub comanda d-lui general Băicoianu) formează avant-garda unei armate venind de la Nord și are intențiunea de a ataca cetatea București prin surprindere. Pentru a se feri de defileurile formate de pâraele Znagova, Vlăsia și Cociovaliștea, care pot ușor a fi disputate de trupe puține, acest corp de armată se decide a lăsa calea mare de operațiune Ploești-București, și alege una mai la Vest, Cornești-București, care-i permitea astfel a întoarce acele obstacole. Un alt corp de armată (corpul II de armată sau corpul de Sud comandat de d. general Arion) făcând parte din armata care manevrează în jurul capitalei București, află despre înaintarea inamicului și îiese înainte, căutând a-l respinge. Acest corp de armată grăbește marșul pentru a ajunge la Ialomița și a o disputa inamicului, știind că acest curs de apă formează un puternic obstacol înaintea lui. Corpul de Nord ajungând la Ialomița, după ce divizia sa de cavalerie întâlnise pe cea inamică, și fiind respinsă se retrăsese spre Bilciurești și Socet tot pe Ialomița, o găsește ocupată și atunci caută a face un atac forțat și prin surprindere. Pentru aceasta se însărcinează brigada 3 cu artileria divizia 2 de a face o demonstrație de trecere pe la Cojasca și Bujoreanca și pe când atențiunea inamicului este atrasă în această direcțiune, profitând și de forma rîului, trece cu grosul (3 brigade împreună cu artileria divizia l-a și cea de corp) pe la Bilciurești și Socet, unde divizia sa de cavalerie aruncase 2 poduri. Corpul de Sud înaintează spre Ialomița cu intențiunea de a o trece și ataca pe inamic. Ajungând însă aci cu avantgarda (brigada a 5-a) vede că inamicul este în apropiere și se decide să apere acest rîfl. Divizia sa de cavalerie, care manevrează pe la Vestul satului Rudari, află de mișcarea de trecere și învăluitoare a corpului de Nord și anunță pe comandantul celui de Sud. Acesta ia imediat măsuri a ține Ialomița între Cojasca și Bujoreanca cu brigada a 5-a și cu divizia a 4-a, a se asvârli asupra inamicului deja în marș , brigada a 6-a este ținută în rezervă generală. Astfel dar acum începe manevra care trebue să dea naștere bătăliei, desnodământul tuturor combinațiunilor militare. Mișcarea devine foarte interesantă și zgomotul tunurilor precum și păcănitul puștelor înierbântă trupele, care merg pline de un avânt remarcabil pentru executarea mișcărilor ordonate. Corpul de Nord reușește a trece Ialomița fără a fi supărat și începe mișcarea învăluitoare pentru acest râd și pădurea Cojească. Cele 3 brigade ale sale sunt dispuse astfel: brigada a 4-a la stânga rezemându-se pe malul drept al Ialomiței, brigada a 2-a la dreapta ardinei de bătie, iar brigada I-a în rezervă generală. Mișcarea bine concepută și bine executată aru un moment de oprire, produs prin aparițiunea cavaleriei inamice pe dreapta sa. Comandantul corpului de Nord auzind tunul la dreapta sa, crede că are a face cu forțe însemnate, oprește coloana și ia măsuri pentru a face față. Puțin în urmă însă divizia sa de cavalerie se apropie, se lovește cu cea inamică pe care o respinge și mișcarea un moment oprită, continuă. Din cauza însă a acestei aparițiuni pe flanc, corpul de Nord este nevoit a se desfășura puțin cam de vreme și apoi a înainta în linie de coloane spre obiectivele sale, Rudarî-Sterianele. In momentul când întreg corpul de armată înainta, el este din nou atacat în flanc de batalionul 3 vânători. De astă dată însă mișcarea este continuată ceva mai încet, făcând față prin eșalonare la dreapta și înapoi cu un regiment de infanterie. Puțin timp în urmă batalionul de vânători a trebuit să se retragă în fața unor forțe superioare și înaintarea generală asupra coloanelor inamice se ordona pe toată linia. Inamicul se vede acum și trupa, necăjită de șicanele ce i se făcuse până aci, se repede la atac cu cel mai mare avânt. Cavaleria și infanteria își unesc acțiunile lor și inamicul este silit să cedeze. In acelașî timp brigada 3 (care se afla pe stânga Ialomiței) atacă cu putere Ialomița și respinge brigada care îi face față. Pe când aceste acțiuni se petreceau la corpul de Nord, cel de Sud aflând de mișcarea inamicului, se îndreptează cu divizia a 4-a pentru a-l întâlni în dreptul gâtului format de Ialomița în pădurea Cojească. Generalul Arion, comandantul corpului de Sud, ajutat de acțiunea cavaleriei sale, acea a batalionului de vânători și a puternicei poziții ce ocupă, rezistă cu cea mai mare îndărătnicie și face foarte dificilă înaintarea adversarului. El este sigur de retragerea sa, având înapoi puternica linie a Znagovului pentru a fi disputată. După o acțiune bine condusă din cele 2 părți, corpul de Sud cedează mișcărei ofensive a corpului de Nord și se retrage. La 2 și juni, numai această manevră atât de interesantă putu să fie terminată. Majestatea Sa, cu auguști. Sei oaspeți și briliantul său stat-major urmareau cu atâta atențiune întreaga mișcare încât nici nu se gândeau la masă, deși era așa de târziu. Alteța Sa Regală principele moștenitor nu mai puțin dete în această zi exemplu de abnegațiune și camaraderie. După o luptă de peste 6 ore, în care avusese ocazie să respingă cu întreaga divizie cavaleria inamică și după retragerea corpului de Sud, A. S. R. cu regimentul său intrâ în avantposturî și prefera a sta în un sat mic și într o locuință modestă în mijlocul trupei sale, care îl urmează cu încredere și devotament, decât a o lăsa și a veni la Buftea, unde îi era preparat un apartament. Nimic nu este mai interesant decât o manevră mare. Aspectul său este sublim. Diferitele pachete de oameni, care, aci mai mici, aci mai mari, înaintează, se opresc, trag foc etc., dau o privire admirabilă Zgomotul tunurilor și al puștilor produc un astfel de efect asupra trupelor, încât nici oboseala, nici nemâncarea nu le pot opri. Este o adevărată bucurie pentru orice Român și inima bate cu putere la vederea frumoasei noastre armate manevrând cu efective așa de mari și cu toate astea cu atâta preciziune. Șefii și soldații se întrec în a se distinge și a da partea sa de acțiune pentru reușita scopului comun. Cavaleriile în special, în zilele de 23 și 24, au avut prea frumoase acțiuni, pe care le-au executat cu atâta îndemânare încât a încântat întreaga lume militară. Muririle din Gostantinopol — Prin fir telegrafic — Petersburg, 5 Octombre In urma demersului ambasadorilor, Poarta a promis că -și va da toate silințele pentru a liniști spiritele și pentru a fi mésuri aspre, spre a împedica repetarea ultimelor evenimente. înainte de a -și părăsi funcțiunile, fostul Vizir Said pașa a adresat miniștrilor de resbel și marinei o ordonanță prin care se interzice soldaților de a lua parte la adunări, de a comite violențe și de a se amesteca în acțiunea poliției. Această ordonanță s-a publicat ca ordin de zi. Se vorbește de schimbarea miniștrilor afacerilor străine, de interna și al poliției. Alaltă ori două Armeni au comis atentate in contra comandantului militar și fostului guvernator din Van; amândoui acești din urmă au fost răniți. Știrea răspândită în privința unor evenimente sângeroase la Rodosto nu s’a confirmat încă. Constantinopol, 5 Octombre Oficial. In urma incidentelor de Luni, autoritățile au luat măsurile necesare pentru a obține liniștea și siguranța. Publicul este invitat să se abțină de la orice procedeu ilegal. După o comunicație oficială adresată ziarelor turcești, Sultanul a făcut să se împartă dr porțiuni de carne și gratificațiuni in bani studenților din Bayazzid și Stambul. Sofia, 5 Octombre. După informațiuni din sorginte autorizată din Constantinopol, câțiva dragomani ai ambasadelor s’au dus — după conferința ambasadorilor — la ministerul afacerilor străine pentru a-i recomanda să pună capăt tulburărilor și să restabilească siguranța publică. Ministrul afacerilor străine a fost invitat mai cu deosebire să ia măsuri pentru ca supușii străini să nu aibă de suferit din cauza situațiunei. Ministrul Statelor Unite a făcut de asemenea reprezentațiuni pentru a obține măsuri destinate să asigure siguranța misionarilor americani ai cartierului Kumpaku. Aproape vr’o patruzeci de Armeni s’au dus la Therapia pentru a ruga pe reprezentanții Puterilor să intervie. Constantinopol, 5 Octombre. După aserțiunile turcești, 60 de softale ar fi fost exilați și un mare număr închiși. Totuși s-a văzut foarte mulți preoți și tare la ceremonia instalării marelui Vizir.safPopulația turcească atribue pe față răspunderea manifestației patriarhului armenian și mai multor notabili armeni. Se menționează câteva cazuri de intervenaire lăudabilă în favoarea Armenilor din partea populației turcești, a poliției și a gendarmeriei. Numeroși servitori ale familiilor europene, care nu au participat de loc la manifestație, dar cari au eșit pentru a face târgueli la Stambul, au dispărut de Luni. Numeroase cadavre de Armeni au fost transportate de la comisariatul de poliție la palatul patriarhal. Știrile în privința unor violențe nouă din partea Turcilor sunt false sau exagerate, dar in ceea ce privește incidentele precedente, niște martori oculari demni de credință confirmă relele tratamente. Unele persoane au